Rămâi conectat

Din Județ

Alba rămâne codașa turismului din Regiunea Centru în luna iunie 2025 | sebesinfo.ro

sebesinfo.ro

Publicat

în

Sejururile sunt scurte și gradul de ocupare modest | sebesinfo.ro

Județul Alba, cu ai săi munți, cetăți și sate pitorești, rămâne un punct de atracție constant pe harta turismului românesc, însă datele oficiale pentru luna iunie 2025 arată că județul are în continuare un drum lung de parcurs pentru a ține pasul cu motoarele turistice ale Regiunii Centru.

Potrivit statisticilor, în unitățile de cazare din Alba (cele cu cel puțin 10 locuri de cazare) au fost înregistrați 26.903 turiști. Aceștia reprezintă 2,1% din totalul la nivel național, cifră care poate părea modestă dacă o comparăm cu marile centre turistice precum Brașov sau Sibiu, dar care arată totuși o prezență constantă.

Față de luna mai, numărul vizitatorilor a crescut cu 6,5% (adică 1.638 persoane în plus), semn că sezonul de vară începe să prindă avânt, însă comparativ cu iunie 2024 se remarcă o scădere de 4,1% (cu 1.160 persoane mai puțin).

Cei mai mulți dintre turiștii care au poposit în Alba au ales să doarmă în hoteluri (34,3% din total), semn că infrastructura modernă rămâne prima opțiune, dar nu lipsesc nici atracțiile mai intime și autentice. Mulți turiști au ales, în luna iunie, hoteluri Alba Iulia patru stele , ceea ce a adus o creștere a numărului de cazări față de luna precedentă

Pensiunile agroturistice au adunat un procent considerabil (24%), fiind dovada clară că tot mai mulți vizitatori vor experiențe legate de viața de la sat și de tradițiile locale. În același timp, apartamentele și camerele de închiriat au strâns 18,5% din preferințe, iar pensiunile turistice clasice-11,8%.

În iunie, s-au contabilizat 46.194 înnoptări, cu aproape 10% mai multe decât în luna mai, dar cu 5% mai puține față de anul trecut.

Durata medie a șederii a fost de 1,71 zile, adică sub două nopți, ceea ce sugerează că județul Alba rămâne în mare parte o destinație de weekend sau de scurtă vizită, spre deosebire de alte județe din regiune unde turiștii aleg să stea mai mult.

O altă cifră interesantă ține de profilul vizitatorilor: în iunie 2025, 79,5% dintre turiștii din Alba au fost români (21.377 persoane), iar străinii au reprezentat 20,5% (5.526 persoane).

În primele șase luni ale anului, Alba a adunat 108.479 turiști, ceea ce înseamnă o creștere de 2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre aceștia, 85,7% au fost români, iar 14,3% străini.

Cifrele arată că Alba rămâne o destinație mai degrabă internă, pentru publicul local și național, în timp ce atragerea unui număr mai mare de vizitatori din afara granițelor rămâne un punct sensibil. Tot mai mulți turiști aleg cazare Alba Iulia lângă Cetate, atrași de istoria orașului și de ofertele variate ale hotelurilor și pensiunilor

Gradul de ocupare a locurilor de cazare a fost de 20%, adică semnificativ mai mic decât media regională (25,9%) și mult sub media națională (30,1%).

Dacă privim însă la nivel regional, imaginea se schimbă radical: în Regiunea Centru formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, au fost înregistrate în iunie 270.124 sosiri, ceea ce reprezintă 20,8% din totalul național.

Motorul principal rămâne Brașovul, care cu 105.555 turiști adună 39,1% din vizitatorii regiunii.

Sibiul se menține și el pe val, cu aproape 60.000 de turiști, iar Mureșul a depășit 46.000 de vizitatori. La polul opus se află Covasna, cu doar 13.391 turiști, dar cu o particularitate notabilă: durata medie a șederii a fost de 4,24 zile, cea mai mare din regiune și de peste două ori mai mare decât în Alba.

Această diferență arată că în timp ce unele județe atrag prin flux mare de turiști de scurtă durată, altele se bazează pe vizite mai lungi, care aduc beneficii economice mai consistente.

În privința tipurilor de cazare, Regiunea Centru arată o imagine echilibrată, dar cu predominanța hotelurilor, care însumează 56,3% din totalul sosirilor. Urmează apartamentele și camerele de închiriat (12,1%), pensiunile agroturistice (11,9%) și pensiunile turistice (10,9%).

În total, au fost înregistrate 512.499 înnoptări în iunie, adică 18% din totalul național. Aici hotelurile conduc detașat, cu 55,8% din înnoptări, urmate de pensiunile agroturistice (12,2%) și apartamente/camere de închiriat (12,1%).

