Actualitate
Obiceiurile şi superstiţiile lunii decembrie (Undrea) | sebesinfo.ro
Obiceiurile şi superstiţiile lunii decembrie (Undrea) | sebesinfo.ro
Obiceiuri de Crăciun – Crăciunul copiilor • Ajunul Crăciunului – Moş Ajun
Denumirea populară a lunii decembrie este Undrea, dar şi Luna lui Cojoc, Ningău sau Luna lui Andrei. Sunt şi ziceri populare despre luna decembrie: „În Undrea, iarna-i grea” sau „Undrea geros aduce an mănos”. Se spune că această lună fiind geroasă, gerul înţeapă de parcă-ţi înfige ace, undrele, andrele în piele. Din timpuri străvechi, vecine cu superstiţia, se mai spune că de va fi Crăciun ploios, va fi Paşte friguros sau cum va fi vremea la începutul lui decembrie, tot aşa va fi timp de zece săptămâni.
Luna decembrie începe cu ciclul de sărbători trinitare, între 4 şi 6 decembrie, consacrate vărsatului, una dintre bolile cele mai temute în mediul rural. Sfânta Varvara îi apără pe copii, mamele lor, tinerele fete, dar şi pe mineri. Superstiţia spune că în dimineaţa acelei zile, toţi ai casei trebuie să-şi facă semnul crucii pe faţă, cu miere, pentru a fi feriţi de bubat. Tot în această zi, se dau de pomană turte sau azimi unse cu miere, calde, pentru ca şi vărsatul să fie cald, moale şi dulce. Se spune că nu e bine să laşi copiii să mănânce porumb copt, fasole sau seminţe de dovleac, pentru ca erupţia să nu fie mare şi deasă ca aceste seminţe. Superstiţia spune că în această zi nu e bine să se poarte straie negre şi să nu se fiarbă în vase negre, ca să nu se facă tăciune în grâne.
Citește și: urari de Craciun
Mai este o superstiţie din vremurile de demult: în această zi se pun în apă crengi de măr sau de vişin şi se lasă până la Florii. Dacă aceste rămurele înfloresc până atunci, e semn că anul va fi mănos, iar dacă nu, va fi secetos. Cea de a doua zi a acestei sărbatori a bubatului, 5 decembrie, este ziua Sfântului sau Sfintei Sava, o personalitate enigmatică.
Obiceiurile şi superstiţiile lunii decembrie (Undrea)
Obiceiuri de Crăciun – Crăciunul copiilor
După cele trei zile consacrate vărsatului, în 6 decembrie este Sf. Nicolae – protector al copiilor, dar şi al tâlharilor, al corăbierilor şi al oştenilor. El este primul moş darnic sau justiţiar, care le face cadouri copiilor odată cu venirea iernii; de aici vine şi o altă denumire a zilei de 6 decembrie – Crăciunul copiilor.
O vorbă populară spune: „Când îşi scutură Sf. Neculai barba lui cea albă, ninge negreşit”. De Sf. Nicolae ne rugăm să fim păziţi de boli şi mai ales de lovituri. Şi în această zi se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până la Anul Nou, lăudând rodul livezilor.
De Sf. Nicolae, acesta bucurându-se de un statut deosebit în panteonul popular, e firesc ca sărbătoarea lui să fie una complexă, a cărei sacralitate se prelungeşte până în 7 decembrie, când se serbează Ciuda lui Sf. Neculai, zi în care nu se lucrează, se fac praznice pentru cei morţi de moarte năpraznică, înecaţi, mâncaţi de lupi, precum şi pentru cei pierduţi fără urmă prin lume. În aceeaşi zi este Sf. Filofteia, sărbătoare aşteptată de fete, care se roagă să fie ajutate în căsătorie şi lăuzie, dar şi de gospodari, care doresc binele vitelor din bătătură.
Citește și: mesaje de Revelion
Ajunul Crăciunului – Moş Ajun
Înainte de Ajun, în 20 decembrie este ziua Ignatului, apoi urmează sărbătoarea Ajunului, în 24 decembrie, patronată de Moş Ajun, stăpânul timpului şi deţinătorul puterii anului ce vine. Superstiţia spune că la miezul nopţii dinspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.
La fel, în Ajun, li se dă copiilor să mănânce bostan, pentru a fi graşi peste an. Se spune că e bine să mănânci peşte în Ajun, ca să nu te scuture frigurile peste an. În Ajunul Crăciunului, fetele posteau, pentru a-şi putea vedea ursitul; unele fete se feresc să bea apă toată ziua, iar seara îşi fac o turtiţă – jumătate sare, jumătate făină şi o mănâncă; se crede că e posibil ca viitorii lor miri să li se arate în vis, spre a le da să bea apă.
