Actualitate
Lotul 1 al Autostrăzii A10, dintre Alba Iulia și Sebeș, ar putea fi deschis parțial circulației cu ocazia Centenarului, în preajma zilei de 1 Decembrie 2018
Intenția, confirmată oficial în premieră pentru Ziarul Unirea, este una cât se poate de realizabilă, au dat asigurări atât coordonatorul de contract de pe lotul 1, Constantin Mazilu, cât și directorul adjunct al constructorului Impresa Pizzaroti, Eusebio Caretta.
Directorul adjunct al firmei constructoare Impresa Pizzaroti, Eusebio Caretta, a spus că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, având în vedere că la momentul actual procentul de realizare este de 47-48% și trebuie să se ajungă la un stadiu fizic de 70% până în decembrie. ”Ar fi necesar un procent de realizare de 70% ca să se poată circula pe lotul 1 în decembrie, de la Sebeș la Alba Iulia. Acest lucru este posibil pentru că noi, în prezent, ne aflăm la 48%. Cu o mobilizare bună din partea noastră și dacă și autoritățile române vor urgenta rezolvarea problemelor care țin de ei (expropriere, avize), este posibil”, a spus Caretta.
În viitorul nod rutier de la Sebeș, constructorul a declarat că reprezentanții Muzeului Brukenthal lucrează foarte bine, iar cercetarea arheologică merge în paralel cu execuția lucrărilor.
La Lancrăm există un drum agricol, numit Calea Vacii, care va fi supratraversat. Pasajul (cu o deschidere) a fost proiectat și conceput pentru a se putea dezvolta acolo o zonă industrială, iar în prezent se lucrează la fundația supratraversării.
La supratraversarea drumului național, de la sensul giratoriu de la Lancrăm, s-a terminat de forat. Acolo există o singură deschidere, pentru că cerința obligatorie a beneficiarului, pe care constructorul o consideră foarte bună, este neadmiterea pilonilor de susținere a podurilor (supratraversărilor) în mijlocul autostrăzii.
La râul Sebeș există un pod cu patru deschideri (deschiderile se referă la numărul pilonilor de susținere a podurilor). Se lucrează la terasament, la umplutură, iar macaralele vor fi aduse săptămâna viitoare. Constructorul dă asigurări că va lucra intens în această zonă, însă fără a face abatere de la calitate sau proceduri.
La Valea Orzii (sau Valea Neagră), în cartierul Oarda din Alba Iulia, va fi realizat un pod cu trei deschideri peste vale, pe partea din stânga (direcția spre Oarda de Sus) și un pasaj rutier cu o deschidere pe partea dreaptă.
La viitorul pod peste Mureș, cu toate avizele obținute, s-a realizat o ”peninsulă” în râu pentru a se reuși forarea pilonilor. În prezent se mută din nou râul printre pilonii existenti, urmând să fie realizată o noua ”peninsulă”, în partea dinspre Limba, pentru a se fora ultimii doi piloni.
La nodul rutier Alba Iulia Sud se estimează că după 6 luni se poate trece la lucrări de structură, la sensul giratoriu, stadiul de execuție fiind foarte avansat. După podul rutier de la Limba urmează Alba Iulia Sud, unde se va putea ieși și intra pe autostradă, pe actuala centură a municipiului.
În cazul podului de peste râul Ampoi, toate grinzile sunt montate.
În zona balastierei Florea și a pasajului rutier peste drumul județean, mobilizarea este foarte bună. Aici vor fi construite pasaje rutiere cu o ”deschidere”.
Caretta a spus că probleme deosebite ar mai putea pune mutarea utilităților în zona nodului rutier Nord, zonă în care există două magistrale de apă, rețele de înaltă și medie tensiune, calea ferată peste care trebuie construit un pasaj. În prezent se realizeaza lucrări de relocare a celor două magistrale de apă (lucrare realizată în proporție de 25%), în zonă sunt două foreze și se excavează dealul de la Pârâul Iovului.
De asemenea, cel mai probabil începând cu luna mai va apărea necesitatea devierii temporare a traficului de pe DN1, ceea ce va atrage cel mai probabil o îngreunare a traficului și timpi mai mari de petrecut la volan.
Dacă lucrurile merg conform planului, constructorul dă asigurări că lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda va fi gata până la sfârșitul anului 2019. În prezent mobilizarea este caracterizată de reprezentanții Pizzaroti ca fiind una bună – 110 utilaje și 230 de oameni în șantier. ”Numărul muncitorilor și utilajelor va crește în perioada următoare, pe măsură ce se vor intensifica lucrările la nodul rutier Sebeș”, a afirmat Eusebio Caretta care a spus de asemenea că găsirea forței de muncă, în special a celei calificate, pune serioase probleme în România.
Lotul 1 are 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă de la Sebeș până la Pârâul Iovului, la ieşire din Alba Iulia. Proiectul prevede două noduri rutiere Alba Iulia Sud la km 8 şi Alba Iulia Nord la km 16 plus legătura cu autostrada A1, cea mai complexă lucrare. De lucrări se ocupă Asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA – Pomponio Construcţii SRL. Valoarea contractului este de 541.739.137, 21 de lei (fără TVA), semnat în 14 noiembrie 2014. Lucrările au început în 2 decembrie 2014 şi aveau termen inţial de finalizare 2 octombrie 2016. Toate lucrările efectuate pe Autostrada Sebeș – Turda sunt monitorizate de Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, astfel încât să fie respectate termenele asumate pentru punerea acestora în circulaţie.
Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri şi va traversa parțial judeţele Alba și Cluj, fiind împărţită în patru loturi.
Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

Actualitate
Un bărbat de 48 de ani din Sebeș a decedat, după ce s-ar fi tăiat cu o drujbă
Sâmbătă, 18 aprilie 2026, în jurul orei 16.15, Poliția Municipiului Sebeș a fost sesizată de către o femeie, în vârstă de 73 de ani, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că fiul ei s-ar fi tăiat cu drujba.

Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat faptul că un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din Municipiul Sebeș, în timp ce se afla într-o anexă a locuinței, s-ar fi tăiat cu o drujbă, provocându-și leziuni incompatibile cu viața.
Trupul neînsuflețit va fi transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba în vederea efectuării examenului necroptic.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Actualitate
18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor
Astăzi, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Celebrarea anuală, în data de 18 aprilie, a patrimoniului construit al umanității reprezintă una dintre inițiativele Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), demers care își propune să atragă atenția asupra unor valori unice și inestimabile, adesea puse în pericol și chiar amenințate cu distrugerea de diverși factori, între care cel antropic continuă să joace un rol semnificativ.

ICOMOS este o organizație profesională neguvernamentală, fondată în anul 1964, care reunește specialiști și experți din domeniul protejării și valorificării monumentelor și siturilor arheologice. Activitatea acesteia se bazează pe principiile consacrate în Carta de la Veneția și este foarte importantă pentru identificarea și prezervarea valorilor care trebuie transmise generațiilor viitoare, promovând ideea că patrimoniul este o resursă neregenerabilă și un pilon al dezvoltării durabile.
În anul 2026, tema propusă de ICOMOS este „Răspunsul de urgență pentru patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre” (Emergency Response for Living Heritage in contexts of Conflicts and Disasters). Această direcție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase pentru protejarea nu doar a monumentelor, ci și a spiritului locurilor – acel „patrimoniu viu” format din comunități și tradiții. Într-o lume marcată de schimbări climatice accelerate și de instabilitate geopolitică, accentul cade pe reziliență: capacitatea monumentelor noastre de a supraviețui crizelor și rapiditatea cu care specialiștii pot interveni pentru a limita distrugerile.
România participă la acest efort global prin Comitetul Național ICOMOS (constituit în 1970). Cu un inventar de peste 30.000 de monumente istorice, țara noastră se confruntă cu provocarea imensă de a conserva aceste mărturii ale identității naționale.
Municipiul Sebeș, cu centrul său istoric ce conservă încă fidel atmosfera medievală, rămâne un punct important pe harta patrimoniului românesc. Cele peste 50 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice (situri arheologice, ansambluri urbanistice și monumente individuale) reprezintă o moștenire ce acoperă milenii de istorie.
