Știri din zonă
Bazinul forestier Valea Sebeşului a rămas şi fără păduri, şi fără ocol silvic
La sfârşitul anului trecut, când toată lumea era ocupată cu tăiatul porcului şi cu sărbătorile de iarnă, la Direcţia Silvică Alba se muncea din greu la adoptarea unei hotărâri prin care Ocolul Silvic Sebeş a fost mutat la Blaj, sub denumirea de Ocolul Silvic Târnave.
O mutare care practic pune pe butuci pădurile statului de pe Valea Sebeşului, care, după ce au fost măcelărite, rămân acum şi fără o autoritate care să se ocupe de regenerarea lor, căci sarcina de căpătâi a oricărui silvicultor şi ocol silvic este cultivarea şi gospodărirea pădurii, plantarea a cât mai multe hectare cu răşinoase, brad şi molid în special, singurele specii care produc ozonul necesar vieţii pe pământ. O mutare care nu ţine seamă de interesele silvicultorilor atâta timp cât suprafaţa fondului forestier din zona Sebeş este la aproape 80 la sută, iar în zona Blaj de doar 20 la sută, iar veniturile realizate în zona Sebeş reprezintă 97 la sută faţă de 3 la sută în zona Blaj, unde nu pădurile, ci viile domină şi deţin cele mai întinse suprafeţe. De altfel, Ocolul Silvic Blaj a fost desfiinţat tocmai pe aceste considerente de nerentabilitate şi cel care le-a desfiinţat a fost tocmai actualul director al Direcţiei Silvice Alba, ing. Dan Boariu, care, atunci ca şi în prezent, deţinea această funcţie. Cum o fi ajuns domnia sa la concluzia că acum pe Valea Târnavelor, acelaşi ocol silvic poate fi performant, în condiţiile în care, în loc să fie cât mai aproape de pădure, el se îndepărtează de acestea, iar personalul silvic este pus pe drumurile Blajului, în loc de cele ale Văii Sebeşului?! Ca să nu mai vorbim de faptul că marile societăţi de exploatare, achiziţionare şi prelucrare a lemnului îşi desfăşoară activitatea pe Valea Sebeşului şi în municipiul Sebeş, iar mutarea ocolului silvic de stat la Blaj îngreunează relaţiile cu societăţile de aici. De controlul sutelor şi sutelor de autotrenuri încărcate cu lemne se vor ocupa oare mai bine cei de la Blaj, care trebuie să parcurgă distanţe mult mai mari pentru a ajunge pe Valea Sebeşului? Cheltuieli în plus pentru servicii care numai pe hoţii de lemne nu îi vor mai speria, căci de la Blaj şi până la Şugag sunt aproape 100 de km. Aşa că în loc să descurajeze comerţul ilicit cu lemne, mutarea sediului ocolului îl va încuraja. Singurul care ar avea de câştigat din această mutare ar fi actualul director al Direcţiei Silvice, care face naveta la Blaj şi care îşi pregăteşte terenul pentru a nu mai circula pe drumurile Sebeşului ori ale Alba Iuliei. Că doar funcţia de director este temporară şi mai puţin avantajoasă decât aceea de şef de ocol silvic, după cum probează şi exemplul ex-directorilor de la DS Alba! Mutarea făcută de şefii de la Direcţia Silvică Alba are însă şi o conotaţie politică, fiind o lovitură sub centură dată şi PSD-ului din Alba, care are la Sebeş cel mai important primar, iar la Blaj, primarul este al PDL-ului, adică al opoziţiei. Asta probează, într-un fel, şi cât de puternic este partidul de guvernământ în Alba! Oricum, pădurile de pe Valea Sebeşului, tradiţia în domeniul silviculturii a oraşului Sebeş au primit o nouă lovitură de topor şi probabil că frumoşii codri de aici vor dispărea complet din moment ce regenerarea lor a fost lăsată în plata Domnului!

Știri din zonă
Iarna s-a instalat în Munții Șureanu, încă de la sfârșitul lunii septembrie
De duminică noaptea în Munții Șureanu a început să ningă, deși este abia finalul lunii septembrie, stratul de zăpadă măsurând deja câțiva centimetri.
În timp ce mai multe zone din ţară sunt anunțate ploi pentru sfârșitul primei luni de toamnă, la munte a venit deja iarna. Ninge la Șureanu, iar peisajele sunt de basm după ce fulgii mari de nea au acoperit totul.
Potrivit meteorologilor, vremea nu dă semne că s-ar încălzi, iar pe finalul săptămânii temperaturile vor scădea sub valorile normale pentru aceasta perioadă. Dacă în anii trecuți zăpada s-a lăsat așteptată chiar și în lunile de iarnă, se pare că anul acesta anotimpul rece își intră în drepturi chiar mai devreme decât ar trebui.
Știri din zonă
Bărbat de 57 de ani din Săsciori, condamnat la închisoare cu excutare, reținut de polițiști și dus la Penitenciarul Aiud
Miercuri, 24 septembrie 2025, polițiștii din Săsciori au depistat și reținut un bărbat de 57 de ani, din localitatea Săsciori, care este posesorul unui mandat de executare a pedepsei închisorii, emis la data de 24 septembrie 2025, de către Judecătoria Sebeș.
Acesta a fost condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 1 an și 2 luni și 10 zile închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Bărbatul a fost depus în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, pentru executarea pedepsei.
Știri din zonă
Sfințirea Crucii și Rugăciunea Paraclisul Maicii Domnului în Parohia Vințu de Jos, Protopopiatul greco-catolic Sebeș
Duminică, 14 septembrie 2025, de Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, comunitatea greco-catolică din Parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință” din Vințu de Jos, Protopopiatul Sebeș, a trăit un moment de mare bucurie spirituală, prin sfințirea Crucii și rugăciunea Paraclisului Maicii Domnului.
Cu binecuvântarea Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, evenimentul liturgic a fost prezidat de Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop Auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, care a celebrat Paraclisul Maicii Domnului. La masa altarului i-au fost alături: Pr. Nicolae Popa, Protopop de Sibiu, Pr. Daniel Roman, parohul comunității din Vințu de Jos, precum și preoți dinProtopopiatului Sebeș: Pr. Florin Gatea, Pr. Daniel Stoica și Pr. Traian Covaciu.
Alături de credincioșii parohiei au fost prezenți și reprezentanți ai comunității locale: doamna Simona Cazan, primarul comunei Vințu de Jos, domnul ing. Nicolae Nemeș, președintele Asociației Agricole „Vințana”, precum și numeroși credincioși din împrejurimi.
După rugăciunea Paraclisului, a urmat binecuvântarea și sfințirea Crucii care a fost ridicată în curtea bisericii. Crucea, rod al credinței și al generozității, a fost donată de familia Zdrâncu Petru și realizată de sculptorul Nicolae Chindriș din Ieud, județul Maramureș.
În încheierea sărbătorii, credincioșii au luat parte la o agapă frățească, găzduită de familia Vingărzan Lucian, membră a comunității greco-catolice din Vințu de Jos.
Acest moment de rugăciune și comuniune a adus o nouă binecuvântare asupra parohiei, întărind legătura credincioșilor cu Biserica și cu semnul Sfintei Cruci, izvor de mântuire și speranță.