În Ajun, nu se dă nimic cu împrumut. Superstiţia spune că cei care cer vor să aibă noroc la furtişaguri şi se crede că cel ce dă îşi dă norocul din casă. În această zi se fac pregătirile pentru Crăciun, ziua Naşterii Mântuitorului, una dintre cele mai mari sărbători creştine, prăznuită cu mare solemnitate.

Actualitate
Bărbat de 40 de ani din Sebeș cercetat de polițiști, după ce a incendiat mai multe cabluri electrice, pe strada Pădurenilor
Luni, 14 iulie 2025, în jurul orei 02.30, polițiștii de ordine publică din Municipiul Sebeș au constatat faptul că, pe strada Pădurenilor din Municipiu, o persoană a incendiat deșeuri, respectiv cabluri electrice.
În urma verificările efectuate, a fost identificat un bărbat, în vârstă de 40 de ani, din Sebeș.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect.
Actualitate
O geantă în care erau 65.000 de lei, uitată pe o bancă dintr-o parcare de pe Autostrada A10, predată polițiștilor din Sebeș
Un bărbat a predat polițiștilor din Sebeș o geantă care conținea suma de 65.000 de lei, găsită într-o parcare de pe Autostrada A10 în zona Oarda.
„Gândurile noastre bune se îndreaptă către domnul din imagine, care, în această dimineață, a predat polițiștilor din Municipiul Sebeș o geantă în care se afla suma de aproximativ 65.000 de lei, în bancnote de euro și lire turcești, precum și alte bunuri. Bărbatul a găsit geanta respectivă pe o bancă, într-o parcare de pe Autostrada A10, în zona localității Oarda. Polițiștii au reușit să identifice persoana care a pierdut geanta, fiind vorba despre o femeie din Câmpia Turzii, județul Cluj. Vă mulțumim, stimate domn, pentru spiritul civic de care ați dat dovadă!”, a transmis IPJ Alba.
Actualitate
Duminică, 13 iulie 2025: Salonul muzical-literar „Carl Filtsch – de la Sebeș la Viena”
Centrul Cultural Lucian Blaga Sebeș are plăcerea de a vă invita la Salonul muzical-literar „Carl Filtsch – de la Sebeș, la Viena”, care va avea loc duminică, 13 iulie 2025, începând cu ora 18:00, la Biserica Evanghelică din Sebeș.
Evenimentul cultural este realizat de doamna Dagmar Dusil, ambasadoare a muzicii micului geniu născut la Sebeș, în anul 1830. Interpretează pianiștii Henriette Gärtner și Milan Solomon. Narator: Cătălin Neghină. Intrarea este liberă.
• CARL FILTSCH (1830 – 1845)
La Sebeș, în acest orășel transilvănean se năștea, pe 28 mai 1830, al zecelea copil al lui Josef Filtsch, preotul paroh al comunității evanghelice săsești. Era vinerea înainte de Rusalii. Bucuria nașterii copilului cuprinde întreaga parohie. Ulițele și locuitorii orașului sunt dominate de atmosfera premergătoare sfintei sărbători. În fața caselor, mestecenii tineri, simboluri ale fertilității, ale unui nou început, ocrotesc totodată
împotriva spiritelor nefaste și reprezintă semne de bun augur pentru drumul vieții noului născut, Carl. Nimeni nu bănuia că acest drum va fi scurt, ca bătaia din aripi a unei libelule.
Henriette Gärtner
Pianista concertistă Henriette Gärtner încântă de fiecare dată publicul cu strălucirea ei captivantă. Interpretările ei sunt limba prin care ea comunică cu sala. Își exprimă sentimentele prin muzică și prin arta interpretativă convingătoare, creează imagini auditive, vrăjind astfel publicul. Prin această înaltă artă a dialogului muzical, pianista realizează un contact intens cu ascultătorii, deoarece sunetul pianului generează sentimente extraordinare în sufletul lor. O viață fără muzică, spune Henriette Gärtner, ar fi de neconceput pentru ea. Ar fi, după cum a afirmat pe bună dreptate Friedrich Nietzsche, o eroare.
Milan Solomon
Milan Solomon are 12 ani și studiază pianul cu prof. dr. Inesa Sinkevych, în New York, grație unei burse din partea Fundației „Sassa Maniotis”. Milan a început studiul pianului la vârsta de 3 ani, în orașul natal, Cluj-Napoca. La 4 ani, a avut primul său recital de pian. De atunci, a susținut recitaluri în România, Spania, Franța si SUA. A participat la diferite competiții de pian naționale și internaționale încă de la vârsta de 5 ani și a câștigat numeroase premii. În 2024 a participat la Concursul internațional de pian „Carl Filtsch”, unde a câștigat premiul I (la categoria A), totodată Premiul Mozart Juvenorum oferit de managerul Filarmonicii „Transilvania” Cluj-Napoca, doamna Silviu Sbârciu și Premiului „Peter Szaunig”, acordat de doamna Dagmar Dusil.