În acest an, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către „coloanele vertebrale” ale identității locale: Biserica Evanghelică „Sf. Maria” (sec. XIII-XV), cu altarul său poliptic monumental, Casa Zápolya, fosta mănăstire dominicană și zidurile și turnurile cetății medievale. Acestea, alături de Casa natală a lui Lucian Blaga din Lancrăm și biserica evanghelică fortificată din Petrești, nu sunt doar atracții turistice, ci și repere de stabilitate culturală.
Ziua de 18 aprilie reprezintă ocazia ideală pentru a ne reafirma angajamentul de a proteja aceste valori. Înțelegerea faptului că patrimoniul necesită o îngrijire constantă și planuri de urgență bine structurate este singura garanție că Sebeșul își va păstra neschimbat profilul istoric pentru secolele ce vor veni.
Actualitate
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Îngroparea lui Iisus Hristos”, icoană pe sticlă realizată de iconarul Florin Poenariu
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune publicului, în luna aprilie, ca exponat special, icoana pe sticlă „Îngroparea lui Iisus Hristos”, realizată în anul 2013 de pictorul iconar Florin Poenariu. Lucrarea, executată în tehnica ulei pe glajă și având dimensiunile de 55 x 45 cm, ilustrează una dintre cele mai emoționante scene ale iconografiei creștine – momentul îngropării Mântuitorului.

Compoziția este centrată pe trupul lui Iisus Hristos, întins pe giulgiu, purtând urmele răstignirii. În prim-plan sunt reprezentate personaje esențiale ale momentului: Fecioara Maria, redată central, înveșmântată în roșu închis, exprimând prin gestul mâinilor durerea profundă îmbinată cu acceptarea; Ioan Evanghelistul, simbol al tinereții, reprezentat fără barbă; Maria Magdalena și Nicodim, participanți la pregătirea înmormântării; precum și Iosif din Arimateea, surprins ținând giulgiul. În plan secund apar alte personaje – mironosițe și ucenici – sugerând devotamentul și credința. Crucea, prezentă în fundal, amintește de răstignirea recentă.
Paleta cromatică, dominată de roșu, verde și auriu, este vibrantă și contrastantă, iar stilizarea figurilor, specifică picturii ortodoxe, exclude realismul anatomic și perspectiva clasică, accentuând dimensiunea spirituală a scenei. Întreaga reprezentare transmite durere, compasiune și sacralitate, dar și speranța în Înviere, icoana fiind, în sensul teologic formulat de Paul Evdokimov, „fața văzută a celor nevăzute”.
Lucrarea poartă semnătura artistului „Florin Poenariu 2013”, în partea dreaptă jos, și inscripția „Laz” în partea centrală inferioară. Rama din lemn, sculptată și ornamentată cu un „brânel” în relief, este caracteristică școlii iconografice de la Laz.
Florin Poenariu s-a născut în anul 1973, la Cugir, fiind descendent al unei familii de zugravi de la Laz, din ramura lui Toma Poenariu (1835-1874). A deprins meșteșugul iconografiei de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), și, deși a început această activitate la vârsta de 34 de ani, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi iconari contemporani.
Debutul expozițional a avut loc în 2008, la Aiud, fiind urmat de numeroase expoziții personale și de grup în locații importante, precum Alba Iulia, Lancrăm – Casa Memorială „Lucian Blaga”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul „ASTRA” Sibiu, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, precum și în Germania, la Potsdam.
Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul I și Premiul II la Concursul Național „Icoana Credinței”, organizat de Patriarhia Română (2017, 2019), precum și Premiul I la concursul organizat de Institutul Național al Patrimoniului (2019). Din anul 2020, artistul este inclus în categoria „Tezaur uman viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii pentru contribuția la păstrarea patrimoniului cultural imaterial.
Publicul este invitat să descopere această lucrare deosebită la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, pe parcursul lunii aprilie.
În anul 2025, Florin Poenariu a fost inclus în documentarul „Transilvania icoanelor pe sticlă”, realizat de postul franco-german Arte TV, disponibil online pentru publicul larg.
Din Județacum 14 oreCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 săptămâniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | sebesinfo.ro
Actualitateacum 5 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025: Peste 900.000 de romani își serbează onomastica în 23 aprilie | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro

























