Actualitate
Obiceiuri şi tradiții de 1 Aprilie. Originea Zilei Păcălelilor | sebesinfo.ro
Originea sau istoricul obiceiului de a face păcăleli de 1 aprilie, Ziua Păcălelilor. Tradiţii, superstiţii şi obiceiuri de 1 aprilie | sebesinfo.ro
Trimiterea la o întâlnire inutilă a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI. Ziua de 1 Aprilie este marcată în întreaga lume prin farse făcute de oameni celor apropiați.
ZIUA PĂCĂLELILOR. Tradiţii şi obiceiuri de 1 aprilie
Japonezii sărbătoresc la 1 aprilie „Ziua păpuşilor”, în care se oferă în dar păpuşi.
Ziua Păcălelilor este sărbătorită şi în unele state din America Latină – Peru, Mexic şi Columbia, dar la 28 Decembrie, sub numele de „Dia de los inocentes” („Ziua celor naivi”).
În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate în secolul al XIX-lea. Tot la noi, se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.
Ziua Păcălelilor este marcată timp de două zile în Anglia: cel păcălit este numit „noddy” şi trebuie să poarte o coadă ataşată pantalonilor sau fustei. În Scoţia, acestuia i se spune „April qowk” sau „April cuckoo” (cuc de aprilie – trad.), pentru că aceasta este prima pasăre care vesteşte venirea primăverii.
Importanţa cu care este privită Ziua Păcălelilor în Marea Britanie este dovedită de emisiunile TV, care nu de multe ori au derutat populaţia.
În Suedia, păcăleli se fac şi pe data de 1 mai, deşi această dată nu este la fel de populară ca 1 aprilie.
Legat despre apariţia Zilei Păcălelilor, ipoteza acceptată susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian în Franţa, anul 1582. În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. După schimbarea calendarului gregorian, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut iniţial probleme de a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiţi „nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii.
Înainte de apariţia Zilei Păcălelilor au existat festivalul roman Hilaria, care se ţinea pe 25 martie, sau, în perioada medievală, Festinul Proştilor, marcat pe 28 decembrie.
Marcată mai întâi în Europa, Ziua Păcălelilor a emigrat peste Ocean şi apoi pe tot globul.
Citește și: Păcăleli și farse de 1 APRILIE: Idei de farse pe care prietenii le vor ține minte mult și bine
ZIUA PĂCĂLELILOR. În 1957, BBC a difuzat un documentar despre o fermă din Elveţia specializată în cultivarea de spaghete. Imaginile prezentau fermierii care culegeau spaghetele din arborii… de spaghete. Fiind vorba de o publicaţie renumită pentru seriozitate, ştirea a prins, fiinde preluată de presă.
Tot BBC a anunţat, în 1980, ca legendarul ceas mecanic londonez Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic. Informaţia a revoltat opinia publică britanică, o mulţime de cetăţeni exprimându-şi protestul în legătură cu această schimbare.
În 1998, un ziar din Alabama a anunţat că parlamentul statului Alabama a hotărât să schimbe valoarea numărului lui Pi, rotunjindu-l la valoarea 3.
În 1950, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.
„Bill Gates a fost asasinat” era anunţul făcut de anumite pagini de internet din China şi Coreea.
Astronomul britanic Patrick Moore a anunţat la radio pe 1 aprilie 1976 că la ora 09:47 va avea loc un eveniment unic: planeta Pluto va trece în spatele lui Jupiter, provocând temporar o aliniere care ar putea contracara şi diminua gravitaţia Pământului.
În 1983, agenţia Associated Press anunţa de 1 aprilie ca un profesor de istorie de la universitatea din Boston a reuşit să stabilească originea „Zilei bufonului”. El afirmă că bufonul de la curtea împăratului Constantin s-a lăudat că ar putea conduce imperiul la fel de bine ca şi stăpânul său. Acestuia i-a plăcut ideea şi i-a permis măscăriciului să se aşeze la cârma ţării o zi pe an, de 1 aprilie. Difuzată de o agenţie de presă serioasă, ştirea a fost preluată de toată presa americană şi abia mai târziu s-a aflat că profesorul respectiv făcuse o glumă.
În 1995, ziarul Irish Times anunţa că între conducerea Disneyland şi guvernul rus se desfăşoară negocieri privind achiziţionarea trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu mausoleu cu tot, în parcul de distracţii de la Paris.
Există chiar şi un film cu tema 1 aprilie – April Fools Day. Pelicula a debutat în 1996. Un grup de studenţi petrece weekendul care include Ziua Păcălelilor pe o insulă. Ei cat victime, pe rând, unui ucigaş.
Sursa Gandul.info

Actualitate
Bărbat de 35 de ani cercetat de polițiștii din Sebeș, după ce a fost depistat conducând cu o alcoolemie de 1,19 mg/litru alcool pur în aerul expirat
La data de 10 mai 2025, în jurul orei 00.50, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Sebeș au oprit, pentru control, pe strada Săsească din localitatea Petrești, un autoturism condus de un bărbat de 35 de ani, din localitatea Daia Română, județul Alba.
În urma testării bărbatului, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 1,19 mg/litru alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital, în vederea stabilirii alcoolemiei.
Cercetările sunt continuate.
Actualitate
Laureatul Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia, ediția a IX-a – Lancrăm
Vineri, 9 mai 2025 avut loc la Lancrăm festivitatea de decernare a Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia.
Juriul format din istoricii și criticii literari: Constantina Raveca Buleu, Horia Gârbea, George Neagoe, Irina Petraș, Vasile Spiridon, Adrian Tudurachi și Mihai Zamfir, luând în discuție poeții nominalizați, respectiv Ileana Mălăncioiu, Aurel Pantea, Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu, Varujan Vosganian, Ovidiu Genaru și Dinu Flămând, au hotărât să acorde Premiul Național pentru Poezie Lucian Blaga Opera Omnia, poetului Aurel Pantea.
Poetul Aurel Pantea s-a născut la 10 martie 1952, în localitatea Chețani din județul Mureș.
A urmat studii primare și gimnaziale în satul natal, apoi Liceul Teoretic din Luduș și mai târziu Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. După absolvire a fost repartizat profesor la Școala generală nr. 4 din Borșa-Maramureș, apoi a lucrat ca și corector la ziarul Unirea din Alba Iulia, profesor la Școala generală nr. 1 și la Liceul „Horia, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia și conferențiar universitar dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Aurel Pantea a debutat în 1971 cu poezie, în revista clujeană Echinox. A colaborat apoi cu poezii în revistele Echinox, Tribuna, Steaua, Vatra ș.a. Debutul editorial a avut loc în 1980 cu volumul Casa cu retori.
Volume publicate: Casa cu retori (1980); Persoana de după-amiază (1983); La persoana a treia (1992); Negru pe negru (1993); O victorie covârșitoare (1999); Aceste Veneții, aceste lagune (antologie) (1999); Negru pe negru (alt poem) (2005); Negru pe negru (antologie) (2009); Nimicitorul (2012); Recviem pentru tăceri și nimiciri (antologie) (2013); În urmă se sting toate luminile (antologie) (2014); Opera poetica (2016); Poeți ai transcendenței pline. Epifanii ale indeterminatului (două ediții: 2003 și 2005); Simpatii critice (2004); Înapoi la lirism (2005); Ștefan Aug. Doinaș (studiu monografic) (2007); Sacrul în poezia românească (volum colectiv) (2007).
PREMII ŞI DISTINCȚII:
– Premiul de debut al Editurii Albatros pentru „Casa cu retori”, 1980;
– Premiul pentru poezie al revistei „Poesis”, Satu Mare 1992;
– Premiul „Cartea Anului” al Salonului Naţional de Carte şi Publicaţie Culturală, pentru volumul de poeme „Negru pe negru”, Cluj-Napoca, 1994;
– Premiul „Octav Şuluţiu” al revistei „Familia”, Oradea, 1998;
– Premiul „Frontiera Poesis” pentru cea mai bună revistă, Satu Mare, 1998;
– Premiul pentru excelenţă acordat de Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Alba-Hunedoara, 2001;
– Premiul de excelenţă acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Mureş, Mediaş, 2002;
– Diploma de excelenţă acordată de Consiliul Judeţean Alba, Alba Iulia, 2002;
– Diploma de onoare acordată în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat, Mediaş, 2002;
– Diplomă acordată revistei „Discobolul” de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Mureş, Tg. Mureş, 2003;
– Premiul pentru critică literară al revistei „Poesis” pentru vol. „Simpatii critice”, Satu Mare, 2004;
– Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Mureş pentru vol. „Poeţi ai transcendenţei pline”, Tg. Mureş, 2004;
– Premiul „Mediaş”, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat, Mediaş, 2004;
– Premiul pentru poezie al revistei „Târnava”, Tg. Mureş, 2005;
– Premiul pentru publicistica literară al Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Mureş, Tg. Mureş, 2005;
– Premiul „Dafora”, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat pentru volumul de poeme „Negru pe negru (alt poem)”, Mediaş, 2005;
– Nominalizat pentru premiile Uniunii Scriitorilor din România, cu volumul „Negru pe negru (alt poem)”, Bucureşti, 2006;
– Premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor, Filiala Mureş, 2006;
– Premiul pentru critică literară, acordat de Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”, Alba Iulia, 2006;
– Premiul pentru poezie al revistei „Ateneu”, Bacău, 2006;
– Premiul Naţional „Tudor Arghezi”, Tg. Jiu, 2012;
– Premiul „Balcanica”, Brăila, 2012;
– Premiul ARIEL, „Cartea anului”, Bucureşti, 2013;
– Premiul „Cartea anului” la Festivalul de carte Transilvania, Cluj, 2013;
– Titlul de Poet al Iașului, 2014;
– Premiul Bibliotecii „T. Kirileanu” Neamț, Piatra Neamț, 2014;
– Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 2015;
– Premiul pentru poezie la împlinirea a 150 de ani de la apariția revistei „Familia”, Oradea 2015;
– Laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Omnia, Botoșani, 2017.
– Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria A – „Literatura”, București, 2021
Actualitate
Tânără de 22 de ani, responsabilă de producerea accidentului rutier de pe strada Mihail Kogălniceanu, soldat cu rănirea unei persoane și patru autoturisme avariate
În seara zilei de 6 mai 2025, polițiștii din Sebeș au fost sesizați cu privire la faptul că, pe strada Mihail Kogălniceanu din Municipiul Sebeș, a avut loc un eveniment rutier.
Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat că o tânără de 22 de ani, din Sebeș, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Mihail Kogălniceanu, nu ar fi păstrat o distanță regulamentară față de autoturismul care circula în fața sa, condus de un bărbat, în vârstă de 50 de ani, din Sebeș, intrând în coliziune cu acesta. Autoturismul condus de bărbatul de 50 de ani a fost proiectat în autoturismul care circula în fața sa, condus de un bărbat de 40 de ani, din Sebeș, iar acesta din urmă a fost proiectat în autoturismul din fața sa, condus de o femeie de 35 de ani, din Sebeș.
În urma evenimentului rutier, conducătorul auto, în vârstă de 50 de ani, a fost transportat la Spitalul Municipal Sebeș, pentru îngrijiri medicale.
Cei patru conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.