Un accident rutier s-a produs luni dimineața pe DN 67C, în comuna Săsciori. Din primele informații, un autoturism s-a răsturnat în afara spațiului carosabil.

„Detașamentul de pompieri Sebeș intervine pentru asigurarea măsurilor specifice si prim ajutor medical la un accident rutier produs pe DN 67C, com. Sasciori. Este vorba despre un autoturism răsturnat, fară persoane încarcerate. Forțe alocate: 1 x autospecială de stingere cu apă și spumă și 1 x echipaj de prim ajutor”, a transmis ISU Alba.

 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS

Cea de-a XXXII-a ediție a evenimentului „Datină străbună pe Secașe” va avea loc duminică, 1 februarie 2026, de la ora 14.00, la Căminul Cultural din Câlnic.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” și Primăria Comunei Câlnic, fiind prezentat de Elena Anghel.

Ediția a XXXII-a a proiectului „Datină străbună pe Secașe” confirmă forța unui eveniment care a devenit, prin continuitate și conținut, un reper cultural al zonei. Derulat în Țara Secașelor, acest proiect valorifică patrimoniul imaterial local printr-o formulă echilibrată și profesionist construită: componentă reflexivă (prelegere de autoritate), componentă comunitară (participarea ansamblurilor folclorice locale) și componentă artistică de nivel județean (recitalul extraordinar al Ansamblului Folcloric al Județului Alba).

• O tradiție cu genealogie clară: 1972 – prezent

Unul dintre cele mai importante elemente de identitate ale festivalului este originea sa explicită în anul 1972 și asumarea acestei genealogii în chiar structura ediției actuale. Titlul prelegerii, „Din 1972 până azi: povestea unei daitni vii”, oferă cadrul conceptual potrivit: datina este înțeleasă ca practică socială și expresie aertistică, transmisă peste generații și actualizată în mod firesc prin comunitate.

Prelegerea susținută de prof. Ioan Popa, inițiatorul festivalului, aduce o dimensiune deosebită: mărturia fondatoare. În câmpul etnografiei și al folcloristicii, un astfel de moment reprezintă o resursă de patrimoniu în sine: el fixează repere, așază contextul, explică rațiuni și reunește comunitatea în jurul unei istorii comune. Prezența inițiatorului conferă evenimentului o autoritate firească și o emoție culturală autentică, în sensul cel mai bun al termenului: memorie, continuitate, demnitate.

• Calendarul tradițional: duminica din proximitatea Sfinților Trei Ierarhi

Așezarea festivalului în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur) oferă evenimentului o ancorare simbolică importantă. În mentalitatea tradițională, calendarul este o formă de rânduială care organizează viața comunității și face loc sărbătorii ca moment de întărire a coeziunii. Raportarea la această sărbătoare, asociată în imaginarul cultural cu învățătura, cuvântul bine așezat și rostul, subliniază dimensiunea educativă și formativă a proiectului

• 14 comunități locale: identitate regională și reprezentare culturală

Participarea reprezentanților a 14 comunități din județele Alba și Sibiu: Câlnic, Ciugud, Crăciunelu de Jos, Bucerdea Grânoasă, Cut, Mihalț, Daia Română, Doștat, Șpring, Valea Lungă, Loamneș, Miercurea Sibiului, Slimnic, Șura Mare, este un argument cultural major. Această prezență colectivă transformă festivalul într-un veritabil inventar de stiluri, repertorii și expresii locale, reunite sub aceeași identitate regională: Țara Secașelor.

Din perspectivă etnografică, valoarea acestei participări este triplă:

– Reprezentare: fiecare comunitate se prezintă prin forme proprii de expresie (cântec, joc, port, gestică scenică), contribuind la imaginea de ansamblu a zonei.
– Transmitere: ansamblurile folclorice locale funcționează ca spații de formare, în care repertoriul și stilul se învață, se repetă, se păstrează și se transmite.
– Coeziune: întâlnirea comunităților consolidează sentimentul de apartenență la o „țară” culturală, cu rădăcini și valori împărtășite.

Această rețea intercomunitară este esențială pentru înțelegerea festivalului: „Datină străbună pe Secașe” este, în fond, un ritual cultural de întâlnire, în care identitățile locale se afirmă împreună, într-un cadru de respect reciproc și bucurie comunitară.

• Câlnicul – spațiu de memorie și prestigiu cultural

Faptul că ediția este găzduită la Căminul Cultural din Câlnic adaugă consistență simbolică și culturală evenimentului. Câlnicul are o identitate puternică, recunoscută, iar plasarea festivalului aici oferă un cadru potrivit pentru un proiect care lucrează cu memoria, cu reprezentarea și cu valorile comunitare.

Recitalul extraordinar: excelență artistică și fidelitate față de specific

Momentul „Secașele – datină vie, cântată și jucată” propune un recital de muzică vocal-instrumentală tradițională din Alba, cu accente reprezentative din Țara Secașelor, susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba, dirijor Alexandru Pal, împreună cu soliștii ansamblului: Roxana Reche, Floricica Moga, Dorina Narița, Nicolae Plută.

Din punct de vedere cultural și artistic, recitalul are rolul de a oferi evenimentului o semnătură profesionistă, bazată pe: coerență repertorială (accent pe specificul zonei și pe identitatea județului Alba), calitate interpretativă (echilibru între expresia vocală, discursul orchestral și dinamica scenică), varietate stilistică (portrete vocale distincte, alternanță între liric și joc, între solemn și celebrativ).

Soliștii ansamblului aduc fiecare o culoare interpretativă particulară, iar împreună construiesc un tablou complet al expresiei tradiționale: sensibilitate, forță, claritate stilistică, energie de joc. Orchestra, sub conducerea dirijorului, are rolul de a susține această arhitectură muzicală cu rigoare și expresivitate, oferind spectacolului unitate și tensiune artistică.

Festivalul confirmă, încă o dată, că tradiția are puterea de a aduna oamenii împreună și de a transforma memoria în sărbătoare.

 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS

Un supermarket Penny va fi construit în comuna Vințu de Jos, printr-o investiție de 4 milioane de lei. A fost solicitată emiterea acordului de mediu din partea APM Alba.

Proiectul prevede construirea unui magazin Penny, cu accese auto și pietonale, trotuare, sistematizare verticală, reclame pe fațade și în parcare, pilon publicitar, împrejmuire, branșamente la utilități, în județul Alba, localitatea Vințu de Jos, pe strada Lucian Blaga, nr. 69.

Obiectul proiectului îl constituie amplasarea unei construcții cu funcțiunea de magazin pentru desfacerea mărfurilor alimentare şi nealimentare de uz casnic. Scopul investiţiei este acela de a asigura deservirea populaţiei rezidente în cartier cu produse de primă necesitate în condiţii de calitate sporite, precum şi acela de a salubriza şi îmbunătăţi considerabil aspectul urbanistic al zonei.

Prin poziționarea proiectului (spațiu comercial) într-o zonă în care densitatea spațiilor comerciale este relativ redusă, se estimează o limitare a deplasărilor personale pentru efectuarea cumpărăturilor zilnice (efectuate de cele mai multe ori cu autoturismul) prin migrarea acestora de la marile centre comerciale situate în diferite zone ale municipiului Sebeș către spațiul comercial (Magazin Penny Market) amplasat în proximitatea locuințelor din zonă.

Suprafața terenului pe care va fi amplasat viitorul supermarket Penny din Vințu de Jos este de 10143,00 m². Suprafaţa totală construită a magazinului va fi de 1406,00 m². Investiţia va avea amenajat două grupuri sanitare cu vestiar, o cameră de odihnă personal, carmangerie, spatii tehnice, dar și o parcare cu accese auto și pietonale și trotuare.

Valoarea investiției este de 4.000.000 lei, iar perioada de implementare propusă este de maxim 12 luni.

 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS