Actualitate
Drama financiară şi fiscală a municipiului Sebeş
Municipiul Sebeş este cel mai dezvoltat oraş din punct de vedere economic din judeţul Alba şi printre primele din Transilvania şi chiar din ţară.
Aici îşi au sediul şi funcţionează din plin, zi şi noapte, unele din cele mai mari companii cu capital românesc dar mai ales străin, adevăraţi lideri pe piaţa internă şi internaţională. Să amintim aici coloşii industriali Holzindustrie Schweighofer şi Kronospan, firme austriece, profilate pe tăierea şi rindeluirea lemnului precum şi fabricarea de furnire şi panouri din lemn, Star T
ransmission, producător al cutiilor de viteză pentru celebrul Mercedes, Savini Due, cel mai mare producător de mobilier pentru băi.
Tot aici activează şi alţi lideri ai capitalismului românesc, aşa cum sunt firmele Alpin 57 Lux, numărul unu în topul producţiei de îngheţată şi mai nou de patiserie, Oprean, cap de coloană în transporturile rutiere de mărfuri, Albacher, mare producător de bere, Pehart Tec, care domină producţia de celuloză, hârtie şi carton, Ciserom, locul întâi în producţia de ciorapi pentru bărbaţi şi femei, Trans Iviniş specializată în transporturi şi distribuţia de carburanţi. Există şi multe alte firme şi firmuliţe, atât la Sebeş cât şi la Lancrăm, Petreşti şi Răhău, care s-au impus pe piaţa internă şi la export.
Toate acestea dau Sebeşului alura şi aura unui adevărat paradis economic, cu mii de locuri de muncă, cu venituri onorabile, dar şi cu taxe şi impozite pe măsură. Normal ar fi ca toată această prosperitate economică să se regăsească şi în bugetul oraşului Sebeş, în infrastructura şi zestrea lui edilitară, într-un cuvânt într-o civilizaţie înfloritoare, tot de top, cum sunt şi întreprinderile de aici. Din păcate, lucrurile nu stau tocmai aşa. Ba, dimpotrivă, municipiul Sebeş are un buget anual extrem de subţire, de circa 12 milioane de euro, în condiţiile în care numai profitul unei singure firme din Sebeş se apropie, anual, de circa 500 de milioane de euro!
Marile firme din Sebeş nu contribuie însă la bugetul oraşului Sebeş, ci, ca mari contribuabili, ele aparţin de ANAF Bucureşti, mai precis de un departament, un fel de agenţie într-o agenţie, cel al marilor contribuabili. Aici varsă lună de lună, toate impozitele, marile companii din Sebeş pe care le-am enunţat la începutul acestor rânduri. Şi sunt sume imense, de ordinul sutelor de milioane de euro lunar, bani care se duc pe apa sâmbetei, adică a Dâmboviţei, unde sunt tocate pentru întreţinerea celui mai umflat Parlament din Europa şi printre primele din lume, a unui guvern cu 30 de miniştri (cât au împreună Ungaria, Bulgaria, Albania şi Moldova), a sute de agenţii, comisariate, autorităţi şi inspectorate, etc., etc.
Practic, cei din Sebeş care trudesc în firmele de aici sunt pur şi simplu exploataţi la maximum, storşi şi umiliţi cu salarii ce ţin doar de foame, pentru că profitul muncii lor îl acaparează statul bugetar şi clientelar, iar ce mai rămâne iau firmele străine şi mai ales mamele lor din Austria, Germania ori Italia. Bugetul oraşului Sebeş se alege doar cu nişte fărâmituri, bani care nu-i ajung nici măcar să-şi modernizeze străzile, aşa că primăria a apelat la credite care începând cu acest an vor trebui returnate. Aşa că adio bani pentru investiţii locale de anvergură, care se impun dacă ne gândim că aproape toată trama stradală, în special şoseaua principală trebuie refăcută şi consolidată, după ce timp de 25 de ani a fost sufocată de un trafic infernal. Ca să nu mai vorbim de vechea Cetate săsească, care a rămas în paragină, din lipsa banilor, dar şi a interesului foştilor lideri locali, care nu au reuşit să acceseze niciun proiect european!
Aşa că, trăgând linie şi adunând, constatăm că municipiul Sebeş şi cetăţenii lui oneşti şi harnici, dincolo de mândria de a fi un pol de dezvoltare economică, nu se prea aleg cu nimic de pe urma marilor investiţii, mai mult sau mai puţin strategice. Poate doar cu poluarea, cu formaldehida, praf şi fum, cu pădurile de pe Valea Sebeşului rase de pe suprafaţa pământului şi cu o exploatare cruntă a muncii celor care trudesc pe salarii care, în ţara de origine a firmelor sunt de 10-20 de ori mai mari.
De vină nu sunt însă sebeşenii. Poate doar unii consilierii locali, care, în paranteză fie spus, sunt tot mai preocupaţi de interesele de partid decât de cele ale oraşului şi nu prea văd pădurea de copacii care, este drept, lipsesc! Altfel s-ar sesiza şi ei şi ar întreprinde ceva pentru ca bugetul oraşului Sebeş să crească precum Făt-Frumos din poveste. Soluţia: desfiinţarea departamentului “Mari contribuabili” de la ANAF, astfel ca impozitele să se verse cu prioritate şi cu precădere acolo unde se şi produc veniturile. Şi nu invers, la Bucureşti, ca într-un sac fără fund, care nu ajută cu nimic poporul muncitor, nici din Sebeş şi nici din alte oraşe, exceptând bineînţeles capitala, care a ajuns un fel de buric al sistemului ticăloşit instaurat în România.
Precizăm că situaţia de la Sebeş este valabilă pentru întreg judeţul Alba, pentru că şi alţi mari contribuabili (Transavia, Albalact, Jidvei, Supremia, Bosch, Florea Grup, Apulum, IPEC, Tobimar, Prefera, CupruMin etc.) îşi dau obolul financiar la ANAF Bucureşti. Adică, noi cu munca, cu truda, cu strânsul curelei, cu noi taxe, impozite şi accize, iar cei care s-au instalat în jilţuri şi fotolii, tot mai mulţi, mai neprofesionişti, dar mai şpăgari şi mai lipsiţi de bun simţ, cu salarii, indemnizaţii şi averi uriaşe de prin AGA şi CA ca şi de prin tot felul de consilii şi comisii de supraveghere.
De aceea, chiar dacă suntem mari ori mici contribuabili, nu avem nici bani pentru educaţie, nici pentru sănătate, nici pentru pensionari şi stăm mereu cu mâna întinsă la FMI. Aici, pe acest tărâm financiar este mai imperios necesară ca oricând o descentralizare financiară!
Dar cine să o facă dacă Ponta şi ai lui nu sunt în stare să facă nici regionalizarea, nici o nouă Constituţie şi nici descentralizarea, deşi au 70 la sută putere legislativă, adică puterea supremă în stat, şi mai ales au avut în spate aproape 7,5 milioane de români care anul trecut au votat pentru o schimbare la vârful, la capul statului, pentru că de acolo s-au împuţit şi se împut treburile din România. Să sperăm că anul acesta le vom da de cap şi celor care ne-au sărăcit şi umilit poporul mai rău ca pe vremea turcilor, a ruşilor şi a austriecilor la un loc, de am ajuns o biată colonie. Exemplul municipiului Sebeş este cât se poate de edificator în acest sens, ca şi pentru vremurile pe care le trăim!

Actualitate
Duminică, 7 iunie 2026: Omagiu adus micului geniu al muzicii, Carl Filtsch. Participă muzicieni din Japonia și Ucraina
În data de 28 mai 2026, reprezentanți ai municipalității și ai Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, un grup de elevi alături de preotul Alfred Dahinten de la Biserica Evanghelică au adus un omagiu muzicianului Carl Filtsch (1830-1845), născut la Sebeș și considerat unul dintre cei mai mari pianiști ai secolului al XIX-lea și cel mai strălucit discipol al cunoscuților compozitori Frédéric Chopin și Franz Liszt.

Deși s-a stins la o vârstă fragedă (15 ani), Carl Filtsch s-a remarcat în viața culturală a vremii sale, în cele mai importante centre ale Europei: Budapesta, Viena, Wiesbaden, Baden-Baden, Paris și Londra. Monumentul său funerar, dăltuit în marmură, se află în cimitirul San Michele din Veneţia, iar un bust este situat în centrul orașului Sebeș, în proximitatea Bisericii Evanghelice.
Continuând evenimentele dedicate micului Carl, duminică, 7 iunie 2026, începând cu ora 15.00, la Biserica Evanghelică din Sebeș, va avea loc un salon muzical-literar, menit să evoce câteva episoade memorabile din viața micului geniu al muzicii și să ofere publicului întâlniri pe portativ emoționante.
Programul este următorul:
Duminică, 7 iunie 2026, Biserica Evanghelică Sebeș
ORA 15.00: Frédéric Chopin și elevul său preferat, Carl Filtsch
La pian: Ivan Shemciuk (Ucraina/România)
Narator: Cătălin Neghină, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu
Text și coordonator program: Dagmar Dusil (Germania)
(pauză)
ORA 16.15
Lansarea volumului Despre fratele celui pe care Chopin l-a iubit: Josef Filtsch (1813-1894), autori: Chiyo Hagiwara (Japonia) și Radu Totoianu (România, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2026. Recenzie: Nadia-Diana Arsin (Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș)
Recital de pian: Chiyo Hagiwara (Japonia)

Din program: Josef Filtsch – La résignation-Elégie op. 14, Mélodies hongroises op. 1, Carl Filtsch – Etude op.8, Josef Filtsch – Deux études de salon pour piano, L’Hirondelle op. 5 no. 2, Carl Filtsch –Romanze ohne Worte, Josef Filtsch – Romances sans paroles op.12, Vivace – Andantino – Agitato, Carl Filtsch – Das Lebewohl von Venedig
Carl Filtsch, care a început să improvizeze la pian de la o vârstă fragedă, a lăsat în urma sa treisprezece compoziții proprii, dintre care unele au fost publicate pentru prima dată la Londra, în 1843. El a compus şi un concert pentru pian care, din păcate, s-a pierdut. În ciuda influenţelor uşor de recunoscut ale profesorilor săi, în lucrările sale se oglindesc o maturitate timpurie şi un talent remarcabil.
Pianista japoneză Chyio Hagiwara este absolventă a Colegiului de Muzică din Tokyo. A studiat sub îndrumarea unor cunoscuți profesori, ca: Yayoi Fujisawa, Toru Kimura, Shinya Ozaki, Hitoshi Kobayashi, Yutaka Yoshida, Csíky Boldizsár Sr., Csíky Boldizsár Jr. şi Junko Massaglia. Ea a intrat pentru prima data în contact cu opera lui Carl Filtsch în timpul studiilor cu Csíky Boldizsár Sr. şi Csíky Boldizsár Jr., iar numele ei este legat de introducerea în muzica clasică japoneză a creațiilor acestuia. În luna aprilie a anului 2017, CD-ul cu compoziţiile copilului minune de la Sebeş, în interpretarea ei, a ajuns pe primul loc în „Billboard Japan Top Albums”. Astfel, lucrările lui Carl Filtsch au pătruns în cultura japoneză, unde se bucură și în prezent de o apreciere unanimă, reflectată și în revistele culturale şi în mass-media niponă. Chyio Hagiwara a oferit recitaluri de pian în Japonia, Franţa și România, la București, Cluj-Napoca, Satu Mare, Sighişoara, Odorheiu-Secuiesc și în incinta Castelului Peleș şi, desigur, la Sebeş. În ultimii 20 de ani, a susţinut numeroase concerte, în calitate de solistă, împreună cu Orchestra Filarmonicii din Târgu Mureş, iar în 2020 a încheiat seria de reprezentaţii a tuturor concertelor pentru pian compuse de Johann Sebastian Bach, împreună cu Orchestra Filarmonicii „Dinu Lipatti” din Satu Mare, sub bagheta dirijorului Shinya Ozaki. Pe lângă cariera sa de pianistă, Chyio Hagiwara este implicată şi în alte proiecte, așa cum este albumul „Pilgrimage”, în care a cântat la claviatură, dar şi vocal, în limbile engleză şi hindi. De asemenea, a cântat la pian şi vocal în cadrul proiectului „All 91 Wild Rose Songs of the World”, la „Kanoya Rose Garden”, în Kagoshima (Japonia). În anul 2009, a compus pentru Forţele de Autoapărare Maritimă ale Japoniei cântecul „Air Patrol Squadron 1st Squadron”. În anul 2020, pianista a lansat un nou CD cu compoziții proprii, numit „Poetry and Dance”, în acelaşi an creând „Senzonshō”, un instrument musical de percuţie care foloseşte mai multe clopote „Senzon” (folosite în ritualurile budiste), la care a interpretat propriile compoziții şi nu numai, susţinând reprezentaţii în sanctuare, temple, precum şi la diverse evenimente. În 2021 a lansat primul ei CD „Senzonshō”, numit „Amano Iwato Suite”, cu propriile sale compoziții. De-a lungul timpului, Chyio Hagiwara a fost răsplătită cu mai multe premii şi distincţii. În anul 2017, i s-a decernat „Yamato City Culture and Art Future Award”, în 2019, la Paris, a câştigat locul al III-lea la Concursul International de pian „Concours Musical de France”, iar în 2023 a fost laureată a concursului „Okayama Online Music”, pentru interpretarea la „Senzonshō”. Artist talentat şi creativ, Chyio Hagiwara se exprimă şi prin intermediul fotografiei şi picturii, expunând la prestigiosul „Mitsuo Tsujimoto’s Photo Studio” din Kyoto, în 2020 şi 2021, dar și al literaturii, obţinând locul al II-lea şi premiul „Re Life Literary” la categoria povestiri scurte. Din anul 2024, Chiyo Hagiwara este cetățean de onoare al Municipiului Sebeș.

Ivan Shemchuk s-a născut la 26 noiembrie 1994, în Cernăuți, Ucraina. Primele lecții de pian le-a urmat la școala de muzică din orașul natal, sub îndrumarea profesoarei Elvira Ryzhonok. Ulterior, și-a continuat studiile la Lviv (Liov), la Școala de Muzica „Solomiya Krushelnytska”, în clasa profesoarei Ludmila Zakopets. În anul 2018 a absolvit cu succes Academia de Muzică „Feliks Nowowiejski” din Bydgoszcz, Polonia, la clasa profesorului Jarosław Drzewiecki. Este laureat al următoarelor concursuri: Forumul Pianistic „Bieszczady fără granițe” din Sanok, Polonia (2014), Premiul I la Concursul Internațional „Musica Classica” din Moscova, Rusia (2015), Marele Premiu la concursul destinat studenților străini din Antonin, Polonia (2017), Premiul al Il-lea la Concursul Internațional de Muzică Poloneză „Stanisław Moniuszko” din Rzeszów, Polonia (2021), Premiul I la Concursul Internațional de Pian și Compoziție „Carl Filtsch” din Sibiu (2023), precum și Premiul I la Concursul Internațional de Pian din Târgu Mureș (2023), Premiul I la Concursul „Dinu Lipatti”, București 2025. În anul 2020, casa de discuri DUX a lansat albumul său de debut, intitulat „Rachmaninoff: Piano Transcriptions”. Din anul 2018, Ivan Shemchuk locuiește în România.
Rezervări la numărul de telefon: 0372-930929 sau la adresa de email: contact@cclbsebes.ro.
Prezența dumneavoastră ne onorează!
Actualitate
Astăzi, 1 iunie 2026, se împlinesc 97 de ani de la nașterea scluptoriței Doina Lie (1929-2012)
Doina Lie s-a născut la Sebeș, în anul 1929, în prima zi de iunie. A absolvit Liceul Pedagogic „Pia Brătianu” din București. Fiică de preot greco-catolic, s-a confruntat cu constrângerile politice ale regimului comunist, fiindu-i refuzată înscrierea la facultatea de arte plastice.

A lucrat vreme de trei ani ca educatoare, iar în cele din urmă i s-a permis înscrierea la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, pe care l-a absolvit în anul 1956, sub îndrumarea profesorului Constantin Baraschi. Artista a avut numeroase expoziții, de grup și personale, dintre care amintim: în anul 1975, la Galeria Orizont din București și Galeria Haus im Park, Emmerich din Germania, în anul 1991, la Fundația Dinu Lipatti din Geneva (Elveția) și în anul 1992, la Deutsche Bank (Kleve) în Germania. În anul 2004, Doinei Lie i-a fost conferit Ordinul Meritul Cultural de președinția României, iar în 2007 a devenit cetățean de onoare al municipiului Sebeș. Marea sa trecere s-a săvârșit în anul 2012, la vârsta de 83 de ani, monumentul său funerar aflându-se în Sebeșul natal.
Arta sa monumentală se regăsește în mai multe orașe din România și invită parcă la un periplu: Sebeș, Alba Iulia, Baia de Arieș, Bistrița, Vrancea, Bârlad, Galați, Constanța, Curtea de Argeș, Craiova, Giurgiu și București. Mai multe muzee din România dețin în colecțiile lor lucrările Doinei Lie, iar galerii de prestigiu din mai multe țări europene i-au găzduit expoziții personale. Colecționarii privați din întreaga lume îi prețuiesc operele și le achiziționează. Privindu-i lucrările, resimțim forța feminină învingătoare.
„Recunoscători pentru două monumente de for public care îmbogățesc Sebeșul zilelor noastre, omagiem memoria și contribuția artistei plastice Doina Lie la viața culturală a propriei urbe cu ecouri puternice și inconfundabile în arta europeană” transmit reprezentanții Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.
Din Județacum 2 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 10 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniMesaje de SFANTUL Ilie 2025. Urări, SMS-uri şi felicitări pe care le poţi transmite celor îşi serbează onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 2 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | sebesinfo.ro
Mondenacum 10 luniNume care se sărbătoresc de Sfânta Maria | sebesinfo.ro























Anonim
16.01.2014 la 22:59
Bine ar fi ca pt sanatatea oameniilor sa se mute si acest Kronospan ,care de cand s-a infiintat s-a raspandit si cancerul ….foarte trist si adevarat ,dar oare se v-a face ceva???
Nistor
01.02.2014 la 12:29
Salut Anonimule, inainte sa aratam cu degetul si sa facem astfel de ramarci ar fi foarte frumos daca ai compara rata cresterii persoanelor din sebes cu rata cresterii persoanelor cu cancer pe romania ….ai sa ai o placuta surprindere ca nu este mai mare, este chiar mai mica decat media seea ce pentru fiecare om , indiferent cat de putini neuroni activi are in cap, ar insemna ca Kronospanul nu are un rol prea important in raspandirea cancerului.
Sunt deacord cu tine ca el ne polueaza aerul , insa sa nu uitam ca el ne-a pus pe lista marilor investitori !!
Iar problema principala nu cred ca este Kronospanul…daca legislatia romana ii permite sa ne puna in gura toba de esapament a europei….daca legislatia le permite sa ne intoxice, otraveasca…nu e vina lor ca o face!!! e dreptul lor si obligatia lor sa isi continue activitatea in parametri legali …poate ca legislatia ar trebui schimbata, asta intr-un fel in care al aduce un beneficiu si cetateanului de rand nu numai umflatilor, hotilor si criminalilor de pe scaunele parlamentului.
costea
17.01.2014 la 2:00
Mai uşor cu pianul pe scări băieţi! A trecut cumva Sabin Gherman prin redacţie?
pulio
17.01.2014 la 9:17
Ba esti nebun ?
Cum ai curaj sa te legi de mitici ?
Nu stii ca ei au inventat coada la pruna si gaura la macaroana ?
Asa ca te rog frumos vezi-ti de treaba nene nu ma urla in halul asta ca poate se enerveaza miticii si vor creste taxele.
Nu e suficient ?
In alta ordine de idei cred ca nu e suficient doar sa scrie cineva chestiile astea daca nu se da foc sau nu se face revolutie nu se intampla nimic .
Si cum sistemul e organizat in asa fel in care nu poti sa faci nici macar protest spontan (cica ar fi ilegal)…. rabdam rabdam rabdam
pana cand PLM ?
marius popescu
17.01.2014 la 9:25
Deci autorul articolului recunoaste ca actualul parlament si guvernul sunt incompetente ,citez : ”Dar cine să o facă dacă Ponta şi ai lui nu sunt în stare să facă nici regionalizarea, nici o nouă Constituţie şi nici descentralizarea, deşi au 70 la sută putere legislativă, adică puterea supremă în stat”,dar de vina este Basescu .
forsi
17.01.2014 la 20:18
ce nu intelege autorul acestui articol este ca degeaba se face descentralizare , regionalizare sau cum s-ar numi banii tot la Bucuresti se duc. AUTONOMIA -este singura care rezolva aceasta problema.
Andrei
17.01.2014 la 13:15
Transilvania vine!!!
varga
19.01.2014 la 16:34
lasa tu pianul si scarile altora puneti mana si munciti poate peste 100 de ani(mai sigur spus niciodata) apar si prin zona voastra orase dezvoltate din punct de veder economic ca Sebes, Cluj, Timisoara,Tg.mures si….ha ha ha multe altele din transilvania.
NU ati observat cumva de cand va caram noi pe spate…
Me
20.01.2014 la 0:15
Odata cu varsarea veniturilor la Bucuresti sa mute si poluarea tot acolo.
