Sebeșeni
Spitalul Municipal din Sebeş la peste 100 de ani: Mărirea şi decăderea
Mărirea şi decăderea
Sebeşul a fost ridicat de coloniştii saşi la mijlocul secolului al XII-lea, în depresiunea Apoldului, imediat în amonte de vărsarea Secaşului în râul Sebeş. Peisajul este captiv între şiruri de munţi de care pare imposibil să te apropii, deşi ai impresia că îi poţi atinge cu mâna. Pentru cei care vizitează Alba, expresia lui Blaga despre spaţiul mioritic nu mai pare un simplu concept. La sfârşitul secolului al XIV-lea, Sebeşul era printre cele mai însemnate oraşe din Transilvania, găsindu-se printre cele cinci burguri care au beneficiat la 1376 de reînnoirea privilegiilor breslelor, alături de Sighişoara, Orăştie, Sibiu şi Braşov. Decăderea sa a început abia atunci când Alba Iulia a fost aleasă drept capitală a Principatului Transilvaniei, Sebeşul aflându-se la numai 15 km de aceasta. Între cele două localităţi au apărut, în epocă, războaie comerciale între păturile negustoreşti germane din Sebeş şi cele evreieşti de la reşedinţa principilor maghiari.
Burgul a reuşit să-şi păstreze poziţia meşteşugărească, dar a pierdut vadurile comerciale. Spre deosebire de Braşov şi Sibiu, Sebeşul a intrat în stagnare. Între 1438 şi 1657, oraşul a fost victima a numeroase invazii. În 1495 şi 1832 a fost distrus de incendii uriaşe. A fost devastat de epidemiile din 1738 şi 1849. A fost năruit de războaie civile, răzmeriţe şi revoluţii. Cu toate acestea, în 1893 mai avea aproximativ 6000 de locuitori.
Primarul Johann Schopp
Sebeşul s-a întors la viaţă în 1900, datorită unui singur om. Un primar, Johann Schopp, edilul care a condus urbea între anii 1907 şi 1918, cea mai lungă şi cea mai prolifică perioadă în ce priveşte dezvoltarea din acele vremuri a oraşului.
În timpul mandatului său, s-a realizat marea majoritate a importantelor edificii cu care Sebeşul se poate mândri în mare parte şi astăzi. Atunci au fost construite primăria, vechea poştă, baia populară a oraşului, un obiectiv important pentru acele vremuri, spitalul, vechea sală de sport, cazărmile militare, precum şi vechea uzină electrică, chiar abatorul.
A contribuit la transformarea vechilor bresle în întreprinderi care au devenit cu timpul de faimă naţională, precum Fabrica de Pielărie Căprioara sau fosta Ţesătorie Baumann. Se poate spune, fără teamă de a greşi, că acest om a avut una dintre cele mai importante contribuţii în ce priveşte dezvoltarea ulterioară a Sebeşului.Totul a fost făcut prin subscripţia cetăţenilor. Numai că, după un deceniu şi jumătate, primarul nu a mai fost capabil să-şi explice gestiunea. Datoriile l-au alungat din oraş, hăituit de localnici, cărora le era debitor. A fugit în Sibiu, unde a fost ales primar pentru încă 15 ani.
Spitalul centenar
Una dintre cele mai importante construcţii din această perioadă este cea a Spitalului Orăşenesc, edificat la iniţiativa primarului Johann Schopp, prin contribuţia financiară a locuitorilor din Sebeş şi împrejurimi, dar şi prin donaţiile generoase ale arhiducesei Sofia de Habsburg. În memoriile sale, arhitectul şi antreprenorul Ludwig Gabanyi scrie: “În anul 1909 mi-a fost încredinţată de către administraţia oraşului Sebeş sarcina de a coordona lucrările de construcţie a spitalului şi a băii populare.
Cu mare bucurie am acceptat această sarcină interesantă. În luna august a anului 1910 am început lucrările.” După doi ani de muncă intensă, pavilionul principal, ce avea 120 de paturi, a fost inaugurat pe 16 noiembrie 1912. În semn de respect şi recunoştinţă, noul edificiu a primit denumirea de “Spitalul Sofia”. Ulterior au mai fost ridicate câteva clădiri noi şi parcul din faţă. Autorităţile locale au marcat aniversarea centenariului, la 16 noiembrie 2012, prin montarea unei plăcuţe comemorative în memoria arhiducesei Sofia şi a primarului Sebeşului de la vremea respectivă, Johann Schopp.
Capela spitalului
În parcul ce înconjoară unitatea medicală din Sebeş a fost amplasată o capelă cochetă din lemn, strămutată în anul 2005 din localitatea Cerghid, judeţul Mureş, la iniţiativa părintelui Nicolae Dănilă, un preot pasionat de cultură şi în special de istoria locurilor în care a trăit, din păcate, plecat prematur dintre cei vii, în decembrie 2009, la doar 55 de ani. De la amplasarea pe noul său loc, lăcaşul cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil a suferit mai multe lucrări de restaurare, pictura interioară fiind sfinţită de ÎPS Irineu, arhiepiscopul Alba Iuliei, la 29 mai 2012.

Sebeșeni
Polițist din Sebeș, erou în timpul liber. A salvat viața unei tinere de 20 de ani, pe o plajă din Grecia
Inspectoratul de Poliție Județean Alba, a primit vineri, 9 august 2025, perin poșta electronică, un mesaj de mulțumire pentru Bogdan, polițist rutier în Municipiul Sebeș, din partea unei tinere de 20 de ani, din Craiova.
„Astăzi (n.a. joi, 7 august 2025), pe o plajă din insula Creta, în Grecia, am trăit cele mai înfricoșătoare momente din viața mea. Am fost luată de valuri și dusă în larg, într-un punct în care nu mai puteam înota și simțeam că mă prăbușesc. Am ridicat mâinile disperată, cerând ajutor, iar în jurul meu, oamenii se uitau, dar nimeni nu reacționa.
În acea clipă critică, în care nimeni nu făcea nimic și timpul părea să stea în loc, un om a lăsat totul deoparte, a pornit în fugă de pe plajă și a înotat cu toată forța spre mine. M-a prins, m-a liniștit și m-a scos în siguranță la mal. Am aflat apoi că acel om este David Bogdan, polițist în cadrul Biroului Rutier Sebeș – IPJ Alba. Nu-l cunosc personal, dar ce știu e că dacă el nu ar fi fost acolo, finalul ar fi putut fi unul tragic.
Nu îl voi putea răsplăti vreodată îndeajuns pentru curajul, determinarea și umanitatea de care a dat dovadă. Dacă astăzi sunt în viață, este datorită lui. Îi voi purta mereu recunoștință și sper ca fapta lui să inspire și să fie cunoscută, pentru că adevărații eroi nu poartă întotdeauna pelerine, unii poartă uniformă și au inima unui salvator.
Cu greu, după ceva timp ce mi-am revenit complet din șoc, am reușit să fac o poză cu acesta, o poză care să îmi amintească mereu de gestul acestuia”, este mesajul tinerei.
Sebeșeni
Tânăr din Petrești, admis primul la clasa de muzică pop a Conservatorului din București
Mihai Șerbănescu, din Petrești, este unul dintre absolvenții Promoției 2025, cu care Colegiul Național „Lucian Blaga” Sebeș se mândrește. A fost admis primul la clasa de Compoziție muzicală – muzică pop a Universității Naționale de Muzică din București.
„Iubesc muzica de mic”, ni se destăinuie Mihai, care compune de aproximativ 2 ani. De la vârsta de 12 ani a urmat cursuri private de canto și chitară. În ultimii ani a fost ghidat cu profesionalism și în universul teoriei muzicale de către profesoara Alexandra Pamfilie din Sebeș.
Compozițiile muzicale ale lui Mihai Șerbănescu se încadrează în zona indie pop / alternative pop. „Am mai multe modele în plan muzical, e vorba de doi artiști de pe plan internațional. Ascult mult indie-pop și indie-folk și mă străduiesc să mă perfecționez zi de zi”, spune Mihai.
• Olimpic la Engleză și Geografie
Mihai Șerbănescu nu este pasionat doar de muzică. Tot de mic a luat „virusul” limbii engleze, iar în anii de liceu avea să descopere și cât de fascinantă e geografia. Tânărul a făcut școala primară la Petrești, iar din ciclul gimnazial până la finalul celui liceal a fost unul dintre cei mai buni elevi ai Colegiului Național „Lucian Blaga” Sebeș.
Pe parcursul studiilor liceale, la specializarea Filologie – bilingv Engleză a Colegiului Blaga, a participat de altfel la Olimpiadele de Limba engleză și Geografie. La acest capitol cea mai importantă performanță a sa a fost participarea la faza națională a Olimpiadei de Limba engleză, pe clasa a X-a.
• Țintește un dublu rol artistic
Evident, dorințele lui Mihai Șerbănescu sunt pe măsura talentului și ambiției sale. „Mi-ar plăcea să fiu artist, dar să și compun muzică în paralel”, își rezumă Mihai planul legat de ce va fi să facă în viață.
Următoarea provocare va fi adaptarea rapidă cu tumultuosul ritm al vieții din Capitală. E drept, lucru verificat în timp, această realitate urbană este mai ușor de gestionat cu muzică în căști…
Sebeșeni
Olimpic din Sebeș, proaspăt student, acordă meditații gatuite tuturor tinerilor care vor să promoveze examenele naționale
Gabriel Frățilescu, un tânăr de 19 ani din Sebeș, este proaspăt absolvent al Colegiului Național „Lucian Blaga”, unul dintre cele mai bune licee din Alba. A studiat Matematică-Informatică, având rezultate foarte bune, inclusiv la Bacalaureat, la care a luat 10 la Matematică și note între 9 și 10 la Limba și literatura română și Fizică.
