Actualitate
Omagiu adus „Filosofului Primăverii” de Centrul Cultual „Lucian Blaga” din Sebeș
Personalitate reprezentativă a spiritualității românești și universale din secolul al XX-lea, Lucian Blaga s-a născut în Lancrăm, la 9 mai 1895 și a murit la Cluj în ziua de 6 mai 1961, fiind înmormântat în curtea Bisericii ortodoxe din Lancrăm.
În anul 1901, a început școala primară în satul natal, apoi între 1902-1906 a urmat Școala Primară Germană din Sebeș. La absolvirea Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov, în anul 1914, a prezentat Teoria relativității (restrânsă) a lui Albert Einstein. S-a înscris la Facultatea de Teologie din Sibiu și Oradea, asemenea altor ardeleni, pentru a evita înrolarea în armata austro-ungară. Între anii 1916-1920 a studiat Filosofia și Biologia la Viena, absolvită în 1920 cu teza de doctorat Kultur und Erkenntnis (Cultură și cunoaștere). Tot aici o cunoaște și pe viitoarea soție, Cornelia Brediceanu, studentă la medicină. Stabilit în Cluj, a candidat pentru un post în învățământ la Universitatea din Cluj, dar nu a fost acceptat.
A colaborat cu articole și eseuri la mai multe reviste: „Patria”, „Voința”, „Gândirea”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Cuvântul”.
În anul 1926 a fost numit atașat de presă la Varșovia, din acest moment începând o fructuoasă muncă în diplomație. A fost transferat ca secretar de presă la Praga și la Berna între anii 1928-1932, apoi la Viena între 1932-1936, unde a îndeplinit misiunea de consilier de presă pe lângă Legația română, ulterior fiind transferat din nou la Berna.
În anul 1937 a fost ales membru plin al Academiei Române, în aula căreia a rostit celebrul discurs de recepție, intitulat Elogiu satului românesc. În același an a fost ales, pentru numai câteva săptămâni, ministru subsecretar de stat la Ministerul de Externe, apoi în anul 1938 a fost numit ministru plenipotențiar la Lisabona unde a rămas până în anul 1939 când, în urma unui concurs a ocupat un post de profesor la Catedra de Filozofie a Culturii, la Universitatea din Cluj, creată special pentru el, unde a rămas până în 1948. După reforma învățământului a fost destituit, cariera didactică fiindu-i brutal curmată de adversitatea proletcultiștilor întunecatei epoci comuniste. Nemaiputând preda a devenit cercetător la Institutul de Istorie și Filozofie din Cluj (1949-1953), apoi la Secția de Istorie Literară și Folclor a Academiei Române, Filiala Cluj (1953-1959).
Lucian Blaga a publicat mai multe volume de poezii, volume de eseuri și studii, traduceri, piese de teatru: versuri – Poemele luminii (1919), Pașii profetului (1921), În marea trecere (1924), Lauda somnului (1929), La cumpăna apelor (1933), La curțile dorului (1938), Nebănuitele trepte (1943), Poezii (1942); aforisme – Pietre pentru templul meu (1929), Discobolul (1945); teatru – Zamolxe (1921), Tulburarea apelor (1923), Daria (1925), Faptă și Înviere (1925), Meșterul Manole (1927), Cruciada copiilor (1930), Avram Iancu (1934), Arca lui Noe (1944) și două volume antologice – Opera dramatică (1942); articole, eseuri și studii – Cultură și cunoștință (1922), Filosofia stilului (1924), Fenomenul originar (1925), Fețele unui veac (1925), Ferestre colorate (1926), Daimonion (1926), Diferențialele divine (1940), Despre conștiința filosofică (1947), Aspecte antropologice (1948). Din anul 1930 și-a început elaborarea și publicarea operei filozofice: Trilogia cunoașterii: Eonul dogmatic, Cunoașterea luciferică (dedicat lui Nicolae Titulescu), Cenzura transcendentă (1930-1934); Trilogia culturii: Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii (1935-1937); Trilogia valorilor: Știință și creație, Despre gândirea magică, Religie și spirit, Artă și valoare (1938-1942). Traduceri – Intermezzo românesc (1931), Faust (1955), Nathan înțeleptul (1956), Din lirica universală (1957), Opere (1958); trei antologii, două după Eminescu, Poezii lirice (1923) și una din Alecu Russo, Cântarea României (1924). I-au fost publicate postum: volumul de versuri Poezii (1966), o piesă de teatru Anton Pann (1964), patru volume de articole, eseuri și studii Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea (1966), Zări și etape (1968), Experimentul și spiritul matematic (1969), Isvoade (1972), Ceasornicul de nisip (1973), volumul autobiografic Hronicul și cântecul vârstelor (1965), o Antologie de creație populară (1966), un volum de traduceri Din lirica engleză (1970), Corespondență A-F (1989), romanul Luntrea lui Caron (1990).
„Și nimeni altul decât Lucian Blaga n-a mai reușit să descrie mai bine aspectele ondulatorii ale Spațiului mioritic, de dealuri și văi line, de murmur de izvoare, de mângâierile blânde ale doinelor pentatonice, cum nu se mai aud în alte părți de Lume, așa cum se aude sunetul de corn din leagănul Sufletului Românesc care mai copilărește încă în fiecare Primăvară pe plaiurile carpatine și se mai joacă alergând pe adierea vântului de Dragobete prin Grădina Sfântă a Maicii Domnului. […] Îți trimitem Bade al nostru carte, că tare ne e dor de tine, că tare ești departe. Ca semn de aducere aminte și de neuitare. Ție Filosof al Primăverii și al Seminței Roditoare. Și de greșirăm cu ceva, ne fie cu iertare, căci am făcut-o numai din Iubirea de suflet Românesc, de Spațiu mioritic și de plaiuri carpatine cu Doine și Mioare.” (acad. Alexandru Surdu, Gânduri despre Lucian Blaga).

Actualitate
Bărbat de 35 de ani cercetat de polițiștii din Sebeș, după ce a fost depistat conducând cu o alcoolemie de 1,19 mg/litru alcool pur în aerul expirat
La data de 10 mai 2025, în jurul orei 00.50, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Sebeș au oprit, pentru control, pe strada Săsească din localitatea Petrești, un autoturism condus de un bărbat de 35 de ani, din localitatea Daia Română, județul Alba.
În urma testării bărbatului, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 1,19 mg/litru alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital, în vederea stabilirii alcoolemiei.
Cercetările sunt continuate.
Actualitate
Laureatul Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia, ediția a IX-a – Lancrăm
Vineri, 9 mai 2025 avut loc la Lancrăm festivitatea de decernare a Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia.
Juriul format din istoricii și criticii literari: Constantina Raveca Buleu, Horia Gârbea, George Neagoe, Irina Petraș, Vasile Spiridon, Adrian Tudurachi și Mihai Zamfir, luând în discuție poeții nominalizați, respectiv Ileana Mălăncioiu, Aurel Pantea, Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu, Varujan Vosganian, Ovidiu Genaru și Dinu Flămând, au hotărât să acorde Premiul Național pentru Poezie Lucian Blaga Opera Omnia, poetului Aurel Pantea.
Poetul Aurel Pantea s-a născut la 10 martie 1952, în localitatea Chețani din județul Mureș.
A urmat studii primare și gimnaziale în satul natal, apoi Liceul Teoretic din Luduș și mai târziu Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. După absolvire a fost repartizat profesor la Școala generală nr. 4 din Borșa-Maramureș, apoi a lucrat ca și corector la ziarul Unirea din Alba Iulia, profesor la Școala generală nr. 1 și la Liceul „Horia, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia și conferențiar universitar dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Aurel Pantea a debutat în 1971 cu poezie, în revista clujeană Echinox. A colaborat apoi cu poezii în revistele Echinox, Tribuna, Steaua, Vatra ș.a. Debutul editorial a avut loc în 1980 cu volumul Casa cu retori.
Volume publicate: Casa cu retori (1980); Persoana de după-amiază (1983); La persoana a treia (1992); Negru pe negru (1993); O victorie covârșitoare (1999); Aceste Veneții, aceste lagune (antologie) (1999); Negru pe negru (alt poem) (2005); Negru pe negru (antologie) (2009); Nimicitorul (2012); Recviem pentru tăceri și nimiciri (antologie) (2013); În urmă se sting toate luminile (antologie) (2014); Opera poetica (2016); Poeți ai transcendenței pline. Epifanii ale indeterminatului (două ediții: 2003 și 2005); Simpatii critice (2004); Înapoi la lirism (2005); Ștefan Aug. Doinaș (studiu monografic) (2007); Sacrul în poezia românească (volum colectiv) (2007).
PREMII ŞI DISTINCȚII:
– Premiul de debut al Editurii Albatros pentru „Casa cu retori”, 1980;
– Premiul pentru poezie al revistei „Poesis”, Satu Mare 1992;
– Premiul „Cartea Anului” al Salonului Naţional de Carte şi Publicaţie Culturală, pentru volumul de poeme „Negru pe negru”, Cluj-Napoca, 1994;
– Premiul „Octav Şuluţiu” al revistei „Familia”, Oradea, 1998;
– Premiul „Frontiera Poesis” pentru cea mai bună revistă, Satu Mare, 1998;
– Premiul pentru excelenţă acordat de Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Alba-Hunedoara, 2001;
– Premiul de excelenţă acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Mureş, Mediaş, 2002;
– Diploma de excelenţă acordată de Consiliul Judeţean Alba, Alba Iulia, 2002;
– Diploma de onoare acordată în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat, Mediaş, 2002;
– Diplomă acordată revistei „Discobolul” de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Mureş, Tg. Mureş, 2003;
– Premiul pentru critică literară al revistei „Poesis” pentru vol. „Simpatii critice”, Satu Mare, 2004;
– Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Mureş pentru vol. „Poeţi ai transcendenţei pline”, Tg. Mureş, 2004;
– Premiul „Mediaş”, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat, Mediaş, 2004;
– Premiul pentru poezie al revistei „Târnava”, Tg. Mureş, 2005;
– Premiul pentru publicistica literară al Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Mureş, Tg. Mureş, 2005;
– Premiul „Dafora”, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat pentru volumul de poeme „Negru pe negru (alt poem)”, Mediaş, 2005;
– Nominalizat pentru premiile Uniunii Scriitorilor din România, cu volumul „Negru pe negru (alt poem)”, Bucureşti, 2006;
– Premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor, Filiala Mureş, 2006;
– Premiul pentru critică literară, acordat de Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”, Alba Iulia, 2006;
– Premiul pentru poezie al revistei „Ateneu”, Bacău, 2006;
– Premiul Naţional „Tudor Arghezi”, Tg. Jiu, 2012;
– Premiul „Balcanica”, Brăila, 2012;
– Premiul ARIEL, „Cartea anului”, Bucureşti, 2013;
– Premiul „Cartea anului” la Festivalul de carte Transilvania, Cluj, 2013;
– Titlul de Poet al Iașului, 2014;
– Premiul Bibliotecii „T. Kirileanu” Neamț, Piatra Neamț, 2014;
– Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 2015;
– Premiul pentru poezie la împlinirea a 150 de ani de la apariția revistei „Familia”, Oradea 2015;
– Laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Omnia, Botoșani, 2017.
– Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria A – „Literatura”, București, 2021
Actualitate
Tânără de 22 de ani, responsabilă de producerea accidentului rutier de pe strada Mihail Kogălniceanu, soldat cu rănirea unei persoane și patru autoturisme avariate
În seara zilei de 6 mai 2025, polițiștii din Sebeș au fost sesizați cu privire la faptul că, pe strada Mihail Kogălniceanu din Municipiul Sebeș, a avut loc un eveniment rutier.
Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat că o tânără de 22 de ani, din Sebeș, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Mihail Kogălniceanu, nu ar fi păstrat o distanță regulamentară față de autoturismul care circula în fața sa, condus de un bărbat, în vârstă de 50 de ani, din Sebeș, intrând în coliziune cu acesta. Autoturismul condus de bărbatul de 50 de ani a fost proiectat în autoturismul care circula în fața sa, condus de un bărbat de 40 de ani, din Sebeș, iar acesta din urmă a fost proiectat în autoturismul din fața sa, condus de o femeie de 35 de ani, din Sebeș.
În urma evenimentului rutier, conducătorul auto, în vârstă de 50 de ani, a fost transportat la Spitalul Municipal Sebeș, pentru îngrijiri medicale.
Cei patru conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.