Dintre cele 47 de dosare de candidatură strânse la Ministerul Culturii pentru adjudecarea unuia dintre prestigioasele titluri de Tezaur Uman Viu se găsesc și 3 documentații depuse de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.

În cele ce urmează vă prezentăm „motivarea” candidaturii pentru Fluierașii din Șugag.

La Șugag, la fel ca în toate satele de păstori în care fluierul avea un rol foarte important, era o competiție continuă, o întrecere foarte serioasă între cei care știau să cânte din fluier. În acest fel, se diferențiau cei mai buni cântăreți din rândul celorlalți. Aceștia erau „tomniţi” (solicitați) pentru a cânta cu plată la diferite evenimente care aveau loc în comunitate, la jocul de duminica sau la nunți. Astfel, au apărut adevărați artiști, rapsozi populari cu un talent deosebit. Gheorghe Grozav din Mărtinie, Ghib Petru dinTole și Grosu Petru din Mărtinie. „Nu puteai hi un fluieraș bun, dacă nu aveai cântarea ta!”(Căta Nicolae) Doar dacă puteai să-ți compui o cântare proprie erai considerat un fluieraș bun. Cu cât melodia era mai greu de memorat și de cântat de către ceilalți fluierași, cu atât era mai valoroasă iar aceasta, rămânea în memoria colectivă cu denumirea celui care a compus-o („Cântarea lu Avrămescu” sau „a lu’ Şchiopu din Chiatra Runcului”).

Formația fluierașilor din Șugag, o găsim ca formă organizată încă din anul 1951, când autoritățile vremii înființează Căminul Cultural și preiau grupul de fluierași existent. Primul dirijor al echipei de fluierași și persoana care s-a ocupat de Căminul Cultural la acea vreme, a fost Ioan Moga un bun cântăreț la fluier, știutor de carte. În scurt timp, a reușit să facă dintr-un grup popular compus din oameni simpli din toate categoriile sociale și de vârste diferite (fără ca vreunul să aibă studii muzicale), o formație folclorică ce avea în componență prin anii 60, aproximativ 60 de membri, cu care şugăjenii s-au mândrit și s-au simțit reprezentați pe marile scene de spectacol și în concursurile de gen din țară și din străinătate.

Formația de fluierași din Șugag, în perioada sa de glorie, prin anii 70 – 80 era compusă din aproximativ 50 de persoane dintre care 30 – 35 cântau la fluiere de 55 cm (medii) , 4 – 6 la fluiere mari de 75 cm (bași) și 1 – 2 dirijori cu fluiere de 0.33 cm (tonuri subțiri). În scurt timp fluierașii din Șugag se fac cunoscuți ca un grup folcloric bine închegat,  serios, cu un repertoriu bogat, cu mare acuratețe în interpretarea melodiilor. Din anul 1951 în formație au evoluat un număr foarte mare de membri, unii dintre aceștia au fost prezenți ani la rând doar din dragoste pentru folclor și scenă, alții au profitat de faptul că aveau ocazia să vadă multe alte locuri, neavând posibilitatea de a o face pe cont propriu. Din primele generații de fluierași au făcut parte: Ioan Moga (Moga a lu’ Aron), Grozav Gheorghe, Todescu Ioan (Ionu’ Pătru Sâii), Catelina Nicolae (Niculaea Onii), Cernat Dumitru (Dumitru lu’ Mirion), Bogdan Petru  (Pătru Chivuţăscului), Pamfiloiu Petru (Pătru ăl’ Jinăresc), Lucan Petru (Pătru lu’ Mihăilă), Todescu Constantin, Avrămescu Petru (Pătru Avrămescului), Aloman Gheorghe (Alisâi), Lungu Vasile (Vasâlia Nesâ), Jinar Constantin (Din Dobra), Jinar Constantin (a lu Dămienesc din Întrăşugaje), Jinar Nicolae (Niculae’a lu’ Ispas), Cânda Gheorghe (Cânda lu’ Tănasă), Ştefan Petru (Doamne-Iartă-mă), Moga Vasile, Ștefan Ioan (Poştariu de su’ chiatră), Căta Ioan (Ionu- Linii), Căta Nicolae (Niculae’a Linii), Făţan Ioan (Nichitescu), Lazăr Nicolae (Niculae’a lu Lăzăroi), Ionu Vâsâ, Todescu Ioan (Nelu din Gura velii), Pascu Ioan (Ionu’ Leontinii), Căta Vasile(Vasâlia’ Leonorii), Ghibescui Gheorghe (Ghorghea lu Panhilie), Căta Ioan (Ştefănoiu), Căta Ioan (Ionu’ lu’ Gherasân), Căta Petru (Pătru lu’ Hilip), Lazăr Toma (Toma lu’ Lăzăroi), Grosu Petru (Pătru Onii Gheorghii), Ghib Marcu (Marcu Nesâ), Ghib Petru (Pătru lu’ Ioana Tomâ), Grosu Gheorghe (Gheorghea Marti), Ghiorghioiu Ioan (Ionu’ lu’ Poinăroiu de la Tău).

Din anul 1951 până în anul 2020 formația de fluierași din Șugag a avut următorii instructori : Ioan Moga a lu’ Aron ( din anul 1951 până în 1960), Căta Ioan Ionu’ Linii (un an 1960), Cânda Gheorghe Gheorghe’a lu’ Tănasă (din anul 1961 până în 1985), Grozav Gheorghe Gheorghe’a lu’ Grozăvoaie (din 1985 până în 2009).

Unul dintre cei mai longevivi fluierași a fost Gheorghe Grozav. A fost membru fondator în 1951 și a activat în formație 55 de ani. Gheorghe Grozav a fost membru al Academiei Artelor Tradiționale. Această distincție i-a fost decernată la Sibiu – Capitală Europeană a Culturii în anul 2007. Gheorghe Grozav a decedat în anul 2009, iar conducerea formației a fost preluata de către Nicolae Căta (a lu’ Gheorghe’a lu Maxân) din Tole. Din formație au mai făcut parte: Catelina Nicolae (a lu’ Andronel), Grosu Dumitru (a lu’ Gheorghea Martii din Turni), Vlad Ioan (a lu’ Vasâlia Nesâ), Cernat Iuan (a lu’ Leonora din Bârzană), Dan Ioan (a lu’ Dăneşti din Arşi), Căta Nicolae (a lu’ Niculae’a Linii).

În anul 1969 au obținut primul mare premiu național, iar din 1977 au fost prezenți la toate etapele Festivalului Național „Cântarea României”, fiind laureați la edițiile din 1981 și 1983. De cântecul lor, curat și frumos, s-au bucurat spectatorii și telespectatorii din județ, din țară și din străinătate. În anul 1974, au participat la filmările pentru emisiunea de Revelion la TVR și au avut numeroase colaborări cu realizatori de televiziune precum Tudor Vornicu, Marioara Murărescu, Elize Stan.

Au participat la festivaluri internaționale de folclor în Grecia, Macedonia, Iugoslavia, Austria, Cehia, de la întemeiere până astăzi, grupul de fluierași adunând peste o sută de instrumentiști, din generații diferite. Pentru apropierea copiilor și tinerilor de acest instrument tradițional specific păstorilor din zona de munte de pe Valea Sebeșului, odată cu înființarea Școlii Populare de Artă Alba Iulia, aici s-a organizat, pentru o scurtă perioadă de timp, o clasă de inițiere a fluierașilor copii, sub îndrumarea vestitului meșter Nicolae Cernat.

În anul 2006, la inițiativa Consiliului Județean Alba, activitatea s-a reluat printr-un parteneriat Școala de Arte și Meserii Alba și Școala cu clasele I-VIII Șugag, avându-l ca instructor pe Ionică Cernat, nepotul vestitului meșter Nicolae Cernat, la fel de priceput și pasionat ca și bunicul său. Cei mai vestiți meșteri care au făcut fluiere, în Șugag au fost: Cernat Nicolae, Cernat Petru și Cernat Ioan, dar cele mai căutate erau fluierele făcute de meșterii din Vaideeni.

În anul 2005, grupul de fluierași din Șugag, realizează primele înregistrări într-un studio, realizând primul album care adună zestrea de cântec a fluierașilor din Șugag, cântece de ciobănie de o rară frumusețe și autenticitate. Profitând de prezența fluierașilor în vârstă s-a reușit înregistrarea tuturor melodiilor din repertoriul formației (cele care s-au mai păstrat în memoria fluierașilor). Instructorul Gheorghe Grozav, în vârstă de 71 de ani, a fost capabil să înregistreze doar din memorie un număr de 35 de melodii, fiind numit de către săteni ,,Academician al fluierului”.

Fluierașii din Șugag au ținut o strânsă legătură cu comunitățile de oieri de dincolo de munți, participând la Nedeile de la Novaci, Vaideeni, Baia de Fier, Băbeni, etc.

Au colaborat cu Muzeul Țăranului Român din București, Muzeul Civilizației Tradiționale „Astra” Sibiu, au avut reprezentații în spectacole alături de grupul „Icoane” al Academiei de Muzică « Gh. Dima » din Cluj condus de îndrăgitul interpret, prof. univ. dr. Ioan Bocșa, apariții la emisiuni de televiziune.

Misiunea Grupului de fluierași de a păstra și transmite patrimoniul cultural specific zonei Mărginimea Sibiului în care își desfășoară activitatea a fost recompensată prin acordarea unor diplome și premii obținute prin participarea la o serie de Festivaluri folclorice, târguri și nedei.

Astăzi, grupul de fluierași din Șugag, duce mai departe tradiția cântatului la fluier din Mărginimea Sibiului, într-o formulă mai restrânsă (11 fluierași) folosind doar fluierele medii de 55 cm și fluiera mică, de 0,33 cm, pentru instructor. Repertoriul grupului cuprinde balade și cântece vechi bătrânești, cântece de ciobănie, cântece de joc: jieneasca, învârtita și hațegana. Cu multă dăruire și talent, fluierașii „mai vechi” transmit această îndeletnicire tinerilor din Șugag: Căta Nicușor, Căta Ionuț, Bogdan Costin, Bogdan Ionuț și Bârsan Cătălin.

Repertoriul Grupului de Fluierași din Șugag a fost preluat și valorificat de-a lungul anilor în concursuri și festivaluri naționale de folclor de către tinerii interpreți din județul Alba: Ilie Medrea, Adina Hada, Maria Filimon, Michael Cetean, Alina Secășean și alții.

Fluierașii din Șugag consideră că este necesar să-și transmită repertoriul și priceperea urmașilor, tinerilor din sat, asumându-și în felul acesta rolul salvării, păstrării și transmiterii patrimoniului cultural imaterial al zonei. Activitatea neîntreruptă a grupului, de peste 60 ani, participarea la numeroasele evenimente și emisiuni de folclor, îi recomandă ca fiind purtătorii și promotorii folclorului românesc autentic.

 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS