Municipiul Sebeș face un pas important pentru eliberarea unei foste platforme industriale de construcțiile degradate care ocupă în prezent o suprafață de peste 11.500 de metri pătrați. 13 clădiri de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 59 ar urma să fie demolate, într-un proiect estimat la 1,21 milioane de lei.

Decizia vine după ce administrația locală a preluat imobilele de pe fosta platformă MOBIS, înscrise în cărțile funciare 71225 și 71399. Documentele administrației locale arată că terenurile au aparținut unor societăți aflate în procedură de faliment, iar municipalitatea a aprobat achiziționarea lor.

Peste 54.000 de metri pătrați de teren

Cele două terenuri au împreună 54.125 de metri pătrați. Primul, înscris în CF 71225, are 41.113 metri pătrați, în timp ce al doilea, din CF 71399, are 13.012 metri pătrați.

Pe amplasament sunt inventariate 13 construcții industriale. Șapte dintre acestea se află pe primul teren, iar alte șase pe cel de-al doilea. Suprafața construită existentă este de aproximativ 11.505 metri pătrați, în timp ce suprafața construită desfășurată depășește 17.300 de metri pătrați.

Imobilele sunt în stare avansată de degradare, iar documentația tehnică indică deficiențe structurale și funcționale care nu mai permit exploatarea lor în condiții de siguranță.

Demolarea este văzută nu doar ca o măsură de eliminare a unor construcții abandonate, ci și ca o etapă pentru viitoarea reutilizare a terenului. Amplasamentul se află în intravilanul municipiului Sebeș și este încadrat în UTR4, zonă destinată construcțiilor industriale.

Aproape 7.000 de metri cubi de moloz

Lucrările, estimate să se desfășoare pe parcursul a aproximativ 12 luni de la emiterea autorizației de demolare, vor genera o cantitate importantă de deșeuri.

Pe terenul din CF 71225 sunt estimate aproximativ 4.300 de metri cubi de moloz, 110 metri cubi de deșeuri lemnoase și circa 20 de kilograme de materiale plastice. Pentru al doilea teren sunt prevăzuți aproximativ 2.650 de metri cubi de moloz, 60 de metri cubi de deșeuri lemnoase și 15 kilograme de deșeuri plastice.

În total, demolarea celor 13 construcții ar urma să producă aproape 6.950 de metri cubi de moloz și aproximativ 170 de metri cubi de deșeuri lemnoase.

Materialele rezultate vor trebui colectate selectiv și transportate către operatori autorizați, în vederea reciclării, valorificării sau eliminării, după caz.

Praful și zgomotul, principalele efecte în timpul lucrărilor

Potrivit documentației de mediu, cele mai importante efecte asupra mediului vor fi temporare și vor apărea în perioada demolării. Printre acestea se numără praful, emisiile generate de utilaje, zgomotul, vibrațiile și traficul suplimentar al vehiculelor de șantier.

Pentru reducerea impactului sunt prevăzute măsuri precum utilizarea unor utilaje verificate tehnic, folosirea echipamentelor cu nivel redus de zgomot, delimitarea clară a zonei de lucru și limitarea suprafețelor ocupate temporar.

Constructorul va trebui, de asemenea, să prevină eventualele scurgeri de combustibili și uleiuri, să amenajeze corespunzător zonele de depozitare și să protejeze solul și apele. Documentația prevede inclusiv utilizarea unor rigole perimetrale și a unui separator de produse petroliere.

Demolarea, în vecinătatea unui amplasament SEVESO

Una dintre principalele probleme analizate înaintea începerii lucrărilor este apropierea amplasamentului de o zonă industrială supusă reglementărilor SEVESO, care vizează obiectivele unde sunt utilizate sau depozitate substanțe periculoase.

Un studiu dedicat acestei situații a analizat dacă demolarea clădirilor ar putea modifica nivelul de risc asociat instalațiilor din vecinătate. Concluzia documentației este că nivelul de risc nu ar urma să se modifice, cu condiția respectării măsurilor de protecție stabilite.

Una dintre cele mai importante măsuri este montarea unei plase de protecție în timpul demolării, în special pe laturile orientate către amplasamentul SEVESO și către DN 1. Scopul este prevenirea proiectării fragmentelor de construcții în afara zonei de lucru și reducerea riscului de avariere a instalațiilor din vecinătate.

Terenul, pregătit pentru o posibilă nouă investiție

După demolare, terenul va trebui igienizat și readus într-o stare corespunzătoare pentru reutilizare. Utilajele vor circula doar pe traseele stabilite, iar organizarea de șantier va fi menținută la o suprafață cât mai redusă. De asemenea, lucrările trebuie să evite afectarea arborilor existenți pe amplasament și în vecinătate.

În urma analizării documentației depuse de Serviciul Public de Administrare a Patrimoniului Sebeș, autoritatea competentă pentru protecția mediului a decis că proiectul „Demolare construcții înscrise în CF 71399 și CF 71225” nu se supune evaluării impactului asupra mediului.

Pentru Sebeș, proiectul înseamnă dispariția unor construcții industriale abandonate și degradate și eliberarea unei suprafețe de peste cinci hectare. Fără a anunța încă o destinație concretă pentru teren, administrația locală creează astfel premisele pentru o eventuală dezvoltare ulterioară a zonei.

Imobilele fac parte din fosta platformă MOBIS, iar documentele municipale confirmă că administrația locală a cumpărat terenurile și construcțiile de la societăți aflate în procedură de faliment.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News