NISIPASU TIBERIU
21.01.2014 la 9:29
Autonomie financiara si pt. Banat,si pt. Ardeal,si pt. Oltenia,si pt. Moldova,si pt. Dobrogea,si pt. Muntenia;ce tampenie mai este aceasta numita „mari contribuabili”,care sunt inregistrati la ANAF Bucuresti.Atunci bucurestenii sa se bucure si de poluarea facuta de acesti mari contribuabili.
cicio veronese
02.02.2014 la 11:11
dragii mosului voi stiti cate sate si comune are jud AB?stiti cu cat contribuie toate localitatile judetului la bugetul de stat?credeti ca daca Clujul ar decide bugetul la tot Ardealul nu si-ar trage partea leului?recunosc ca parlamentul si guvernul sunt supradimensionate dar de cand un deget de la mana e mai puternic decat toata mana?
Dorin
21.01.2015 la 23:22
Felicitari domnului Nistor!
Ma bucur sa vad ca mai exista oameni cu capul pe umerii in societatea noastra.
Articolul intr-adevar surprinde o problema majora care se manifesta la nivel national, dar mai ales in municipiul nostru. Insa nu este o problema care sa fie rezolvata de la nivelul de jos, rezolvarea trebuie sa vina intr-adevar de sus, iar in acest sens nu pot decit sa blamez inconstientii care isi vand votul pentru 1 litru de ulei si un kg de faina.
Cat la adresa autorului nu pot decit sa fac o remarca simpla.
Observ ca v-a deranjat cumplit „interesului foştilor lideri locali, care nu au reuşit să acceseze niciun proiect european!”. Sa inteleg ca sustineti pe actualul primar care si-a afisat chipul alaturi de domnul „Ponta şi ai lui” care „nu sunt în stare să facă nici regionalizarea, nici o nouă Constituţie şi nici descentralizarea, deşi au 70 la sută putere legislativă”?
Dorin
21.01.2015 la 23:23
„umeri”, va rog frumos sa ma scuzati.
Radu Hossu
22.01.2015 la 12:19
Exact in aceiasi situatie este Brasovul. Sau aproximativ aceiasi. Noi avem un buget mare comparativ cu Sebesul, dar raportul de bani „livrati” la centru/bani intorsi de la centru este asemanator. Pentru cei care nu-s la curent, in Brasov sau pe o raza de 5-10 km in jurul Brasovului activeaza o divizie a gigantului Airbus (Premium Aerotech), Autoliv (lider mondial in piata de elemente de siguranta auto), Schaeffler (Rulmenti, lider european) Quinn, Sellgros Cash&Carry (nr.2 retail in Romania), Allview (nr. 1 in Romania pe productie it, cifra de afaceri anu’ 2013 – 25 milioane euro Continental, Europharm, Rofarma, Regiotrans (cel mai mare operator privat cai ferate din Romania), Draexlmaier (interioare lux auto, electrice si electronice), Preh (componente auto), etc.
Tot ce am scris mai sus, exceptand firmele romanesti, au cifre de afaceri peste 200 milioane de euro pe an. Bugetul Brasovului? 110 milioane de euro.
Ne-am cam saturat si noi, la fel ca voi.
mircea
22.01.2015 la 23:22
Credeti ca in alte locuri din tara asta e mai bine? Eu cred ca v-ati saturat de bine monser. Cat de tampiti puteti fi !!!!!! OK. Treceti toti la somaj. Treceti toti la lipsa bani. Sa vad cum ati explica asta peste nu mai putin decat 1 an… Chiar nu conectati creierul cand faceti astfel de afirmatii? De vina e politica din tara asta nu inteprinderile de acolo. Contra spaga fura si pampersul lui mosu. Ati prefera sa fie si Sebesul un oras mort? Gen OCNA MURES? V-ati saturat cu binele?
Cristi
07.02.2016 la 11:51
Acest lucru este valabil pt toate orasele tarii, parca acestea nu se pot gospodarii, ar trebui taiate aceste conducte spre capitala si sa vedem atunci cine ii mai dezvoltat economic
Maria M
14.11.2016 la 2:06
Ati uitat ca ne-a condus tara PDL-ul, care a avut si un premier ardelean, chiar de aproapre,Cluj, pe nume Boc ? Ce au făcut atâția ani? Au furat banii tarii si și-au umplut buzunarele Nu au avut dorinta sa mărească suma repartizata Sebesului .