Rămâi conectat

Actualitate

Duminică, 14 mai 2023: Spectacolul „Doi pe un balansoar”, la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

sebesinfo.ro

Publicat

în

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș va găzdui duminică, 14 mai 2023, spectacolul „Doi pe un balansoar”, o producție a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu, care face parte din programul celei de-a 43-a ediții a Festivalului Internațional „Lucian Blaga”.

Atunci când visul american nu este altceva decât o iluzie, atunci când trecutul își întinde tentaculele în orice loc te-ai afla, singura șansă de scăpare este iubirea… Plasat la limita dintre dramă și comedie, „Doi pe un balansoar” ne spune povestea atipică a unei iubiri ce sparge clișeele convenționale, dar și a procesului de vindecare emoțională a două suflete pereche ce învață că „după a iubi, a fi de folos e cel mai important lucru din lume”. Captivi într-o lume mult prea strâmtă și rigidă pentru aspirațiile lor, Jerry (Andrei Gîlcescu) și Gittel (Cristina Blaga-Tomuș) încearcă să învingă împreună capriciile vieții, în urma unei întâlniri providențiale. Dar iubirea nu este un lucru simplu…

În distribuție sunt doi actori care fac dovada unui strălucit examen de maturitate profesională: Cristina Blaga-Tomuș și Andrei Gîlcescu. Scenografia a fost realizată de Alin Gavrilă.

Regizorul Dan Glasu (n. 1953) și-a obținut în 2008 doctoratul în Teatru la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale din București, fiind și autorul cărții cu titlul „Dramaturgia lui Lucian Blaga. Note de lectură”.

William Gibson (1914-2008) este un dramaturg american apreciat de public și de critica de specialitate, ale cărui texte s-au bucurat de un succes fulminant, fiind adaptate atât pentru scene faimoase, precum Broadway, cât și pentru marele ecran. Dintre cele mai de succes piese ale sale fac parte „A Cry of Players”, „Golda”, „The Miracle Worker” (montată pe Broadway începând cu 1959 și premiată cu patru Tony Awards, inclusiv pentru cea mai bună piesă), precum și „Two for the Seesaw” / „Doi pe un balansoar” care, pe lângă cele peste 700 de reprezentații pe Broadway, a stat la baza filmului omonim din 1962, în regia lui Robert Wise.

Pentru informații și rezervări vă rugăm să ne contactați la telefon: 0372-930929.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Publicitate
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Exponatul lunii iunie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş – Taikuruma, jucărie-amuletă japoneză

sebesinfo.ro

Publicat

în

Cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, a desemnat ca exponat al lunii iunie Taikuruma, o jucărie-amuletă tradiţională japoneză, intrată recent în colecţia instituţiei.

Considerată astăzi un obiect artizanal specific provinciei Kagoshima, taikuruma este o jucărie religioasă, născută dintr-o poveste din „Kojiki” sau „Cartea lucrurilor vechi”, scrisă în secolul al VIII-lea, legată de o zeitate ascunsă în sanctuarul shinto Kagoshima. Zeitatea venerată acolo este Amatsuhiko-hohodemi-no-mikoto, zeul muntelui Yamasachi-hiko.

Conform mitologiei nipone, doi din cei trei copii ai lui Konohanasakuya și Ninigi sunt Yamasachi-hiko, care era vânător și Umisachi-hiko, pescar. Într-o zi, Yamasachi-hiko îi propune fratelui său ca, pentru a-și cunoaște reciproc meseriile, să facă schimb de roluri. Yamasachi-hiko pornește la pescuit cu cârligul fratelui său, în timp ce Umisachi-hiko își încearcă norocul la vânătoare. Însă Yamasachi-hiko pierde cârligul de pescuit al fratelui său. Pentru a-l îmbuna, își rupe sabia și face din lama ei mai multe cârlige pe care Umisachi-hiko refuză să le accepte. Yamasachi-hiko, este sfătuit de un bătrân să se urce într-o barcă și să caute cârligul la palatul lui Wadatsumi, zeul mării. La sosirea la palat o întâlnește pe prințesa Toyotama, fiica lui Wadatsumi, de care se înrăgostește, iar tatăl fetei aprobă relația lor datorită descendenţei divine al lui Yamasachi-hiko, care se căsătorește cu Toyotama. Cei doi trăiesc fericiți împreună timp de trei ani, însă Yamasachi-hiko devine îngrijorat amintindu-și motivul pentru care a pornit în larg, recuperarea cârligului de pescuit al fratelui său. Toyotama îi cere tatălui ei să îl ajute, iar Wadatsumi ordonă tuturor peștilor din mare să se adune la palatul său. Toți vin, cu excepția doradei, despre care aceștia spun că este rănită. Wadatsumi cheamă dorada, a cărei rană se dovedește a fi cauzată de un cârlig de pescuit înțepenit în gât, pe care Yamasachi-hiko îl recunoaște ca fiind al fratelui său.

