Știri din zonă
„Turnul Slăninilor”, locul în care oamenii din Gârbova de Sebeș își păstrează preparatele tradiționale din porc
Unii locuitori din Gârbova de Sebeș, stăpânit odinioară de sași, își depozitează de secole preparatele tradiționale din porc, în special slănina, într-o cămară comunală, construcția primind numele „Turnul Slăninilor” sau „frigiderul satului”.
„Turnul Slăninilor” se află în Cetatea Greavilor, în mijlocul localității Gârbova, și a devenit un punct de atracție pentru turiștii care vizitează județul Alba. Cămara din turn este aerată și lipsită de umezeală. Aici, sașii își depozitau, în anotimpurile reci, bucățile de slănină.
Mihai Boholț, unul dintre localnicii care ține cheia fortificației, a declarat că tradiția păstrării bucatelor în turn, veche de sute de ani, se menține și astăzi în rândul câtorva dintre gârboveni.
„În Gârbova mai sunt acum circa 35 de sași, iar locuitori peste 1.000. Turnul Slăninilor nu mai este cum era odată, însă tradiția s-a păstrat, iar după sărbători mai mulți oameni își aduc, aici, slănina”, a declarat Mihai Boholț.
Acesta a subliniat că acum toți oamenii au un congelator în gospodărie, însă își aduc preparatele în cămara comunală de dragul păstrării tradiției.
„Mai demult, oamenii nu aveau lăzi frigorifice și nu aveau unde să-și depoziteze bucatele. După sărbători sunt mai multe preparate depozitate, însă tot timpul se găsesc două, trei bucăți de slănină. Clădirea a devenit punct de atracție pentru turiști”, a mai spus Mihai Boholț.
Pentru a nu încurca bucățile de slănină fiecare familie are un loc precis. Mai demult, oamenii avea o ștampilă cu propriile inițiale care se puneau după fiecare tăietură, pentru o bună contabilizare a „mărfii”.
La intrare în Cetate, înainte să urci în „Turnul Slăninilor”, stau dovadă câteva imagini din 1980, în care se poate observa procedura folosită.
„Fiecare venea de acasă cu cuțitul, ștampila și o cârpă pentru învelit slănina. Urca în turn, tăia slănina și punea ștampila pe tăietura proaspătă, pentru ca fiecare să știe cât a mai rămas, o împacheta și mergea acasă”, a povestit un localnic.
Sătenii aveau voie să-și ia porția de slănină din turn doar de două ori pe săptămână, lunea și vinerea. Când se trăgeau clopotele, era semn că se deschid porțile și fiecare poate veni să-și ia merindea.
Cu mult timp în urmă, potrivit localnicilor, sătenii își păstrau mâncarea în turn în caz de asediu, acestea fiind proviziile lor. Astfel, pe lângă slănină, mai erau adăpostite și alimente de bază, precum grâne, fructe, legume, zarzavaturi, dar și vin, pentru ca apărătorii cetății să poată rezista în cazul unor asedii mai lungi.
Cetatea a fost construită în centrul localității de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Reședința nobiliară era fortificată cu un zid care delimita o incintă circulară și dispunea de un donjon romanic.
În secolul al XV-lea cetatea este vândută, devenind proprietatea comunității. Donjonul romanic a fost transformat în turn-clopotniță, gigantic, alb, care se vede și astăzi de la distanță.
„Turnul Slăninilor” a fost clădit ca un turn de poartă în urma extinderii cetății în secolele al XV-lea și al XVI-lea, iar înainte de a adăposti slănina, pe vremuri avea rol de apărare.
Tot în Cetate, mai poate fi vizitat un mic muzeu etnografic, unde sunt expuse costume tradiționale și unelte gospodărești.
Cetatea Greavilor a trecut printr-un proces de restaurare care s-a încheiat în 2014, tocmai pentru a o introduce în circuitul turistic. Monument istoric și de arhitectură laică, în prezent cetatea este considerată una dintre cele mai vechi și mai bine păstrate din Transilvania.

Știri din zonă
Iarna s-a instalat în Munții Șureanu, încă de la sfârșitul lunii septembrie
De duminică noaptea în Munții Șureanu a început să ningă, deși este abia finalul lunii septembrie, stratul de zăpadă măsurând deja câțiva centimetri.
În timp ce mai multe zone din ţară sunt anunțate ploi pentru sfârșitul primei luni de toamnă, la munte a venit deja iarna. Ninge la Șureanu, iar peisajele sunt de basm după ce fulgii mari de nea au acoperit totul.
Potrivit meteorologilor, vremea nu dă semne că s-ar încălzi, iar pe finalul săptămânii temperaturile vor scădea sub valorile normale pentru aceasta perioadă. Dacă în anii trecuți zăpada s-a lăsat așteptată chiar și în lunile de iarnă, se pare că anul acesta anotimpul rece își intră în drepturi chiar mai devreme decât ar trebui.
Știri din zonă
Bărbat de 57 de ani din Săsciori, condamnat la închisoare cu excutare, reținut de polițiști și dus la Penitenciarul Aiud
Miercuri, 24 septembrie 2025, polițiștii din Săsciori au depistat și reținut un bărbat de 57 de ani, din localitatea Săsciori, care este posesorul unui mandat de executare a pedepsei închisorii, emis la data de 24 septembrie 2025, de către Judecătoria Sebeș.
Acesta a fost condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 1 an și 2 luni și 10 zile închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Bărbatul a fost depus în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, pentru executarea pedepsei.
Știri din zonă
Sfințirea Crucii și Rugăciunea Paraclisul Maicii Domnului în Parohia Vințu de Jos, Protopopiatul greco-catolic Sebeș
Duminică, 14 septembrie 2025, de Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, comunitatea greco-catolică din Parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință” din Vințu de Jos, Protopopiatul Sebeș, a trăit un moment de mare bucurie spirituală, prin sfințirea Crucii și rugăciunea Paraclisului Maicii Domnului.
Cu binecuvântarea Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, evenimentul liturgic a fost prezidat de Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop Auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, care a celebrat Paraclisul Maicii Domnului. La masa altarului i-au fost alături: Pr. Nicolae Popa, Protopop de Sibiu, Pr. Daniel Roman, parohul comunității din Vințu de Jos, precum și preoți dinProtopopiatului Sebeș: Pr. Florin Gatea, Pr. Daniel Stoica și Pr. Traian Covaciu.
Alături de credincioșii parohiei au fost prezenți și reprezentanți ai comunității locale: doamna Simona Cazan, primarul comunei Vințu de Jos, domnul ing. Nicolae Nemeș, președintele Asociației Agricole „Vințana”, precum și numeroși credincioși din împrejurimi.
După rugăciunea Paraclisului, a urmat binecuvântarea și sfințirea Crucii care a fost ridicată în curtea bisericii. Crucea, rod al credinței și al generozității, a fost donată de familia Zdrâncu Petru și realizată de sculptorul Nicolae Chindriș din Ieud, județul Maramureș.
În încheierea sărbătorii, credincioșii au luat parte la o agapă frățească, găzduită de familia Vingărzan Lucian, membră a comunității greco-catolice din Vințu de Jos.
Acest moment de rugăciune și comuniune a adus o nouă binecuvântare asupra parohiei, întărind legătura credincioșilor cu Biserica și cu semnul Sfintei Cruci, izvor de mântuire și speranță.