Actualitate
Drama financiară şi fiscală a municipiului Sebeş
Municipiul Sebeş este cel mai dezvoltat oraş din punct de vedere economic din judeţul Alba şi printre primele din Transilvania şi chiar din ţară.
Aici îşi au sediul şi funcţionează din plin, zi şi noapte, unele din cele mai mari companii cu capital românesc dar mai ales străin, adevăraţi lideri pe piaţa internă şi internaţională. Să amintim aici coloşii industriali Holzindustrie Schweighofer şi Kronospan, firme austriece, profilate pe tăierea şi rindeluirea lemnului precum şi fabricarea de furnire şi panouri din lemn, Star T
ransmission, producător al cutiilor de viteză pentru celebrul Mercedes, Savini Due, cel mai mare producător de mobilier pentru băi.
Tot aici activează şi alţi lideri ai capitalismului românesc, aşa cum sunt firmele Alpin 57 Lux, numărul unu în topul producţiei de îngheţată şi mai nou de patiserie, Oprean, cap de coloană în transporturile rutiere de mărfuri, Albacher, mare producător de bere, Pehart Tec, care domină producţia de celuloză, hârtie şi carton, Ciserom, locul întâi în producţia de ciorapi pentru bărbaţi şi femei, Trans Iviniş specializată în transporturi şi distribuţia de carburanţi. Există şi multe alte firme şi firmuliţe, atât la Sebeş cât şi la Lancrăm, Petreşti şi Răhău, care s-au impus pe piaţa internă şi la export.
Toate acestea dau Sebeşului alura şi aura unui adevărat paradis economic, cu mii de locuri de muncă, cu venituri onorabile, dar şi cu taxe şi impozite pe măsură. Normal ar fi ca toată această prosperitate economică să se regăsească şi în bugetul oraşului Sebeş, în infrastructura şi zestrea lui edilitară, într-un cuvânt într-o civilizaţie înfloritoare, tot de top, cum sunt şi întreprinderile de aici. Din păcate, lucrurile nu stau tocmai aşa. Ba, dimpotrivă, municipiul Sebeş are un buget anual extrem de subţire, de circa 12 milioane de euro, în condiţiile în care numai profitul unei singure firme din Sebeş se apropie, anual, de circa 500 de milioane de euro!
Marile firme din Sebeş nu contribuie însă la bugetul oraşului Sebeş, ci, ca mari contribuabili, ele aparţin de ANAF Bucureşti, mai precis de un departament, un fel de agenţie într-o agenţie, cel al marilor contribuabili. Aici varsă lună de lună, toate impozitele, marile companii din Sebeş pe care le-am enunţat la începutul acestor rânduri. Şi sunt sume imense, de ordinul sutelor de milioane de euro lunar, bani care se duc pe apa sâmbetei, adică a Dâmboviţei, unde sunt tocate pentru întreţinerea celui mai umflat Parlament din Europa şi printre primele din lume, a unui guvern cu 30 de miniştri (cât au împreună Ungaria, Bulgaria, Albania şi Moldova), a sute de agenţii, comisariate, autorităţi şi inspectorate, etc., etc.
Practic, cei din Sebeş care trudesc în firmele de aici sunt pur şi simplu exploataţi la maximum, storşi şi umiliţi cu salarii ce ţin doar de foame, pentru că profitul muncii lor îl acaparează statul bugetar şi clientelar, iar ce mai rămâne iau firmele străine şi mai ales mamele lor din Austria, Germania ori Italia. Bugetul oraşului Sebeş se alege doar cu nişte fărâmituri, bani care nu-i ajung nici măcar să-şi modernizeze străzile, aşa că primăria a apelat la credite care începând cu acest an vor trebui returnate. Aşa că adio bani pentru investiţii locale de anvergură, care se impun dacă ne gândim că aproape toată trama stradală, în special şoseaua principală trebuie refăcută şi consolidată, după ce timp de 25 de ani a fost sufocată de un trafic infernal. Ca să nu mai vorbim de vechea Cetate săsească, care a rămas în paragină, din lipsa banilor, dar şi a interesului foştilor lideri locali, care nu au reuşit să acceseze niciun proiect european!
Aşa că, trăgând linie şi adunând, constatăm că municipiul Sebeş şi cetăţenii lui oneşti şi harnici, dincolo de mândria de a fi un pol de dezvoltare economică, nu se prea aleg cu nimic de pe urma marilor investiţii, mai mult sau mai puţin strategice. Poate doar cu poluarea, cu formaldehida, praf şi fum, cu pădurile de pe Valea Sebeşului rase de pe suprafaţa pământului şi cu o exploatare cruntă a muncii celor care trudesc pe salarii care, în ţara de origine a firmelor sunt de 10-20 de ori mai mari.
De vină nu sunt însă sebeşenii. Poate doar unii consilierii locali, care, în paranteză fie spus, sunt tot mai preocupaţi de interesele de partid decât de cele ale oraşului şi nu prea văd pădurea de copacii care, este drept, lipsesc! Altfel s-ar sesiza şi ei şi ar întreprinde ceva pentru ca bugetul oraşului Sebeş să crească precum Făt-Frumos din poveste. Soluţia: desfiinţarea departamentului “Mari contribuabili” de la ANAF, astfel ca impozitele să se verse cu prioritate şi cu precădere acolo unde se şi produc veniturile. Şi nu invers, la Bucureşti, ca într-un sac fără fund, care nu ajută cu nimic poporul muncitor, nici din Sebeş şi nici din alte oraşe, exceptând bineînţeles capitala, care a ajuns un fel de buric al sistemului ticăloşit instaurat în România.
Precizăm că situaţia de la Sebeş este valabilă pentru întreg judeţul Alba, pentru că şi alţi mari contribuabili (Transavia, Albalact, Jidvei, Supremia, Bosch, Florea Grup, Apulum, IPEC, Tobimar, Prefera, CupruMin etc.) îşi dau obolul financiar la ANAF Bucureşti. Adică, noi cu munca, cu truda, cu strânsul curelei, cu noi taxe, impozite şi accize, iar cei care s-au instalat în jilţuri şi fotolii, tot mai mulţi, mai neprofesionişti, dar mai şpăgari şi mai lipsiţi de bun simţ, cu salarii, indemnizaţii şi averi uriaşe de prin AGA şi CA ca şi de prin tot felul de consilii şi comisii de supraveghere.
De aceea, chiar dacă suntem mari ori mici contribuabili, nu avem nici bani pentru educaţie, nici pentru sănătate, nici pentru pensionari şi stăm mereu cu mâna întinsă la FMI. Aici, pe acest tărâm financiar este mai imperios necesară ca oricând o descentralizare financiară!
Dar cine să o facă dacă Ponta şi ai lui nu sunt în stare să facă nici regionalizarea, nici o nouă Constituţie şi nici descentralizarea, deşi au 70 la sută putere legislativă, adică puterea supremă în stat, şi mai ales au avut în spate aproape 7,5 milioane de români care anul trecut au votat pentru o schimbare la vârful, la capul statului, pentru că de acolo s-au împuţit şi se împut treburile din România. Să sperăm că anul acesta le vom da de cap şi celor care ne-au sărăcit şi umilit poporul mai rău ca pe vremea turcilor, a ruşilor şi a austriecilor la un loc, de am ajuns o biată colonie. Exemplul municipiului Sebeş este cât se poate de edificator în acest sens, ca şi pentru vremurile pe care le trăim!
Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS
Actualitate
Facultate, bursă lunară și experiență profesională. Cum funcționează studiul dual la Kaufland
Pentru anul universitar 2026-2027, Kaufland România oferă 41 de locuri în trei specializări de studiu dual, dezvoltate alături de Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Studenții beneficiază de bursă lunară pe întreaga durată a studiilor, practică în sediile companiei și posibilitatea de angajare la finalizarea programului.
Alegerea facultății este una dintre cele mai importante decizii pe care un tânăr o ia după finalizarea liceului. Pe lângă domeniul de studiu, contează tot mai mult și felul în care programul ales pregătește absolventul pentru piața muncii. Programele de studiu dual răspund acestei nevoi printr-un model care combină, în paralel, pregătirea academică cu experiența practică în companie, încă din primul an.