În ceea ce privește durata medie a sejurului, la nivel regional aceasta este de 1,90 zile, deci mai lungă decât în Alba, dar încă sub potențialul pe care destinațiile montane și culturale l-ar putea oferi.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare confirmă și el discrepanțele din regiune: media pe Centru a fost de 25,9% în iunie, dar cu variații spectaculoase între județe.

Covasna a înregistrat un impresionant 41,7%, urmată de Mureș cu 33% și Sibiu cu 28,5%. Brașovul a avut 23%, Harghita 20,9%, iar Alba a rămas la coada clasamentului cu doar 20%.

Prin urmare, județul Alba se află la un nivel intermediar: atrage constant turiști, însă în principal pentru șederi scurte și cu un grad de ocupare modest.

Regiunea Centru, privită în ansamblu, are un turism diversificat, cu Brașovul ca principal magnet, Sibiul și Mureșul în creștere, iar Covasna ca exemplu de eficiență prin sejururi mai lungi.

Pentru Alba, provocarea rămâne să găsească modalități de a-i convinge pe turiști să rămână mai mult și să revină mai des.




Din Județ

Când sunt Paștele ortodox și catolic în 2027 | sebesinfo.ro

sebesinfo.ro

Publicat

în

Paștele ortodox și catolic în 2027. Când pică Învierea Domnului și de ce sunt sărbătorite la 35 de zile distanță | sebesinfo.ro

Paștele 2027 va fi sărbătorit la date diferite de ortodocși și catolici. Catolicii vor celebra Învierea Domnului pe 28 martie, în timp ce ortodocșii vor sărbători Paștele pe 2 mai

Data Paștelui se schimbă de la un an la altul, iar în 2027 diferența dintre calendarul ortodox și cel catolic va fi una considerabilă. Între cele două sărbători sunt 35 de zile.

Pentru cei care își planifică din timp vacanțele, zilele libere, călătoriile sau evenimentele de familie, datele Paștelui sunt importante, mai ales într-un an în care cele două sărbători nu se suprapun.

Când este Paștele ortodox în 2027

Paștele ortodox 2027 va fi sărbătorit duminică, 2 mai.

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare a calendarului creștin ortodox și este precedată de perioada Postului Mare și de Săptămâna Patimilor.

În 2027, Postul Paștelui ortodox începe pe 8 martie, iar credincioșii vor intra în ultima și cea mai importantă săptămână înaintea Învierii la sfârșitul lunii aprilie.

Ziua de Paște va fi urmată de perioada pascală, care se încheie, potrivit calendarului ortodox, cu sărbătoarea Înălțării Domnului și apoi cu Rusaliile.

Când este Paștele catolic în 2027

Paștele catolic 2027 va fi sărbătorit duminică, 28 martie.

Sărbătoarea Învierii Domnului vine, astfel, cu mai bine de o lună înaintea Paștelui ortodox.

De ce Paștele ortodox și catolic nu au aceeași dată?

Diferențele dintre datele Paștelui țin de modul în care sunt stabilite sărbătorile în cele două tradiții creștine și de utilizarea unor reguli calendaristice diferite.

Paștele este o sărbătoare mobilă, ceea ce înseamnă că nu are o dată fixă în calendar. Data este stabilită în funcție de echinocțiul de primăvară și de luna plină pascală.

În anumite situații, calculele utilizate de Bisericile occidentale și de cele ortodoxe duc la aceeași dată. În alți ani, însă, sărbătorile sunt separate de câteva săptămâni.

În 2027, diferența este de cinci săptămâni: Paștele catolic este pe 28 martie, iar Paștele ortodox pe 2 mai.

Ordinea calendaristică arată și cât de mare este diferența dintre cele două sărbători. În 2027, catolicii vor sărbători Paștele la sfârșitul lunii martie, în timp ce ortodocșii îl vor celebra la începutul lunii mai.

Câte zile sunt între Paștele catolic și Paștele ortodox în 2027

Între 28 martie 2027, data Paștelui catolic, și 2 mai 2027, data Paștelui ortodox, sunt 35 de zile.

Diferența poate fi importantă și pentru organizarea perioadelor de vacanță și a călătoriilor, întrucât sărbătorile pascale vor fi plasate în două perioade distincte ale primăverii.

Când vor fi Paștele ortodox și catolic în aceeași zi?

Paștele ortodox și cel catolic nu au o dată comună în fiecare an. În funcție de calculele calendaristice, cele două sărbători pot fi celebrate în aceeași zi sau pot fi separate de una ori mai multe săptămâni.

În 2027, însă, nu va exista o sărbătoare comună: Paștele catolic va fi pe 28 martie, iar Paștele ortodox pe 2 mai.




Citește mai mult

Din Județ

Când pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro

sebesinfo.ro

Publicat

în

Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2027 și Paștele catolic 2027 • Pastele 2027 | sebesinfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când este Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2026 și în următorii ani:

Când pică Paştele Ortodox în anii 2020-2030

Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Citește și: Mesaje de Paște. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor

Când cade Paştele Catolic între anii 2020-2030

Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paște. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes