Sebeșeni
Spitalul Municipal din Sebeş la peste 100 de ani: Mărirea şi decăderea
Mărirea şi decăderea
Sebeşul a fost ridicat de coloniştii saşi la mijlocul secolului al XII-lea, în depresiunea Apoldului, imediat în amonte de vărsarea Secaşului în râul Sebeş. Peisajul este captiv între şiruri de munţi de care pare imposibil să te apropii, deşi ai impresia că îi poţi atinge cu mâna. Pentru cei care vizitează Alba, expresia lui Blaga despre spaţiul mioritic nu mai pare un simplu concept. La sfârşitu
l secolului al XIV-lea, Sebeşul era printre cele mai însemnate oraşe din Transilvania, găsindu-se printre cele cinci burguri care au beneficiat la 1376 de reînnoirea privilegiilor breslelor, alături de Sighişoara, Orăştie, Sibiu şi Braşov. Decăderea sa a început abia atunci când Alba Iulia a fost aleasă drept capitală a Principatului Transilvaniei, Sebeşul aflându-se la numai 15 km de aceasta. Între cele două localităţi au apărut, în epocă, războaie comerciale între păturile negustoreşti germane din Sebeş şi cele evreieşti de la reşedinţa principilor maghiari.
Burgul a reuşit să-şi păstreze poziţia meşteşugărească, dar a pierdut vadurile comerciale. Spre deosebire de Braşov şi Sibiu, Sebeşul a intrat în stagnare. Între 1438 şi 1657, oraşul a fost victima a numeroase invazii. În 1495 şi 1832 a fost distrus de incendii uriaşe. A fost devastat de epidemiile din 1738 şi 1849. A fost năruit de războaie civile, răzmeriţe şi revoluţii. Cu toate acestea, în 1893 mai avea aproximativ 6000 de locuitori.
Primarul Johann Schopp
Sebeşul s-a întors la viaţă în 1900, datorită unui singur om. Un primar, Johann Schopp, edilul care a condus urbea între anii 1907 şi 1918, cea mai lungă şi cea mai prolifică perioadă în ce priveşte dezvoltarea din acele vremuri a oraşului.
În timpul mandatului său, s-a realizat marea majoritate a importantelor edificii cu care Sebeşul se poate mândri în mare parte şi astăzi. Atunci au fost construite primăria, vechea poştă, baia populară a oraşului, un obiectiv important pentru acele vremuri, spitalul, vechea sală de sport, cazărmile militare, precum şi vechea uzină electrică, chiar abatorul.
A contribuit la transformarea vechilor bresle în întreprinderi care au devenit cu timpul de faimă naţională, precum Fabrica de Pielărie Căprioara sau fosta Ţesătorie Baumann. Se poate spune, fără teamă de a greşi, că acest om a avut una dintre cele mai importante contribuţii în ce priveşte dezvoltarea ulterioară a Sebeşului.Totul a fost făcut prin subscripţia cetăţenilor. Numai că, după un deceniu şi jumătate, primarul nu a mai fost capabil să-şi explice gestiunea. Datoriile l-au alungat din oraş, hăituit de localnici, cărora le era debitor. A fugit în Sibiu, unde a fost ales primar pentru încă 15 ani.
Spitalul centenar
Una dintre cele mai importante construcţii din această perioadă este cea a Spitalului Orăşenesc, edificat la iniţiativa primarului Johann Schopp, prin contribuţia financiară a locuitorilor din Sebeş şi împrejurimi, dar şi prin donaţiile generoase ale arhiducesei Sofia de Habsburg. În memoriile sale, arhitectul şi antreprenorul Ludwig Gabanyi scrie: “În anul 1909 mi-a fost încredinţată de către administraţia oraşului Sebeş sarcina de a coordona lucrările de construcţie a spitalului şi a băii populare.
Cu mare bucurie am acceptat această sarcină interesantă. În luna august a anului 1910 am început lucrările.” După doi ani de muncă intensă, pavilionul principal, ce avea 120 de paturi, a fost inaugurat pe 16 noiembrie 1912. În semn de respect şi recunoştinţă, noul edificiu a primit denumirea de “Spitalul Sofia”. Ulterior au mai fost ridicate câteva clădiri noi şi parcul din faţă. Autorităţile locale au marcat aniversarea centenariului, la 16 noiembrie 2012, prin montarea unei plăcuţe comemorative în memoria arhiducesei Sofia şi a primarului Sebeşului de la vremea respectivă, Johann Schopp.
Capela spitalului
În parcul ce înconjoară unitatea medicală din Sebeş a fost amplasată o capelă cochetă din lemn, strămutată în anul 2005 din localitatea Cerghid, judeţul Mureş, la iniţiativa părintelui Nicolae Dănilă, un preot pasionat de cultură şi în special de istoria locurilor în care a trăit, din păcate, plecat prematur dintre cei vii, în decembrie 2009, la doar 55 de ani. De la amplasarea pe noul său loc, lăcaşul cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil a suferit mai multe lucrări de restaurare, pictura interioară fiind sfinţită de ÎPS Irineu, arhiepiscopul Alba Iuliei, la 29 mai 2012.

Sebeșeni
Un tânăr inginer agronom din Sebeș a lăsat orașul pentru sat, din cauza pasiunii sale pentru cai
Eugen Alexandru Suhastru, un tânăr inginer agronom din Sebeș, a lăsat în urmă cu 7 ani viața comodă de la oraș și s-a mutat la țară, la Pianu de Jos, unde a înființat un centru de echitație și o fermă de păuni. În prezent, are 16 cai – iepe, armăsari, mânji – și vreo șase ponei.

Dragostea pentru animale a moștenit-o de la mama sa, iar decizia de a pleca din Sebeș și a se muta la sat a venit natural, pentru că, spune Eugen, „dacă îți place ceea ce faci, nu ți-e greu niciodată și dacă vrei să te ocupi de animale, te duci acolo unde poți să le crești”.
A avut animale încă de mic copil, iar acum a ajuns să crească animale mai mari, care îi oferă plăcere, încredere și libertate: „Sunt suflete de la care oricine se poate încărca cu energie pozitivă”, a mărturisit tânărul pentru ziarulunirea.ro.
Inginer agronom, tânărul şi-a dat seama de mic copil că vrea să lucreze cu caii. Mult timp i-a lipsit însă locul ideal pentru ferma la care visa, iar odată găsit, au urmat ani întregi de sacrificii pentru a construi: „De mic desenam cai și îmi plăcea să-i văd. În Sebeș, cu mult timp în urmă, erau doi cai negri, cu părul lung la picioare, care trăgeau o trăsură mare – nu știu dacă era funebră sau nu. Mi-au plăcut foarte mult caii aceia și de atunci desenam doar cai. Am visat mereu să am calul meu. Acum nu am doar unul, am mai mulți – caii mei”, își amintește Eugen.
Tânărul spune că a avut posibilitatea să lucreze într-o fermă, dar nu a putut renunța la pasiunea și visul de a avea caii săi, să îi vădă și să îi crească el, să se bucure de ei: „Dragostea pusă în îngrijirea cailor și seriozitatea cu care conduc o oră de echitaţie sau o drumeţie nu le-aș fi putut avea dacă eram obligat să lucrez pentru altcineva, fără plăcere. Când ești constrâns, nu mai e pasiune, devine obligație”, mărturisește crescătorul.
A plecat de la zero și a construit cu mâna lui totul, de la adăposturile animalelor la țarcuri. Când i s-a ivit ocazia, a achiziționat terenurile din jur pentru a se extinde și pentru ca animalele atât de dragi lui să se bucure de libertate. A investit în echipamente pentru echitație, cu dresajul cailor, dar și cu primele lecții de echitație. La ferma Suhastru sunt acum 16 cai, cu tot cu tineret, iepe gestante și armăsari. Nu lipsesc nici poneii, 6 adulți și doi mânji jucăuși, bucuria celor mici când ajung în locația de la Pianu de Jos.
La Ferma Suhastru, lecțiile de echitație nu presupun doar să te urci în șa și să călărești. Alături de Eugen, cursanții, copii în special, învață să cunoască caii, să interacționeze cu ei și să savureze fiecare moment împreună cu aceste animale nobile: „Facem lecții de echitație cu copii și începători. Pornim de la zero, îi învățăm să interacționeze cu calul, nu doar să se urce în șa și să plece. Îi lăsăm să țesale calul, să îl pregătească. Vrem ca experiența să fie plăcută și pentru om, și pentru cal”, spune crescătorul.
În ceea ce privește costurile, prima ședință de manej pentru cine vine ocazional este 150 de lei – 40 de minute efectiv pe cal, plus interacțiunea cu calul. Pentru abonamente (4, 6, 8 sau 10 ședințe), prețul scade: 10 ședințe costă 800 de lei.
Pentru cei experimentați, Ferma Suhastru de la Pianu de Jos vă oferă posibilitatea de plimbări călare în natură. O astfel de plimbare de două ore – două ore și jumătate costă 300 de lei: „Facem și plimbări de o zi, cu popas, povești, fript slănină la foc de tabără. Ieșirile se fac pe dealurile din împrejurimi. Avem trasee în zone împădurite, pe pășuni, pe urcări și coborâri. Avem teren pentru toate nivelurile de călăreți”, a mai adăugat Eugen.
Pentru începători, tânărul lucrează cu șase cai din cei aflați la Ferma Suhastru, iar pentru avansați pot fi folosiți și armăsari sau iepe mai iuți, care cer un călăreț hotărât. Copiii pot folosi și poneii și caii mari, în funcție de vârstă și aptitudini: „Am avut copii de 10 ani, nu din țară, ci din străinătate, care au mers singuri pe traseu, prin pădure, la pas sau la trap. Dacă copilului îi este frică și nu vrea să se urce pe ponei, nu luăm bani. Nu avem taxă de vizitare, dar cine dorește poate lăsa o donație pentru mâncarea cailor”, explică crescătorul.
Peisajul de la Ferma Suhastru din comuna Pianu este completat de câțiva iepurași pitici, de vreo 60–70 de păuni maturi, câțiva pui și păsări de curte – găini colorate, curci și rațe. Vizitatorii pot vedea caii, păunii, animăluțele. Cu păunii nu se poate interacționa direct, dar cei care doresc pot aduna pene căzute de la aceștia, mai ales în perioada de năpârlire.
La cei 34 de ani, tânărul inginer agronom nu se vede făcând altceva, iar dacă ar avea din nou 18 ani, ar alege același drum: „Dacă animalele te iubesc, de ce să nu le iubești și tu? Ori de câte ori ar trebui să iau de la capăt, aș alegere același drum”.
Dragostea lui Eugen pentru cai este imensă, bărbatul mărturisind că tot ce face este pură pasiune, iar animalele îl răsplătesc cu o afecțiune de nedescris când acesta se află în mijlocul lor.
Ferma Suhastru o găsiți în Pianu de Jos, ultima casă pe dreapta – numărul 118, la telefon 0742 162 345 sau pe Facebook, TikTok și Instagram.
Sebeșeni
La venerabila vârstă de 80 de ani, profesorul Ioan Brânzan din Sebeș începe al 56-lea an școlar în fața elevilor
În urmă cu doi ani am scris despre profesorul Ioan Brânzan, „omul de fizică” de la Sebeș, care impresiona prin activitatea sa neîntreruptă la catedră, o viață întreagă dedicată învățământului și elevilor.

Astăzi, la venerabila vârstă de 80 de ani împliniți, domnia sa începe un nou an școlar la Liceul German Sebeș, bifând 56 de ani de muncă în slujba educației. Pasiunea, dăruirea și consecvența îl transformă într-un simbol al școlii românești și într-un reper pentru generații întregi de elevi și colegi, un veritabil „Domn Trandafir” al educației românești.
56 de ani de muncă neîntreruptă la catedră reprezintă cartea de vizită a profesorului Ioan Brânzan de la Liceul German Sebeș, unul dintre cei mai vechi profesori în activitate din România. Absolvent al Universității din București, specializarea fizică-chimie, domnia sa și-a legat destinele de școala românească din județele Hunedoara și Alba, în județul nostru activând la Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian” Alba-Iulia, Colegiul Național „Lucian Blaga” Sebeș și Liceul German Sebeș.
Ca un veritabil „domn Trandafir”, dedicat școlii și elevilor, domnul profesor Ioan Brânzan a continuat activitatea didactică și după momentul pensionării, dată fiind dragostea domniei sale pentru această profesie, dar și penuria de profesori de științe reale. Rezultatele muncii la catedră pot fi cuantificate prin premiile obținute la olimpiadele și concursurile școlare, dar și prin parcursul profesional al absolvenților (în timp, elevii domnului profesor Brânzan au devenit profesori universitari, profesori pentru învățământul preuniversitar, ingineri, medici etc.).
Activitatea la catedră a fost dublată de cea de cercetare (domnul profesor Brânzan fiind autorul unei culegeri de probleme de fizică, rezultat al unei munci de peste 16 ani), dar și de cea de îmbogățire a bazei logistice a școlilor pe care le-a slujit (de exemplu, domnul profesor Brânzan a donat cărți pentru Biblioteca Colegiului Național „Lucian Blaga” Sebeș în valoare de peste 20.000 de Euro).
Energia și spiritul tânăr al domnului profesor Brânzan vine din interacțiunea cu tinerii elevi care, în ciuda prejudecăților societății contemporane, interacționează bine cu domnia sa, îl îndrăgesc și l-au botezat, simbolic și cu mult drag, „OMUL DE FIZICĂ”.
Îl felicităm pe domnul profesor Ioan Brânzan pentru dăruirea sa și îi dorim multă sănătate, putere de muncă și mulți ani la catedră, alături de elevii domniei sale de la Liceul German Sebeș.
Sebeșeni
Mihai-Octavian Groza, profesorul de NOTA 10, de la Liceul German Sebeș
În zilele noastre sistemul public de învățământ se află sub o critică și o presiune constantă, dar încă apar dovezi ale faptului că în România se face școală de calitate, că școala românească produce elite și are resursele necesare pentru a produce elite în continuare.

Un exemplu în acest sens, este cel al domnului profesor doctor Mihai-Octavian Groza, titular al catedrei de istorie de la Liceul German Sebeș care, la sfârșitul lunii august 2025, a reușit performanța de a obține gradul didactic II cu nota maximă (aceasta după ce, în anul 2021, a obținut titulatura în învățământul preuniversitar, iar în anul 2022 a promovat examenul de Definitivat, primul grad didactic, tot cu nota maximă).
Mihai-Octavian Groza este unul dintre cei mai îndrăgiți profesori ai județului Alba, calitate confirmată de elevii și absolvenții domniei sale, valorile morale și personale promovate fiind un garant al acestui statut. Domnia sa este profesor al Liceului German Sebeș din anul 2021, anul titularizării în învățământul preuniversitar, fiind unul dintre cei mai reprezentativi profesori ai județului Alba, cu rezultate remarcabile obținute, alături de elevi, la examenele, olimpiadele și concursurile școlare. Din anul 2022 este doctor în istorie, titlul de doctor fiind obținut cu distincția „Summa cum laude” pentru o lucrare dedicată unirii Transilvaniei și Banatului cu Regatul României.
În paralel cu activitatea didactică, domnul profesor Mihai-Octavian Groza este și membru al Institutului de Istorie Ecleziastică „Nicolae Bocșan” Cluj-Napoca, activitatea de cercetare fiind încununată de cele 20 de volume și peste 300 de articole și studii științifice publicate atât în limba română, cât și în limba engleză, germană și italiană. Mihai-Octavian Groza este președinte al Despărțământului ASTRA „Vasile Moga” Sebeș și realizator de emisiuni culturale în cadrul postului regional de televiziune „Carolina TV”.
Îl felicităm pe domnul profesor doctor Mihai-Octavian Groza pentru rezultatele obținute, dar mai ales pentru faptul că a decis să rămână, în continuare, în sistemul public de învățământ, să facă performanță alături de elevii domniei sale, în ciuda provocărilor care se ridică în fața acestui sistem.
Actualitateacum 7 zileMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 zileSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | sebesinfo.ro
Sebeșeniacum 3 săptămâniUn tânăr inginer agronom din Sebeș a lăsat orașul pentru sat, din cauza pasiunii sale pentru cai
Administrațieacum 2 săptămâniStrada Alunului din Sebeș, transformată complet: Bloc de locuințe sociale, covor asfaltic nou, parc și spații verzi, printre schimbări
Economieacum 2 săptămâniLocuri de muncă disponibile în Municipiul SEBEȘ, la data de 28 octombrie 2025
Știri din zonăacum 3 săptămâniComuna Cut nu are viceprimar, la aproape doi ani de la alegerile locale. Vezi motivul
Actualitateacum 3 săptămâniO tânără de 23 de ani a ajuns la spital în urma unui accident rutier petrecut pe DN 7, la Sebeș
Știri din zonăacum 2 săptămâniAccident rutier pe DN 67C, în zona localității Șugag. Un autoturism ar fi ieșit în afara spațiului carosabil


