Pentru anul universitar 2026-2027, Kaufland deschide înscrierile la trei programe de licență în regim dual, dezvoltate alături de Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia. Management în Retail, cu 30 de locuri și o durată de 3 ani, este singura licență de acest tip din România și pregătește viitorii specialiști și manageri din comerțul modern. Logistică Operațională oferă 7 locuri pe parcursul a 3 ani și formează profesioniști pentru fluxurile complexe ale unui centru logistic. Robotică și Automatizări, dedicată Centrului Logistic Kaufland din Turda, are o durată de 4 ani și pune la dispoziție 4 locuri într-o specializare tehnică de profil.
Aproximativ jumătate din timpul total al studiilor este dedicat pregătirii academice, iar cealaltă jumătate, activității practice în magazinele Kaufland sau în Centrul Logistic din Turda. Această perioadă este recunoscută ca experiență profesională, ceea ce oferă absolvenților un avantaj important la intrarea pe piața muncii.
Susținere financiară pe întreaga durată a studiilor
Toți studenții admiși primesc bursă lunară pe parcursul întregii perioade de studii, 12 luni pe an: 1.500 de lei pentru Logistică Operațională și Management în Retail, respectiv 2.000 de lei pentru Robotică și Automatizări. Studenții care își desfășoară activitatea practică la Centrul Logistic din Turda beneficiază de transport și masă în zilele petrecute acolo, iar cei înscriși la programele din retail au posibilitatea să facă practică în magazinele din orașul de domiciliu, acolo unde acest lucru este posibil.
Procesul se desfășoară în două etape. Mai întâi, candidații aplică online pe site-ul de cariere Kaufland www.cariere.kaufland.ro, unde parcurg procesul de selecție al companiei, care include interviuri și interacțiuni cu echipa de recrutare. Ulterior, înscrierea la programul de licență se realizează prin platforma Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, conform calendarului oficial de admitere. Prima sesiune se desfășoară în perioada 6-16 iulie 2026.
Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWSActualitate
Duminică, 17 mai 2026: Spectacol de teatru – „Electra”, în cadrul celei de-a XLVI-a ediții a Festivalului Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș
Duminică, 17 mai 2026, sebeșenii sunt invitați la spectacolul de teatru spectacolul de teatru „Electra”, după Sofocle și Euripide, în regia lui Mihai Măniuțiu, o producție a Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu. Reprezentația va ava loc de la ora 19.00, în sala de specvtacole a Centrului Cultural „Lucian Blaga”, din Sebeș.
De la premiera sa din anul 2005, spectacolul s-a bucurat de un succes constant pe scene prestigioase din Europa și Asia. Întâlnirea dintre textele marii tragedii grecești și muzica populară maramureșeană, interpretată live de Grupul Iza, creează un dialog scenic aparte între universul antic și tradiția românească, aducând în fața publicului o experiență teatrală de mare forță expresivă.
„Electra” lui Măniuțiu este un spectacol al eternului tragic prezent, veșnic dispus să ia formele zilei, dar conservându-și perpetuu esența destinală implacabilă. Electra și Oreste sunt unealta destinului încarnat de comunitatea închisă (Electra e securea, i-au scris-o pe spate cu sânge curtenii-paznici) și membrii ei au grijă ca acești doi frați să-l împlinească.
E semnul coborârii tragicului din palat la marginea lumii, al conservării tragicului departe de miezul dur al vieții sociale. E un ghetou al lumii de azi, care și-a inventat pentru sine mecanisme de funcționare ancestrale, recompuse de Măniuțiu cu o claritate de oglindă în care reverberează instrumentele și vocile grupului Iza.
„Maramureșul este un loc miraculos și, odată, când am fost, am auzit vocile vechii Elade, vocile tragediei grecești… Muzica lor e dintr-o zonă arhaic rituală, care nu mi s-a părut deloc străină de Elada. Repetițiile mi-au confirmat că verbul tragediei eline merge perfect cu ritmul muzicii tradiționale din Maramureș și că ele, vocile locului și cele ale lumii antice grecești, grăiau consonant, se înțelegeau între ele… Am pus un accent special în spectacolul meu pe marginalizarea actuală a acestor zone arhaice și pe lenta lor destrucție. Elada, ca și Maramureșul, sunt lumi de marginali… Spectacolul meu este, de fapt, un eseu în care am pus în dialog două lumi. Și finalul piesei vorbește despre frumusețea unei lumi care încă există și despre frumusețea stingerii, despre tragismul și aura acestei stingeri.” (Mihai Măniuțiu)
Rezervări la telefon: 0372-930929/email: contact@cclbsebes.ro
Turneele spectacolului:
27 septembrie -9 octombrie 2005, Limonges, Franța, „Les Francophonies en Limousin”
24-27 octombrie 2005, Sarajevo, Bosnia si Herţegovina, „MESS -45th International Theater Festival Sarajevo”
6-13 noiembrie 2005, București, Festivalul Naţional de Teatru „I. L. Caragiale”
2-7 iulie 2006, Lisabona, Portugalia, MOSTRA INTERNACIONAL “O GRANDE TEATRO DO MUNDO” – MITE 06
29 iulie-3 august 2007, Budva, Muntenegru, „Grad Theatre City Budva, XXI Festival”
11-16 noiembrie 2007, Bruxelles, Belgia, „EUROPALIA”
4, 5 iulie 2008, Nicosia, Cipru, „International Festival of Ancient Greek Drama”
26, 27, 28 august 2008, Merida, Spania, „Festival de Teatro Clasico”
29 , 30 august 2010, Tel Aviv, Israel, „Tel Aviv International Festival”
26 octombrie 2010, Cluj-Napoca
3, 5 aprilie 2011, Adana, Turcia, „Turkish State Theatres Sabanci International Theatre Festival”
13 aprilie 2011, Poznan, Polonia, „Festivalul de Teatru Polski Theatre”
9 noiembrie 2011, Ploiești, „Festivalul de Teatru Toma Caragiu”
4–8 aprilie 2012, Bogota, Columbia, „Festivalul de Teatru de la Bogota”
2 octombrie 2012, Baia Mare
3 octombrie 2012, Bistrița
26 iunie 2016, Constanța, la Festivalul Internațional de Teatru “Miturile Cetății”
22–29 octombrie 2017, Fuzhou, China, provincia Jiangxi, în cadrul ediției I a Jiangxi Theater Festival, pe scena Tang Xianzu Grand Theater spectacol de închidere
28–31 iulie 2025, Constanța, în cadrul Stagiunii Estivale a Artelor Spectacolelor, ediția a IV-a
13–17 septembrie 2025, Chișinău, Republica Moldova, în cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, ediția a X-a
21–26 septembrie 2025, Osaka, Japonia, participare la World Expo Osaka 2025
6–8 octombrie 2025, Iași, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr, ediția a XVIII-a.
Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWSActualitate
Duminică, 17 mai 2026: „Metanie Ție, Părinte!” – Recital de poezie susținut de actorul Constantin Chiriac, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”
Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS
Facultate, bursă lunară și experiență profesională. Cum funcționează studiul dual la Kaufland
Pentru anul universitar 2026-2027, Kaufland Rom쎢nia ofer쒃 41 de locuri 쎮n trei specializ쒃ri de studiu dual, dezvoltate al쒃turi de Universitatea...
Duminică, 17 mai 2026: Spectacol de teatru – „Electra”, în cadrul celei de-a XLVI-a ediții a Festivalului Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș
Duminic쒃, 17 mai 2026, sebe좙enii sunt invita좛i la spectacolul de teatru spectacolul de teatru Electra, dup쒃 Sofocle 좙i Euripide, 쎮n...
Noi investiții pentru fluidizarea traficului rutier din Municipiul Sebeș
Primarul Dorin Nistor anun좛쒃 noi investi좛ii pentru fluimdizarea traficului rutier din Municipiu. Zilele trecute a fost predat amplasamentul pentru construc좛ia...
Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Sebeș va beneficia de un teren de sport acoperit, clădire de vestiare și o instalație de nocturnă
Primarul Dorin Nistor a anun좛at c쒃 joi, 30 aprilie 2026, a fost predat amplasamentul pentru 쎮nceperea lucr쒃rilor de acoperire a...
Dealurile din Pianu de Jos încep să-și recapete farmecul de altădată, datorită unui proiect inițiat de Asociația „La Pas”
Dealurile din Pianu de Jos au 쎮nceput s쒃 쎮좙i recapete farmecul de alt쒃dat쒃, odat쒃 cu implementarea unui proiect de plantare...
