Actualitate
Când sunt „Paștele Cailor”? Chiar există: De unde provine expresia | sebesinfo.ro
Când sunt „Paștele Cailor„? Chiar există: De unde provine expresia | sebesinfo.ro
Deși expresia „la Paștele Cailor” transmite „niciodată”, totuși această sărbătoare există. Tradiția arată că la nașterea Mântuitorului Hristos, la ieslea animalelor, pe cât de cuminți au fost boii și oile, pe atât de gălăgioși au fost caii. Atunci Maica Domnului i-a blestemat să se sature doar o dată pe an, de Înălțare.
Citește și: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani
Românii folosesc expresia „la Paştele Cailor“, cu sensul de „niciodată“, dar puţini ştiu că această zi chiar există. Paştele Cailor sau Ispasul, aşa cum este denumită în popor această sărbătoare, are loc în ziua de Înălţarea la Cer a Mântuitorului, adică în joia din săptămâna a şasea de după Paşti. Spre deosebire de alte sărbători, Paştele Cailor nu are o dată fixă, aceasta fiind influenţată de data serbării Paştilor. “Probabil că şi din această cauză a luat fiinţa vorba „la Paştele Cailor”, însemnând o dată neştiută încă, fără o zi exactă în calendar”, notează crestinortodox. În ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, se spune că pentru un ceas, ei se satură de păscut iarba câmpului.
Interdicţii severe de muncă de Paștele Cailor
În tradiţia populară, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor din cadrul Centrului Tradiţie şi Modernism din Ialomiţa, această zi mai este numită, în popor, şi Ispas şi este dedicată personajului mitic cu acelaşi nume. “Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer. Întrucât ar fi fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei bine dispuşi de ziua acestuia. Este prăznuit ca un adevărat sfânt sau patron al casei şi i se respectă ziua cu interdicţii severe de muncă în Muntenia, Moldova şi Oltenia”, spun specialiştii.
Citește și: Paște Fericit! Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști
Legendă cu origini în Evul Mediu
O altă legendă care circulă referitor la această sărbătoare îşi are originile în Evul Mediu, iar Ispasul este un obicei care a circulat în Transilvania.
„În Evul Mediu, pe când în Ardeal exista o componentă multietnică şi religioasă, sărbătoarea Învierii Domnului avea loc la date diferite. Mai exact, când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul, iar când venea rândul românilor să-şi serbeze Paştele, aceştia îşi împrumutau caii ungurilor.
Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște
Potrivit calculelor calendarului, se întâmpla cam o dată la 4 sau 7 ani sărbătorirea Paştilor să cadă în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Paştele Cailor”, acest an, în care toti serbau Paştele la aceeaşi dată, fiind anul în care caii se odihneau. Sărbatoarea este prilej pentru organizarea de târguri şi pentru încheierea unor afaceri. De Paştele lor, caii nu sunt puşi la căruţă, iar în trecut, în unele zone, se faceau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor.
Spiritele se pot rătăci
Tradiţia populară păstrează şi la Ispas, asemănător marilor sărbători de peste an, o întreagă suită de obiceiuri. De exemplu, acum abundă practicile magice legate de cultul morţilor: pomeni, ospătarea sufletelor morţilor care plutesc în aer, în drum spre cer, curăţirea şi împodobirea mormintelor cu flori, frunze şi ramuri de paltin, pomenirea morţilor.
Citește și: Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani
Formulele de salut în ziua de Ispas sunt sub influenţa creştinismului: „Hristos S-a Înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“.
Se spune că în drumul lor din mormintele părăsite spre cer la Joimari, unele spirite ale morţilor se pot însă rătăci. Rămânând pe Pământ, acestea devin moroi sau strigoi care provoacă rele animalelor, în special vacilor cu lapte şi oamenilor.
Practici magice pentru apărarea de rele de Paștele Cailor
“De aceea, oamenii obişnuiesc în noaptea şi ziua de Ispas să facă numeroase practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor plantelor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, sunatul din buciume să nu se prindă farmecele şi să alunge relele, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece”, spune Ani Topârceanu, şef Birou Etnografie şi Folclor din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.
Ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activităţi economice: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane şi se însemnează mieii prin crestarea urechilor România.

Actualitate
Laureatul Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia, ediția a IX-a – Lancrăm
Vineri, 9 mai 2025 avut loc la Lancrăm festivitatea de decernare a Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia.
Juriul format din istoricii și criticii literari: Constantina Raveca Buleu, Horia Gârbea, George Neagoe, Irina Petraș, Vasile Spiridon, Adrian Tudurachi și Mihai Zamfir, luând în discuție poeții nominalizați, respectiv Ileana Mălăncioiu, Aurel Pantea, Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu, Varujan Vosganian, Ovidiu Genaru și Dinu Flămând, au hotărât să acorde Premiul Național pentru Poezie Lucian Blaga Opera Omnia, poetului Aurel Pantea.
Poetul Aurel Pantea s-a născut la 10 martie 1952, în localitatea Chețani din județul Mureș.
A urmat studii primare și gimnaziale în satul natal, apoi Liceul Teoretic din Luduș și mai târziu Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. După absolvire a fost repartizat profesor la Școala generală nr. 4 din Borșa-Maramureș, apoi a lucrat ca și corector la ziarul Unirea din Alba Iulia, profesor la Școala generală nr. 1 și la Liceul „Horia, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia și conferențiar universitar dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Aurel Pantea a debutat în 1971 cu poezie, în revista clujeană Echinox. A colaborat apoi cu poezii în revistele Echinox, Tribuna, Steaua, Vatra ș.a. Debutul editorial a avut loc în 1980 cu volumul Casa cu retori.
Volume publicate: Casa cu retori (1980); Persoana de după-amiază (1983); La persoana a treia (1992); Negru pe negru (1993); O victorie covârșitoare (1999); Aceste Veneții, aceste lagune (antologie) (1999); Negru pe negru (alt poem) (2005); Negru pe negru (antologie) (2009); Nimicitorul (2012); Recviem pentru tăceri și nimiciri (antologie) (2013); În urmă se sting toate luminile (antologie) (2014); Opera poetica (2016); Poeți ai transcendenței pline. Epifanii ale indeterminatului (două ediții: 2003 și 2005); Simpatii critice (2004); Înapoi la lirism (2005); Ștefan Aug. Doinaș (studiu monografic) (2007); Sacrul în poezia românească (volum colectiv) (2007).
PREMII ŞI DISTINCȚII:
– Premiul de debut al Editurii Albatros pentru „Casa cu retori”, 1980;
– Premiul pentru poezie al revistei „Poesis”, Satu Mare 1992;
– Premiul „Cartea Anului” al Salonului Naţional de Carte şi Publicaţie Culturală, pentru volumul de poeme „Negru pe negru”, Cluj-Napoca, 1994;
– Premiul „Octav Şuluţiu” al revistei „Familia”, Oradea, 1998;
– Premiul „Frontiera Poesis” pentru cea mai bună revistă, Satu Mare, 1998;
– Premiul pentru excelenţă acordat de Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Alba-Hunedoara, 2001;
– Premiul de excelenţă acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Mureş, Mediaş, 2002;
– Diploma de excelenţă acordată de Consiliul Judeţean Alba, Alba Iulia, 2002;
– Diploma de onoare acordată în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat, Mediaş, 2002;
– Diplomă acordată revistei „Discobolul” de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Mureş, Tg. Mureş, 2003;
– Premiul pentru critică literară al revistei „Poesis” pentru vol. „Simpatii critice”, Satu Mare, 2004;
– Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Mureş pentru vol. „Poeţi ai transcendenţei pline”, Tg. Mureş, 2004;
– Premiul „Mediaş”, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat, Mediaş, 2004;
– Premiul pentru poezie al revistei „Târnava”, Tg. Mureş, 2005;
– Premiul pentru publicistica literară al Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Mureş, Tg. Mureş, 2005;
– Premiul „Dafora”, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat pentru volumul de poeme „Negru pe negru (alt poem)”, Mediaş, 2005;
– Nominalizat pentru premiile Uniunii Scriitorilor din România, cu volumul „Negru pe negru (alt poem)”, Bucureşti, 2006;
– Premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor, Filiala Mureş, 2006;
– Premiul pentru critică literară, acordat de Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”, Alba Iulia, 2006;
– Premiul pentru poezie al revistei „Ateneu”, Bacău, 2006;
– Premiul Naţional „Tudor Arghezi”, Tg. Jiu, 2012;
– Premiul „Balcanica”, Brăila, 2012;
– Premiul ARIEL, „Cartea anului”, Bucureşti, 2013;
– Premiul „Cartea anului” la Festivalul de carte Transilvania, Cluj, 2013;
– Titlul de Poet al Iașului, 2014;
– Premiul Bibliotecii „T. Kirileanu” Neamț, Piatra Neamț, 2014;
– Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 2015;
– Premiul pentru poezie la împlinirea a 150 de ani de la apariția revistei „Familia”, Oradea 2015;
– Laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Omnia, Botoșani, 2017.
– Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria A – „Literatura”, București, 2021
Actualitate
Tânără de 22 de ani, responsabilă de producerea accidentului rutier de pe strada Mihail Kogălniceanu, soldat cu rănirea unei persoane și patru autoturisme avariate
În seara zilei de 6 mai 2025, polițiștii din Sebeș au fost sesizați cu privire la faptul că, pe strada Mihail Kogălniceanu din Municipiul Sebeș, a avut loc un eveniment rutier.
Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat că o tânără de 22 de ani, din Sebeș, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Mihail Kogălniceanu, nu ar fi păstrat o distanță regulamentară față de autoturismul care circula în fața sa, condus de un bărbat, în vârstă de 50 de ani, din Sebeș, intrând în coliziune cu acesta. Autoturismul condus de bărbatul de 50 de ani a fost proiectat în autoturismul care circula în fața sa, condus de un bărbat de 40 de ani, din Sebeș, iar acesta din urmă a fost proiectat în autoturismul din fața sa, condus de o femeie de 35 de ani, din Sebeș.
În urma evenimentului rutier, conducătorul auto, în vârstă de 50 de ani, a fost transportat la Spitalul Municipal Sebeș, pentru îngrijiri medicale.
Cei patru conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Actualitate
O persoană a ajuns la spital, după ce patru autoturisme au intrat în coliziune pe strada Mihail Kogălniceanu, din Sebeș
Un accident rutier a avut loc marți, în jurul orei 21.00, pe strada Mihail Kogălniceanu din Sebeș. O persoană are nevoie de îngrijiri medicale după coliziunea dintre patru autoturisme. Traficul este îngreunat.
„Detașamentul de pompieri Sebeș intervine pentru asigurarea măsurilor specifice și prim ajutor medical la un accident rutier produs în Mun. Sebeș, str. M. Kogălniceanu. Din informațiile primite, este vorba despre un accident rutier în care ar fi implicate 4 autoturisme, fară persoane încarcerate. O persoană ar necesita îngrijiri medicale. Forte alocate: 1 x ASAS si 1 x EPA”, a tgransmis ISU Alba.
„Traficul rutier este îngreunat pe strada Mihail Kogălniceanu, din municipiul Sebeș, din cauza unui accident rutier în care ar fi implicate 4 autoturisme. Din primele date, o persoană ar fi suferit leziuni corporale”, a transmis IPJ Alba.
UPDATE: „Ca urmare a accidentului, o persoană va fi transportată la spital, conștientă, cooperantă”, a mai transmis ISU Alba.