De la toamnă va fi student al Facultății de de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, unde a fost admis în baza rezultatelor foarte bune obținute la Olimpiadele de Matematică pe parcursul studiilor liceale. Gabriel Frățilescu a fost admis și la Facultatea de Fizică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca după ce s-a clasat, pe când era în clasa a XI-a, pe locul al doilea la un concurs de specialitate organizat de UBB.
Va merge, totuși, pe drumul care-i este cel mai aproape de suflet, specializarea în automatică, domeniu care, după cum ne mărturisește, îmbină tot ce-i place lui mai mult. Visul său cel mare este să ajungă să lucreze în cercetare.
• Dornic să descopere lumea pas cu pas
Gabriel Frățilescu spune că este dispus să dea curs oricărei oportunități în rezonanță cu așteptările sale care s-ar ivi pe parcurs. Tânărul din Sebeș se autodefinește drept o persoană gata oricând să „investească” ambiție în perefecționarea și ascensiunea în domeniile care-l pasionează. „Îmi propun să înțeleg lumea din jur și să-i ajut și pe alții să o înțeleagă”, afirmă Gabriel. Acesta nu-și ascunde dorința de a călători cât mai mult. „Oriunde aș ajunge cu siguranță sunt multe lucruri interesante de văzut. Important este să știi unde să te uiți!”, ne mărturisește el.
• Olimpic în absolut toți anii de liceu
Gabriel Frățilescu a participat la Olimpiade în toți anii de liceu. La Olimpiada de Informatică, inclusiv pe echipe, a fost dintr-a IX-a până într-a XI-a, iar de la Olimpiada de Matematică a fost nelipsit, calificându-se la faza națională chiar în 2025, anul absolvirii liceului. Și la Olimpiada de Fizică a ajuns la faza națională, în clasa a IX-a.
Demn de subliniat este că pe clasa a XI-a a obținut o medalie de argint la faza națională a Olimpiadei de Creativitate Științifică. La această Olimpiadă lucrările științifice propuse de elevi, care lucrează în echipe, sunt evaluate de două comisii. Gabriel Frățilescu și Daniela Florina Găiseanu, pe atunci în clasa a IX-a, au primit medalie de argint pentru o lucrare cu o temă care multora le-ar putea părea de domeniul science-fiction-ului, „Metode viabile de a genera energie electrică pe suprafața lunii prin transmisia de energie solară sub formă de microunde sau laser de la un satelit”.
„Prins” cu Olimpiadele și, desigur, cu activitatea zilnică de la școală, a găsit timp și resurse și pentru a se achita ca la carte de rolul de lider al clubului de robotică Star B1T0 din Sebeș. „De-a lungul liceului am făcut tot ce mi-a plăcut”, își rezumă sumar parcursul din ultimii patru ani tânărul din Sebeș. Cei care i-au fost colegi și dascăli pot depune oricând mărturie că a făcut… foarte bine „tot ce i-a plăcut”!
• Coleg cu una dintre cele două eleve din Alba cu 10 la Bac
La sesiunea din iunie 2025 a examenului de Bacalaureat în județul Alba au fost doar două medii de 10 înainte de soluționarea contestațiilor. Acestea au fost obținute de Denisa Bodea, absolventă a Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan” Alba Iulia și Zara Negură, absolventă a Colegiului Național „Lucian Blaga” Sebeș.
Coleg cu Zara Negură, Gabriel Frățilescu îi face acesteia o caracterizare măgulitoare și cu siguranță pe deplin întemeiată: „o persoană de treabă, extrem de capabilă, foarte muncitoare și foarte ambițioasă”. Cei doi au trăit de altfel „umăr la umăr” și emoțiile și încercările Olimpiadei de Fizică.
• Dă meditații altor tineri
Gabriel Frățilescu celebrează în vara 2025 intrarea în studenție acordând medidații pentru a-i ajuta și pe alți tineri să treacă examenele naționale și chiar și cele de admitere la facultate. Concret, el oferă meditații online pentru elevi de liceu sau gimnaziu (clasele V-XII) „care vor să înțeleagă mai bine materia de la clasă, să ia notă mare la BAC (orice variantă) sau Evaluare Națională ori să se pregătească pentru admiterea la facultăți tehnice (ex. Automatică și Calculatoare, ASE, Mate-Info, etc.)”. Durata unei ședințe este de 90 de minute.
Cei care optează pentru aceste meditații primesc ajutor în înțelegerea cu adevărat a părții de teorie, nu doar o învățare mecanică, exerciții explicate pas cu pas, teme și pași de rezolvare, dar și suport complet, empatic și adaptat fiecărui nivel, după ritmul fiecărui elev.