Bărbat de 45 de ani reținut de polițiști, după ce a fost depistat conducând cu o alcoolemie de 1,03 mg/l pe DN 67C și a refuzat prelevarea de probe biologice
Vineri, 9 mai 2026, poli좛i좙tii Biroului Drumuri Na좛ionale 좙i Europene au luat m쒃sura re좛inerii, pentru 24 de ore, fa좛쒃 de...
Bătaie izbucnită între doi elevi de la Liceul Tehnologic Sebeș, din cauza unei colege
Un conflict violent a izbucnit, zilele trecute, 쎮n Autogara din Municipiul Sebe좙, protagoni좙ti fiind doi elevi ai Liceului Tehnologic. Din...
La Sebeș, vulpile traverseaza strada folosind trecerea de pietoni…
O vulpe a fost filmat쒃, 쎮n seara de mar좛i, 4 noiembrie 20225, 쎮n zona supermarketului Kaufland din Municipiul Sebe좙. 쎎n...
PNL a câștigat Alegerile Parlamentare desfășurate duminică, 1 Decembrie 2024, în Municipiul Sebeș
Conform rezultatelor finale ale Alegerilor Parlamentare disputate ieri, 1 Decembrie 2024, PNL a ob좛inut cele mai multe voturi 쎮n Municipiul...
(P) ADEVĂRUL! Planul Bolojan – PNL – USR (cu sprijin AUR) – tăieri de salarii și pensii, austeritate, sărăcie, concedieri masive!
CONCEDIERI! PENSII 좘I SALARII T쒂IATE SAU 쎎NGHE좚ATE! AUSTERITATE 좙i s쒃r쒃cirea rom쎢nilor! Acesta este planul preg쒃tit de noul lider PNL Ilie...
Premiul III pentru Liceul Tehnologic Sebeș la Conferința Științifică „IN-EXTENSO”
Joi, 30 aprilie 2026 Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia (UAB) a g쒃zduit cea de-a XXVI-a edi좛ie a Sesiunii...
Liceul cu Program Sportiv „Florin Fleșeriu” Sebeș, performanță, tradiție și creativitate la Concursul Regional „Tradiții și obiceiuri de Paște într-o Românie ECO”
Joi, 29 aprilie 2026, elevii 좙i profesorii Liceului cu Program Sportiv Florin Fle좙eriu Sebe좙 au reprezentat cu onoare 좙i m쎢ndrie...
LPS Sebeș a învins CSM Unirea Alba Iulia atât la Under 17 cât și la Under 19
Duelul dintre LPS Sebe좙 좙i CSM Unirea Alba Iulia, derby-ul de Alba cont쎢nd pentru etapa 22 a Seriei 8 din...
Ioana Maria Șandru (LPS Sebeș), campioană națională la tenis de câmp – categoria Under 18
Ioana Maria 좘andru, elev쒃 쎮n clasa a X-a A, la Liceul cu Profil Sportiv Sebe좙, a ob좛inut rezultate de excep좛ie...
Locuri de muncă disponibile în comuna VINȚU DE JOS, la data de 5 mai 2026
AJOFM Alba a transmis lista cu locurile de munc쒃 disponibile, la data de 5 mai 2026, pe raza comunei VIN좚U...
Locuri de muncă disponibile în comuna SĂSCIORI, la data de 5 mai 2026
AJOFM Alba a transmis lista cu locurile de munc쒃 disponibile, la data de 5 mai 2026, pe raza comunei S쒂SCIORI....
Când pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Calendar cre좙tin: C쎢nd cade Pastele ortodox 2027 좙i Pa좙tele catolic 2027.슠 Pastele 2027 | sebesinfo.ro Pa얟tele este o s쒃rb쒃toare a...
Mesaje de Paște. Urări și felicitări pentru familie și prieteni | sebesinfo.ro
Mesaje de Pa좙te 2026. Cele mai frumoase ur쒃ri 좙i felicit쒃ri pentru familie 좙i prieteni | sebesinfo.ro Pa좙tele ortodox 2026 pic쒃...
Din Județacum 3 săptămâniCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 9 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
- Din Județacum o lună
Mesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
- Actualitateacum 6 luni
MESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
- Mondenacum 12 luni
Sfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 6 luniSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | sebesinfo.ro
- Actualitateacum 10 luni
Mesaje de SFANTUL Ilie 2025. Urări, SMS-uri şi felicitări pe care le poţi transmite celor îşi serbează onomastica | sebesinfo.ro
Anonim
16.01.2014 la 22:59
Bine ar fi ca pt sanatatea oameniilor sa se mute si acest Kronospan ,care de cand s-a infiintat s-a raspandit si cancerul ….foarte trist si adevarat ,dar oare se v-a face ceva???
Nistor
01.02.2014 la 12:29
Salut Anonimule, inainte sa aratam cu degetul si sa facem astfel de ramarci ar fi foarte frumos daca ai compara rata cresterii persoanelor din sebes cu rata cresterii persoanelor cu cancer pe romania ….ai sa ai o placuta surprindere ca nu este mai mare, este chiar mai mica decat media seea ce pentru fiecare om , indiferent cat de putini neuroni activi are in cap, ar insemna ca Kronospanul nu are un rol prea important in raspandirea cancerului.
Sunt deacord cu tine ca el ne polueaza aerul , insa sa nu uitam ca el ne-a pus pe lista marilor investitori !!
Iar problema principala nu cred ca este Kronospanul…daca legislatia romana ii permite sa ne puna in gura toba de esapament a europei….daca legislatia le permite sa ne intoxice, otraveasca…nu e vina lor ca o face!!! e dreptul lor si obligatia lor sa isi continue activitatea in parametri legali …poate ca legislatia ar trebui schimbata, asta intr-un fel in care al aduce un beneficiu si cetateanului de rand nu numai umflatilor, hotilor si criminalilor de pe scaunele parlamentului.
costea
17.01.2014 la 2:00
Mai uşor cu pianul pe scări băieţi! A trecut cumva Sabin Gherman prin redacţie?
pulio
17.01.2014 la 9:17
Ba esti nebun ?
Cum ai curaj sa te legi de mitici ?
Nu stii ca ei au inventat coada la pruna si gaura la macaroana ?
Asa ca te rog frumos vezi-ti de treaba nene nu ma urla in halul asta ca poate se enerveaza miticii si vor creste taxele.
Nu e suficient ?
In alta ordine de idei cred ca nu e suficient doar sa scrie cineva chestiile astea daca nu se da foc sau nu se face revolutie nu se intampla nimic .
Si cum sistemul e organizat in asa fel in care nu poti sa faci nici macar protest spontan (cica ar fi ilegal)…. rabdam rabdam rabdam
pana cand PLM ?
marius popescu
17.01.2014 la 9:25
Deci autorul articolului recunoaste ca actualul parlament si guvernul sunt incompetente ,citez : ”Dar cine să o facă dacă Ponta şi ai lui nu sunt în stare să facă nici regionalizarea, nici o nouă Constituţie şi nici descentralizarea, deşi au 70 la sută putere legislativă, adică puterea supremă în stat”,dar de vina este Basescu .
forsi
17.01.2014 la 20:18
ce nu intelege autorul acestui articol este ca degeaba se face descentralizare , regionalizare sau cum s-ar numi banii tot la Bucuresti se duc. AUTONOMIA -este singura care rezolva aceasta problema.
Andrei
17.01.2014 la 13:15
Transilvania vine!!!
varga
19.01.2014 la 16:34
lasa tu pianul si scarile altora puneti mana si munciti poate peste 100 de ani(mai sigur spus niciodata) apar si prin zona voastra orase dezvoltate din punct de veder economic ca Sebes, Cluj, Timisoara,Tg.mures si….ha ha ha multe altele din transilvania.
NU ati observat cumva de cand va caram noi pe spate…
Me
20.01.2014 la 0:15
Odata cu varsarea veniturilor la Bucuresti sa mute si poluarea tot acolo.
NISIPASU TIBERIU
21.01.2014 la 9:29
Autonomie financiara si pt. Banat,si pt. Ardeal,si pt. Oltenia,si pt. Moldova,si pt. Dobrogea,si pt. Muntenia;ce tampenie mai este aceasta numita „mari contribuabili”,care sunt inregistrati la ANAF Bucuresti.Atunci bucurestenii sa se bucure si de poluarea facuta de acesti mari contribuabili.
cicio veronese
02.02.2014 la 11:11
dragii mosului voi stiti cate sate si comune are jud AB?stiti cu cat contribuie toate localitatile judetului la bugetul de stat?credeti ca daca Clujul ar decide bugetul la tot Ardealul nu si-ar trage partea leului?recunosc ca parlamentul si guvernul sunt supradimensionate dar de cand un deget de la mana e mai puternic decat toata mana?
Dorin
21.01.2015 la 23:22
Felicitari domnului Nistor!
Ma bucur sa vad ca mai exista oameni cu capul pe umerii in societatea noastra.
Articolul intr-adevar surprinde o problema majora care se manifesta la nivel national, dar mai ales in municipiul nostru. Insa nu este o problema care sa fie rezolvata de la nivelul de jos, rezolvarea trebuie sa vina intr-adevar de sus, iar in acest sens nu pot decit sa blamez inconstientii care isi vand votul pentru 1 litru de ulei si un kg de faina.
Cat la adresa autorului nu pot decit sa fac o remarca simpla.
Observ ca v-a deranjat cumplit „interesului foştilor lideri locali, care nu au reuşit să acceseze niciun proiect european!”. Sa inteleg ca sustineti pe actualul primar care si-a afisat chipul alaturi de domnul „Ponta şi ai lui” care „nu sunt în stare să facă nici regionalizarea, nici o nouă Constituţie şi nici descentralizarea, deşi au 70 la sută putere legislativă”?
Dorin
21.01.2015 la 23:23
„umeri”, va rog frumos sa ma scuzati.
Radu Hossu
22.01.2015 la 12:19
Exact in aceiasi situatie este Brasovul. Sau aproximativ aceiasi. Noi avem un buget mare comparativ cu Sebesul, dar raportul de bani „livrati” la centru/bani intorsi de la centru este asemanator. Pentru cei care nu-s la curent, in Brasov sau pe o raza de 5-10 km in jurul Brasovului activeaza o divizie a gigantului Airbus (Premium Aerotech), Autoliv (lider mondial in piata de elemente de siguranta auto), Schaeffler (Rulmenti, lider european) Quinn, Sellgros Cash&Carry (nr.2 retail in Romania), Allview (nr. 1 in Romania pe productie it, cifra de afaceri anu’ 2013 – 25 milioane euro Continental, Europharm, Rofarma, Regiotrans (cel mai mare operator privat cai ferate din Romania), Draexlmaier (interioare lux auto, electrice si electronice), Preh (componente auto), etc.
Tot ce am scris mai sus, exceptand firmele romanesti, au cifre de afaceri peste 200 milioane de euro pe an. Bugetul Brasovului? 110 milioane de euro.
Ne-am cam saturat si noi, la fel ca voi.
mircea
22.01.2015 la 23:22
Credeti ca in alte locuri din tara asta e mai bine? Eu cred ca v-ati saturat de bine monser. Cat de tampiti puteti fi !!!!!! OK. Treceti toti la somaj. Treceti toti la lipsa bani. Sa vad cum ati explica asta peste nu mai putin decat 1 an… Chiar nu conectati creierul cand faceti astfel de afirmatii? De vina e politica din tara asta nu inteprinderile de acolo. Contra spaga fura si pampersul lui mosu. Ati prefera sa fie si Sebesul un oras mort? Gen OCNA MURES? V-ati saturat cu binele?
Cristi
07.02.2016 la 11:51
Acest lucru este valabil pt toate orasele tarii, parca acestea nu se pot gospodarii, ar trebui taiate aceste conducte spre capitala si sa vedem atunci cine ii mai dezvoltat economic
Maria M
14.11.2016 la 2:06
Ati uitat ca ne-a condus tara PDL-ul, care a avut si un premier ardelean, chiar de aproapre,Cluj, pe nume Boc ? Ce au făcut atâția ani? Au furat banii tarii si și-au umplut buzunarele Nu au avut dorinta sa mărească suma repartizata Sebesului .