Protestele de stradă desfășurate săptămânile trecute la Sebeș, împotriva poluării, s-au mutat în casa de Cultură “Lucian Blaga” din municipiu, transformându-se în dezbatri publice. Prima de acest gen a fost organizată duminică, 15 martie 2015, începând cu orele 16:00 și a durat peste trei ore.

Au participat peste 130 de persoane iar discuțiile au atins numeroase aspecte legate de activitatea industrială din Sebeș, poluarea și impactul acesteia asupra sănătății populației și numeroasele nereguli la care au fost complice instituții ale statului  și diferiți aleși locali care au ocupat funcții publice de-a lungul ultimilor ani.

La prezidiu au stat reprezentanții Grupul de Initiativa Civica Sebes și ONG Prima Natura, Anișoara Ștefan, Ana Monica, Monica Chindriș Ignat, Ana Hațegan și un mai nou susținător al cauzei, Nicolae Comici.

De-o parte și de alta a reprezentanților mișcării anti poluare din Sebeș, au fost așezate scaune destinate șefilor unor instituții cu responsabilități în domeniul sănătății publice și unor reprezentanți ai comunității, care au rămas însă neocupate. În locul acestora au fost așezate simbolic siluete din carton pe care erau scrise numele funcțiilor sau a profesiilor pe care organizatorii și-ar fi dorit să fie prezenți la dezbaterea publică – prefect, șef Garda de Mediu, director Direcția de Sănătate Publică Alba, consilier loca, medic, preot.

Organizatorii au făcut precizarea că cei în locul cărora stau așezate siluetele de carton nu au fost invitați în mod expres, însă au nutrit speranța că, având în vedere responsabilitatea funcțiilor sau profesiilor lor, vor participa la eveniment. S-au înșelat!

 Vă prezentăm mai jos o sinteză a celor mai importante idei, informații prezentate în cadrul dezbaterii publice:

Sub diferite formulări, s-a repetat ideea că foarte multe persoane din Sebeș, conștiente de neregulile juridice de la nivelul autorităților locale privind avizarea fabricii de formaldehidă din Sebeș și mai ales de impactul poluării asupra sănătății localnicilor, TAC. Elitele, preoții, medicii de familie, sunt câteva dintre profesiile sau categoriile sociale amintite de organizatori,

care, susțin ei, într-o comunitate sănătoasă ar fi trebuit să li se simtă prezența la astfel de demersuri civice.

Un anunț important făcut de liderii mișcării antipoluare din Sebeș se referă al transformarea Grupului de Inițiativă Civică Sebeș într-un ONG cu același nume. Practic, se vor înceope demersurile pentru ca GIC Sebeș să devină o formă juridică de reprezentare a cetățenilor din Sebeș, care “nu mai au încredere în aleși și vor să își apere singuri interesele lor, interesele comunității”.

“Nu vom mai permite niciunui ales local să își bată joc de noi, de țară. Vom avea grijă să nu mai ajungă să ne reprezinte oameni care pun propriul interes deasupra interesului comunității. Vom susține doar pe aceia care pot proba calități profesionale și umane, care pot demonstra că vor și pot să îi reprezinte cu adevărat pe cei care trăiesc aici”, a spus Monica Chindriș Ignat, cuvintele ei fiind urmate de aplauze.

A luat cuvântul și Nicolae Comici, care după ce a prezentat un scurt istoric al poziției comunității locale vizavi de poluarea cu formaldehidă – începând cu referendumul din 2007, care deși invalidat din cauza prezenței insuficiente la vot, a arătat că peste 90 la sută din locuitorii municipiului nu doresc fabrica de formaldehidă – a faptuluii că aleși din Consiliul Local Sebeș au respins de trei ori un proiect de hotărâre privind realizarea unui studiu de impact asupra sănătății populației  – amintind de asemenea modul de acțiune al companiei Kronospan care a fost obligată în 2009 să demoleze noua fabrică de formaldehidă cu o capacitate de 60.000 de tone pe an, întrucât aceasta fusese construită ilegal, șamd

Concluzia desprinsă de Comici a fost că primăria, membrii Consiliului Local Sebeș din perioada 2008-2012 sunt responsabili într-o mare măsură pentru situația actuală privind poluarea din Sebeș.

Acesta a susținut că Primăria Sebeș a eliberat la date de 21 martie 2013 autorizația de construire pentru instalația de formaldehidă Kronochem în lipsa unui certificat de urbanism valabil. Cel aflat la dosar, în baza căruia s-a eliberat documentul, era expirat de peste patru luni, respectiv din data de 28 octombrie 2012. În consecință, a afirmat Comici, autorizația respectivă, precum și celelate avize (aviz de mediu), sunt lovite de nulitate.

Cu privire la acest aspect a fost sesizat prefectul, care la rândul său a sesizat Inspectoratul de Stat în Construcții, care nu a avut până în prezent nicio reacție.

De asemena,  pentru că primarul Gheorghe Dăncilă, cu bună știință, nu ar fi respectat legea în acest caz, pe numele său a fost depusă o sesizare penală pentru abuz în funcție la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sebeș. La aflarea veștii, cele peste 100 de persoane aflate în sală au izbucnit în apaluze.

A luat cuvântul și Ioan Bogdan, un om de afaceri din Alba Iulia, care a citit dintr-un presupus studiu realizat de specialiști de la Universitatea Agricolă din Cluj-Napoca în colaborare cu un laborator din Turda, la solicitarea unui mare fermier din zona Sebeș. Astfel, potrivit concluziilor acestui studiu invocat de Bogdan Ioan și studiu care a analizat solul de pe o suprafața de 100 de hectarede teren agricol cultivat cu grâu în zona Lancrăm, solul în zonă este acid și nisipos iar bolile fiziologice a plantelor se datorează fenomenului poluant de la platforma industrială din Sebeș.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News