După ce a recuperat cârligul pierdut al fratelui său, Yamasachi-hiko decide să se întoarcă pe uscat. Ca dar de despărțire, Wadatsumi îi dă două sfere cu care poate să controleze mareele. Yamasachi-hiko încearcă să returneze cârligul de pescuit lui Umisachi-hiko, care refuză în continuare să îl accepte și își amenință fratele. Yamasachi-hiko folosește sferele care i-au fost date de zeul mării și provoacă mareea, aproape înecându-l pe Umisachi-hiko, care în cele din urmă cedează, acceptând cârligul. Acest mit s-a transformat în timp într-un festival religios ce venerează dorada roșie, desfășurat în 10 martie după calendarul lunar japonez, când se crede că Yamasachi-hiko s-a întors pe uscat din palatul zeului mării.

Confecționată manual din lemn de cedru, Taikuruma de la muzeul din Sebeş are dimensiunile de 25,5 cm lungime şi 17 cm înălțime. Culoarea vermillon (roșu oraj), în care este pictată jucăria, protejează de boală și aduce sănătate, iar galbenul simbolizează recolta bogată de orez din toamnă. Roțile jucăriei, cele din față mai mici și cele din spate puțin mai mari, poziționează capul doradei într-o atitudine de plecăciune, ca recunoștință că i-a fost scos cârligul din gât și i-a fost salvată astfel viața. Taikuruma devine, astfel, o amuletă care îndepărtează răul și aduce fericire, sănătate și prosperitate. La mijlocul jucăriei a fost scris cu kanji, numele sanctuarului de unde provine: „鹿兒島神宮”, Kagoshima-Jingū, sanctuarul Kagoshima, cum este cunoscut în Japonia, respectiv „正八幡”, Shouhachiman, denumirea dată acestuia de localnicii din prefectura Kagoshima.

Taikuruma a fost confecționată de Kaori Moryama, producătoare de jucării tradiționale la „Kōbō Myaji”, atelierul sanctuarului Kagoshima, care a donat-o muzeului sebeşean prin intermediul pianistei Chiyo Hagiwara.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Se împlinesc 125 de ani de la nașterea lui Dorin Pavel (1900-1979), fondatorul Hidroenergeticii românești, o personalitate marcantă a Sebeșului

sebesinfo.ro

Publicat

în

Dorin Pavel, considerat fondatorul hidroenergeticii românești, este una dintre marile personalități pe care le-a dat Sebeșul comunității academice din România. Pentru meritele sale a fost numit, post mortem, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.
S-a născut în Sebeş, la 31 mai 1900, unde a urmat şcoala primară şi gimnaziul german. Studiile liceale le-a urmat la Orăştie şi apoi la Braşov, unde a susținut și examenul de bacalaureat în anul 1918.
A fost atras de amenajarea şi de utilizarea uriaşelor forţe ale apelor, fapt ce l-a determinat să aleagă să studieze la Politehnica din Zürich – Elveţia, unde a obţinut diploma de inginer electromecanic în anul 1923 şi titlul de doctor în ştiinţe tehnice, în 1925.
A lucrat aproape 40 de ani pe şantiere şi peste 50 de ani la catedră. A desfăşurat o activitate uriaşă, elaborând planurile tehnice a nu mai puţin de 567 uzine hidroelectrice, pe toate râurile ţării, având în vedere atât datele tehnice, cât şi pe cele economice, inerente unor astfel de întreprinderi.
„De dezvoltarea hidroenergeticii din România […] se leagă indisolubil numele lui Dorin Pavel (1900-1979). Întors în ţară după absolvirea Politehnicii din Zürich, unde şi-a susținut şi doctoratul în anul 1925, este angajat la S.A.R. „Electrica”. Inventariază potenţialul hidroenergetic al ţării, elaborând „Planul general de amenajare a forțelor hidraulice ale României” (1933), lucrare monumentală ce oferă date privind centralele ce pot fi realizate în diferite bazine hidrografice ale ţării. Între 1930-1934 a lucrat ca șef de exploatare la centrala Dobrești, apoi (1934-1941) ca director tehnic la Uzinele Comunale București, amenajând salba de lacuri Buftea, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Fundeni, realizând primele încercări pe modele hidraulice (1936). După război, rezolvă alimentarea cu apă a Uzinelor Reșița, realizează CHE Crăinicel, cu primul baraj înalt (48 m) pe Bârzava şi CHE Zărnești, pe Bârsa (1946). Din 1948 a activat la Centrala Industrială a Energiei Electrice (1948) și Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (1949), contribuind la realizarea CHE Sadu V, Aştileu, Gâlceag, Șugag, Olt, Bistriţa, Argeş, precum și la amenajarea Dunării (Sistemul hidroenergetic și de navigaţie Porţile de Fier)” (fragment din lucrarea Volker Wollmann, „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, vol. VI, Editura Honterus, Sibiu, 2016, p. 53).
Dorin Pavel a tipărit 22 de manuale şi cursuri, peste 150 de publicaţii, totalizând peste 11 mii de pagini cu numeroase figuri şi planşe. Activitatea teoretică a susţinut-o prin dezvoltarea laboratorului academicianului Vâlcovici, iniţiind un Compartiment de Hidraulică, dar mai ales prin participarea pe teren atât cu studenţii, cât şi cu specialiştii. În anul 1976, Dorin Pavel a publicat o importantă lucrare, „Arhitectura apelor”, într-un tiraj de doar 1.600 de exemplare, care s-a epuizat în scurt timp.
Pentru prestigiul şi demnitatea pe care şi le-a creat printr-o muncă necurmată şi tenace, comparată cu stânca pe care şi-a amplasat barajele, pentru încrederea şi dragostea pe care a purtat-o mereu ştiinţei româneşti pe care a slujit-o cu credinţă, îl putem include pe profesorul Dorin Pavel, fondatorul hidroenergeticii româneşti, în galeria marilor ingineri pe care i-a dat România, alături de: George (Gogu) Constantinescu, Anghel Saligny, Ilie Radu, Ion Ionescu, Dimitrie Leonida, Cristea Mateescu, Emil Prager şi Dumitru Dumitrescu.
Dorin Pavel s-a stins din viaţă la 6 iulie 1979, la Bucureşti, dar îşi doarme somnul de veci în Lancrăm, alături de strămoşi, de părinţi şi de ilustrul său unchi, Lucian Blaga.
A fost, prin excelenţă, un priceput tehnician, dar şi un mare dascăl, un îndrăgostit de natură, dar şi un fin artist, un adevărat „arhitect al apelor”, recompensat cu numeroase premii, ordine şi distincţii pentru meritele didactice şi contribuţiile tehnico-ştiinţifice.
Post mortem, în anul 1995, i-a fost conferit titlul de „Cetăţean de onoare” al Municipiului Sebeş.
„Acestei personalităţi remarcabile pentru dezvoltarea gândirii ştiinţifice românești, o altă mare personalitate artistică, Constantin Popovici (1938-1995), i-a dedicat un bust expus în apropierea gimnaziului săsesc din Sebeş (jud. Alba), unde a studiat Dorin Pavel”, menționează Volker Wollmann, în lucrarea citată.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Între 31 mai și 2 iunie 2025, traficul rutier va fi restricționat pe două artere principale din Municipiul Sebeș

sebesinfo.ro

Publicat

în

Conform Primăriei Sebeș, traficul rutier va fi restricționat, în perioada 31 mai – 2 iunie 2025 pe două artere principale din Municipiu.

„Strada Sava Henția va fi închisă circulației rutiere din data de sâmbătă, 31 mai 2025, ora 13.00, până în data de luni, 2 iunie 2025, ora 10.00, de la blocul nr. 3 până la colțul blocului nr. 9. De asemenea, strada Lucian Blaga (centru) va fi închisă duminică, 1 iunie 2025, în intervalul orar 16.00-20.00. Vă mulțumim pentru înțelegere!”, au transmis reprezentanții Primăriei Sebeș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes