Actualitate
Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște | sebesinfo.ro
Traditii și superstitii populare românești de Sfintele Pasti. Obiceiuri de Paste | sebesinfo.ro
Sărbătoarea Sfintelor Paști este cea mai mărită şi solemnă dintre sărbătorile anului, care aduce omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Citeşte şi: mesaje de Paste
În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.
Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori. Când preotul rostește „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie.
*Obiceiuri de Paşte în regiunile României
Ca orice mare eveniment creștinesc sărbătorit în țara noastră avem și de această dată obiceiuri moștenite din vremuri străvechi, în funcție de regiune:
În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât “hoţii”, cât şi “păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul.
Probabil cel mai de notorietate obicei e cel din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de „stropit”. Potrivit acestuia – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.
În Ţara Bârsei, în jurul Brasovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută şi îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului.
Citește și: Mesaje de Paște. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor
În zona Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebeşte prin complexitatea simbolurilor, a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucăţele din coşul pascal. În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor. În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru că rodul graului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri. După sfinţirea acestui coş pascal, ritualul de Paşti se continua în familie.
Un foarte frumoas obicei se păstrează în Maramureş, zona Lăpuşului. Dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor “Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.
La Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonoc şi cocoşi albi. Cocoşii sunt crescuţi anume pentru împlinirea acestei tradiţii. Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocos canta primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug. După slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci
*Tradiții de Paște în unele zone din România
În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, după acestea se continua masa cu friptură de miel.
Citește și: Mesaje de PAȘTELE CATOLIC. FELICITARI, URARI și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi
În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a îşi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le oferă un ou roşu.
În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.
*Credințe și Superstiții de Paște
– La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.
– În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.
– Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.
– În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.
– Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.
– În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
– Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.
– Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.
Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti
– La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.
– Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.
– Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
– De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă.
– Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.
– De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.
– Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.
– Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.
Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS
Actualitate
Duminică, 17 mai 2026: Spectacol de teatru – „Electra”, în cadrul celei de-a XLVI-a ediții a Festivalului Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș
Duminică, 17 mai 2026, sebeșenii sunt invitați la spectacolul de teatru spectacolul de teatru „Electra”, după Sofocle și Euripide, în regia lui Mihai Măniuțiu, o producție a Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu. Reprezentația va ava loc de la ora 19.00, în sala de specvtacole a Centrului Cultural „Lucian Blaga”, din Sebeș.
De la premiera sa din anul 2005, spectacolul s-a bucurat de un succes constant pe scene prestigioase din Europa și Asia. Întâlnirea dintre textele marii tragedii grecești și muzica populară maramureșeană, interpretată live de Grupul Iza, creează un dialog scenic aparte între universul antic și tradiția românească, aducând în fața publicului o experiență teatrală de mare forță expresivă.
„Electra” lui Măniuțiu este un spectacol al eternului tragic prezent, veșnic dispus să ia formele zilei, dar conservându-și perpetuu esența destinală implacabilă. Electra și Oreste sunt unealta destinului încarnat de comunitatea închisă (Electra e securea, i-au scris-o pe spate cu sânge curtenii-paznici) și membrii ei au grijă ca acești doi frați să-l împlinească.
E semnul coborârii tragicului din palat la marginea lumii, al conservării tragicului departe de miezul dur al vieții sociale. E un ghetou al lumii de azi, care și-a inventat pentru sine mecanisme de funcționare ancestrale, recompuse de Măniuțiu cu o claritate de oglindă în care reverberează instrumentele și vocile grupului Iza.
„Maramureșul este un loc miraculos și, odată, când am fost, am auzit vocile vechii Elade, vocile tragediei grecești… Muzica lor e dintr-o zonă arhaic rituală, care nu mi s-a părut deloc străină de Elada. Repetițiile mi-au confirmat că verbul tragediei eline merge perfect cu ritmul muzicii tradiționale din Maramureș și că ele, vocile locului și cele ale lumii antice grecești, grăiau consonant, se înțelegeau între ele… Am pus un accent special în spectacolul meu pe marginalizarea actuală a acestor zone arhaice și pe lenta lor destrucție. Elada, ca și Maramureșul, sunt lumi de marginali… Spectacolul meu este, de fapt, un eseu în care am pus în dialog două lumi. Și finalul piesei vorbește despre frumusețea unei lumi care încă există și despre frumusețea stingerii, despre tragismul și aura acestei stingeri.” (Mihai Măniuțiu)
Rezervări la telefon: 0372-930929/email: contact@cclbsebes.ro
Turneele spectacolului:
27 septembrie -9 octombrie 2005, Limonges, Franța, „Les Francophonies en Limousin”
24-27 octombrie 2005, Sarajevo, Bosnia si Herţegovina, „MESS -45th International Theater Festival Sarajevo”
6-13 noiembrie 2005, București, Festivalul Naţional de Teatru „I. L. Caragiale”
2-7 iulie 2006, Lisabona, Portugalia, MOSTRA INTERNACIONAL “O GRANDE TEATRO DO MUNDO” – MITE 06
29 iulie-3 august 2007, Budva, Muntenegru, „Grad Theatre City Budva, XXI Festival”
11-16 noiembrie 2007, Bruxelles, Belgia, „EUROPALIA”
4, 5 iulie 2008, Nicosia, Cipru, „International Festival of Ancient Greek Drama”
26, 27, 28 august 2008, Merida, Spania, „Festival de Teatro Clasico”
29 , 30 august 2010, Tel Aviv, Israel, „Tel Aviv International Festival”
26 octombrie 2010, Cluj-Napoca
3, 5 aprilie 2011, Adana, Turcia, „Turkish State Theatres Sabanci International Theatre Festival”
13 aprilie 2011, Poznan, Polonia, „Festivalul de Teatru Polski Theatre”
9 noiembrie 2011, Ploiești, „Festivalul de Teatru Toma Caragiu”
4–8 aprilie 2012, Bogota, Columbia, „Festivalul de Teatru de la Bogota”
2 octombrie 2012, Baia Mare
3 octombrie 2012, Bistrița
26 iunie 2016, Constanța, la Festivalul Internațional de Teatru “Miturile Cetății”
22–29 octombrie 2017, Fuzhou, China, provincia Jiangxi, în cadrul ediției I a Jiangxi Theater Festival, pe scena Tang Xianzu Grand Theater spectacol de închidere
28–31 iulie 2025, Constanța, în cadrul Stagiunii Estivale a Artelor Spectacolelor, ediția a IV-a
13–17 septembrie 2025, Chișinău, Republica Moldova, în cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, ediția a X-a
21–26 septembrie 2025, Osaka, Japonia, participare la World Expo Osaka 2025
6–8 octombrie 2025, Iași, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr, ediția a XVIII-a.
Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWSActualitate
Duminică, 17 mai 2026: „Metanie Ție, Părinte!” – Recital de poezie susținut de actorul Constantin Chiriac, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”
Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWSActualitate
Între 15 și 17 mai 2026 are loc cea de-a XLVI-a ediție a Festivalului Internațional „Lucian Blaga”. Vezi programul
Onorând o tradiție de peste 46 de ani, Sebeșul ne invită la o nouă ediție a Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, un eveniment cultural fondat în anul 1981, de un grup de intelectuali transilvăneni (Mircea Tomuș. Achim Mihu) și frecventat de-a lungul anilor de elitele culturale românești (în 1984 – Constantin Noica, în 1986 – de Nicolae Steinhardt ș.a.).
Inspirat de istoria sa bogată, cel mai longeviv festival dedicat lui Lucian Blaga ne propune, în perioada 15-17 mai 2026, un program din care nu lipsesc conferințele științifice, expozițiile, lansările de carte, gândite în jurul ideii de a-i omagia atât pe fiul Lancrămului, Lucian Blaga, cât și pe Constantin Brâncuși – personalitatea anului 2026, în România. Ambii au mizat pe simplitate, iar organizatorii au fost inspirați de aceste personalități unice formulând tema festivalului, care se creionează astfel: Esențializarea ca fenomen cultural: Lucian Blaga și Constantin Brâncuși, în plăsmuirea noului stil.
Aceasta dimensiune este dublată de artele spectacolului, atât de îndrăgite de public, spectacolul de teatru „Electra” – în regia lui Mihai Măniuțiu (care se bucură de succes și recunoaștere la nivel internațional), seara de tango (cu artiști de la Opera Națională din Cluj-Napoca) sau concursul-spectacol de recitare de poezie (cu invitații speciali – Adriana Trandafir și Vasile Șeicaru) fiind repere de neratat din program. Festivalul de la Sebeș este onorat de prezența actorului Constantin Chiriac, într-un recital extraordinar de poezie, remarcabilul director al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu și fondatorul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, considerat cel mai mare eveniment din România dedicat artelor spectacolului și al treilea cel mai important din lume. Dimensiunea internațională a evenimentului este garantată prin prezența artistei Chiyo Hagiwara, cea care i-a promovat în spațiul nipon, atât pe Lucian Blaga, cât și pe Carl Filtsch, o veritabilă ambasadoare a Sebeșului cultural. Ei i se alătură cercetători și traducători din SUA, Germania și Spania.
Vitalitatea festivalului va fi asigurată prin prezența celor peste 100 de voluntari provenind de la principalele licee din Sebeș, precum și de numeroșii laureați ai concursurilor de creație și de lectură reunite sub invocația blagiană „Laudă semințelor, celor de față și în veci, tuturor!”, se arată într-un comunicat transmis.
Programul festivalului internațional ,,Lucian Blaga” Lancrăm – Sebeș, ediția a XLVI-a
VINERI, 15 MAI 2026
LANCRĂM
- Orele 10.00-10.45: Începutul și sfârșitul. Pelerinaj la statuia și la mormântul lui Lucian Blaga din Lancrăm, alături de voluntarii festivalului. Rugăciune de pomenire
- Casa Memorială „Lucian Blaga” Lancrăm
- Ora 11.00: DESCHIDEREA OFICIALĂ A FESTIVALULUI
- Primirea invitaților. Recital de poezie susținut de actorul Dorel Vișan. Momente muzicale cu Aurelian Teofil la nai
- Vernisajul expoziției Brâncuși: Coloana și Cuvântul. Curator: Ion Țârlea, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu
- Vernisajul expoziției Amintiri de familie… Dramaturgia blagiană pe marile scene europene. Curatori: Felicia Cornelia Bugnariu și Nadia-Diana Arsin
- Inedit: Expunerea manuscrisului Luntrea lui Caron, aflat în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, curator: Ioana Rustoiu
- Casa Memorială „Lucian Blaga” Lancrăm
- Ora 12.30: Sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema Esențializarea ca fenomen cultural: L. Blaga și C. Brâncuși, în plăsmuirea noului stil. Moderator: CS I dr. Eugeniu Nistor. Cărţi şi reviste în festival
SEBEȘ
- Biserica Franciscană „Sf. Bartolomeu” Sebeș
- Ora 17.00: Spectacol-lectură Tulburarea apelor. O producție a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu. Regia: Mariana Cămărășan
- Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș – sala de spectacole
- Ora: 19.00: SPECTACOL-CONCURS DE RECITARE DE POEZIE.
- Întâlnire cu actrița Adriana Trandafir. Momente muzicale cu Vasile Șeicaru, Chiyo Hagiwara și trupa Procust
- Piața Primăriei Sebeș
- Ora 21.00: Instalație interactivă Esența. Omagiu Blaga – Brâncuși. Concept și creație: Alin Gavrilă, artist plastic
SÂMBĂTĂ, 16 MAI 2026
SEBEȘ
- Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș
- Ora 09.00: Sesiune de comunicări științifice cu tema Esențializarea ca fenomen cultural: L. Blaga și C. Brâncuși, în plăsmuirea noului stil. Moderator: prof. univ. dr. Ilie Moise. Cărți și reviste în festival – moderator prof. dr. Zenovie Cârlugea
- Aula Primăriei Municipiului Sebeș
- Orele 15.00-18.00: Lansări de carte și momente aniversare alături de Editura „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca. Invitați: Marta Petreu, Ion Vartic, Mihai Măniuțiu, Vasile George Dâncu
- Primăria Municipiului Sebeș
- Ora 18.00: Expoziția Dincolo de vizibil: arta gestului în caligrafia japoneză, realizată de prof. univ. dr. Rodica Frențiu, directorul Departamentului de limbi și literaturi asiatice – Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Momente muzicale cu Chiyo Hagiwara la Senzonshō, un instrument musical de percuție care folosește mai multe clopote Senzon (clopote folosite în ritualurile budiste)
- Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș – sala de spectacole
- Ora 19.00: SPECTACOL MUZICAL-COREGRAFIC: TANGO MEETS OPERA
- Un concept unic ce aduce împreună atmosfera pasională a tangoului și rafinamentul operei. Interpretează solista Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, mezzosoprana IULIA MERCA, alături de Cluj Tango Orchestra și dansatorii Alin Bogdan și Irina Croitoru
- Piața Primăriei Sebeș
- Ora 21.00: Instalație interactivă Esența. Omagiu Blaga – Brâncuși. Concept și creație: Alin Gavrilă, artist plastic
DUMINICĂ, 17 MAI 2026
SEBEȘ
- Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș
- Ora 11.00: Festivitatea de premiere a câștigătorilor Concursului național de creație literară și artă plastică „Laudă semințelor, celor de față şi-n veci tuturor!” și Concursului local de lectură pentru clasele I-IV „Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor!” (coord. prof. învățământ primar Mihaela Gatea)
- Lansare de carte pentru copii: Cărăbușul de aramă (coordonator: Nadia-Diana Arsin), Editura Școala Ardeleană Cluj-Napoca.
- Primirea invitaților cu Fanfara din Petrești și Scutierii de Mühlbach. Momente muzicale cu Alexandra Pamfilie și Școala de muzică „DoReMi” a Centrului Cultural „Lucian Blaga”. Animație cu trupele de teatru pentru copii Gepetto și Pied Piper
- Vernisajul expoziției de artă modernă și contemporană Incursiune în spiritul brâncușian, realizată în parteneriat cu Muzeul de Artă din Târgu Jiu
- Ora 17.00: BISERICA EVANGHELICĂ SEBEȘ
- SPECTACOL DE GALĂ: Metanie Ție, Părinte!. Recital de poezie susținut de actorul Constantin Chiriac
- Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș – sala de spectacole
- Ora 19.00: SPECTACOL DE TEATRU – ELECTRA. Regia: Mihai Măniuțiu
- O întâlnire inedită între marea tragedie greacă și muzica populară maramureșeană, interpretată live de Grupul IZA
- O producție a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu
- Piața Primăriei Sebeș
- Ora 21.00: Instalație interactivă Esența. Omagiu Blaga – Brâncuși. Concept și creație: Alin Gavrilă, artist plastic
Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS
Duminică, 17 mai 2026: Spectacol de teatru – „Electra”, în cadrul celei de-a XLVI-a ediții a Festivalului Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș
Duminic쒃, 17 mai 2026, sebe좙enii sunt invita좛i la spectacolul de teatru spectacolul de teatru Electra, dup쒃 Sofocle 좙i Euripide, 쎮n...
Duminică, 17 mai 2026: „Metanie Ție, Părinte!” – Recital de poezie susținut de actorul Constantin Chiriac, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”
Duminic쒃, 17 mai 2026, de la ora 17.00, la Biserica Evanghelic쒃 din Sebe좙 va avea loc un eveniment deosebit, 쎮n...
Noi investiții pentru fluidizarea traficului rutier din Municipiul Sebeș
Primarul Dorin Nistor anun좛쒃 noi investi좛ii pentru fluimdizarea traficului rutier din Municipiu. Zilele trecute a fost predat amplasamentul pentru construc좛ia...
Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Sebeș va beneficia de un teren de sport acoperit, clădire de vestiare și o instalație de nocturnă
Primarul Dorin Nistor a anun좛at c쒃 joi, 30 aprilie 2026, a fost predat amplasamentul pentru 쎮nceperea lucr쒃rilor de acoperire a...
CJ Alba preia mai multe terenuri la Câlnic, în vederea amenajării drumului spre viitorul adăpost pentru câini fără stăpân
Consilierii Jude좛eni din Alba au adoptat recent un proiect de hot쒃r쎢re privind 쎮ncuviin좛area cererii adresate Consiliului local al Comunei C쎢lnic...
CJ Alba investește 7,2 milioane de lei într-un pod nou peste Valea Gârbova
Consilierii jude좛eni din Alba au adoptat, mar좛i, 28 aprilie 2026 un proiect de hot쒃r쎢re privind aprobarea documenta얣iei tehnico-economice faza Studiu...
Bătaie izbucnită între doi elevi de la Liceul Tehnologic Sebeș, din cauza unei colege
Un conflict violent a izbucnit, zilele trecute, 쎮n Autogara din Municipiul Sebe좙, protagoni좙ti fiind doi elevi ai Liceului Tehnologic. Din...
La Sebeș, vulpile traverseaza strada folosind trecerea de pietoni…
O vulpe a fost filmat쒃, 쎮n seara de mar좛i, 4 noiembrie 20225, 쎮n zona supermarketului Kaufland din Municipiul Sebe좙. 쎎n...
PNL a câștigat Alegerile Parlamentare desfășurate duminică, 1 Decembrie 2024, în Municipiul Sebeș
Conform rezultatelor finale ale Alegerilor Parlamentare disputate ieri, 1 Decembrie 2024, PNL a ob좛inut cele mai multe voturi 쎮n Municipiul...
(P) ADEVĂRUL! Planul Bolojan – PNL – USR (cu sprijin AUR) – tăieri de salarii și pensii, austeritate, sărăcie, concedieri masive!
CONCEDIERI! PENSII 좘I SALARII T쒂IATE SAU 쎎NGHE좚ATE! AUSTERITATE 좙i s쒃r쒃cirea rom쎢nilor! Acesta este planul preg쒃tit de noul lider PNL Ilie...
Premiul III pentru Liceul Tehnologic Sebeș la Conferința Științifică „IN-EXTENSO”
Joi, 30 aprilie 2026 Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia (UAB) a g쒃zduit cea de-a XXVI-a edi좛ie a Sesiunii...
Liceul cu Program Sportiv „Florin Fleșeriu” Sebeș, performanță, tradiție și creativitate la Concursul Regional „Tradiții și obiceiuri de Paște într-o Românie ECO”
Joi, 29 aprilie 2026, elevii 좙i profesorii Liceului cu Program Sportiv Florin Fle좙eriu Sebe좙 au reprezentat cu onoare 좙i m쎢ndrie...
LPS Sebeș a învins CSM Unirea Alba Iulia atât la Under 17 cât și la Under 19
Duelul dintre LPS Sebe좙 좙i CSM Unirea Alba Iulia, derby-ul de Alba cont쎢nd pentru etapa 22 a Seriei 8 din...
Ioana Maria Șandru (LPS Sebeș), campioană națională la tenis de câmp – categoria Under 18
Ioana Maria 좘andru, elev쒃 쎮n clasa a X-a A, la Liceul cu Profil Sportiv Sebe좙, a ob좛inut rezultate de excep좛ie...
Locuri de muncă disponibile în comuna VINȚU DE JOS, la data de 5 mai 2026
AJOFM Alba a transmis lista cu locurile de munc쒃 disponibile, la data de 5 mai 2026, pe raza comunei VIN좚U...
Locuri de muncă disponibile în comuna SĂSCIORI, la data de 5 mai 2026
AJOFM Alba a transmis lista cu locurile de munc쒃 disponibile, la data de 5 mai 2026, pe raza comunei S쒂SCIORI....
Când pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Calendar cre좙tin: C쎢nd cade Pastele ortodox 2027 좙i Pa좙tele catolic 2027.슠 Pastele 2027 | sebesinfo.ro Pa얟tele este o s쒃rb쒃toare a...
Mesaje de Paște. Urări și felicitări pentru familie și prieteni | sebesinfo.ro
Mesaje de Pa좙te 2026. Cele mai frumoase ur쒃ri 좙i felicit쒃ri pentru familie 좙i prieteni | sebesinfo.ro Pa좙tele ortodox 2026 pic쒃...
Din Județacum 3 săptămâniCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 9 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
- Din Județacum o lună
Mesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
- Actualitateacum 6 luni
MESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
- Mondenacum 12 luni
Sfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 6 luniSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | sebesinfo.ro
- Actualitateacum 10 luni
Mesaje de SFANTUL Ilie 2025. Urări, SMS-uri şi felicitări pe care le poţi transmite celor îşi serbează onomastica | sebesinfo.ro
