Rămâi conectat

Actualitate

Ocolul Sebeș, Direcția Silvică Alba și Romsilva obligate să plătească despăgubiri de peste 100.000 de lei pentru exploatarea fără drept a masei lemnoase din zona Munţilor Şureanu

sebesinfo.ro

Publicat

în

Curtea de Apel Alba Iulia a obligat definitiv Regia Națională a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică Alba și Ocolul Silvic Sebeș să plătească unei structuri asociative private din județul Gorj suma de 100.880 de lei, cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea masei lemnoase exploatate fără drept.

Inițial, la instanța de fond, Obștea Bercești-Vlădoi a obținut despăgubiri de aproape 500.000 de lei, dar instanța de apel a decis, în final, reducerea de aproape cinci ori a sumei pe care trebuie să o primească reclamantul. Pentru a pronunța această sentință, instanța reținut că printr-o sentință civilă din 2010 s-a dispus reconstituirea unei suprafețe forestiere de 412,54 ha, din zona Munților Șureanu, în favoarea reclamantei Obștea Bercești-Vlădoi din județul Gorj, în temeiul Legii 1/2000.

Reclamanta formulase cerere de retrocedare încă dinainte de anul 2006, iar în data de 31 octombrie 2007 s-a admis acțiunea acesteia, însă hotărârea a fost casată și trimisă spre rejudecare, astfel că abia în iunie 2010 reclamanta a obținut o hotărâre irevocabilă.

În toată această perioadă în care părțile s-au judecat, Romsilva, prin structurile din Alba, a exploatat suprafețe de pădure. În 2010, reclamanta a obținut obligarea acestora de a nu mai licita masă lemnoasă, de a nu mai efectua lucrări de punere în valoare pe terenurile forestiere, precum și de a nu mai emite autorizații de exploatare a pădurii. Potrivit Legii nr. 247/2005, care a modificat Legea 1/2000, pentru suprafețele de pe care s-a exploatat masă lemnoasă în perioada dintre validarea cererilor de retrocedare și punerea în posesie a proprietarilor, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va acorda acestora beneficiul realizat și va suporta cheltuielile de împădurire a suprafețelor neregenerate.

A urmat un proces între părțile implicate, încheiat abia la finalul anului 2018. În apel, Curtea a reținut că despăgubirile cuvenite Obștei din Gorj sunt în valoare de 54.880 de lei, aferente a două facturi emise în cadrul unui contract de vânzare masă lemnoasă pe picior din anul 2009, la care se adaugă o altă sumă recunoscută de către Romsilva.

”În contextul în care, astfel cum s-a reținut din contractul de vânzare-cumpărare rezultă că masa lemnoasă s-a vândut pe picior, iar cheltuielile cu curățarea și exploa­tarea au fost în sarcina beneficiarului, iar nu a pârâtei, Curtea constată că în cauză beneficiul realizat la care este îndreptățită reclamanta este suma încasată pentru  contravaloarea masei lemnoase prin cele două facturi, respectiv 54.880 de lei. Adăugând această sumă la cea recunoscută de către pârâtele apelante, 46.000 de lei, se reține că suma totală la care este îndreptățită reclamanta și care este justificată prin  raportare la dispozițiile art. 135 din Codul Silvic și art. 40 din Legea nr. 1/2000 este în cuantum de 100.880 de lei. În consecință, se impune admiterea apelului pârâtelor și schimbarea în parte a sentinței primei instanțe în sensul admiterii în parte a acțiunii și a obligării pârâților la plata sumei de 100.880 de lei cu titlu de despăgubiri”, se precizează în conținutul sentinței de la Curtea de Apel.




Actualitate

Vineri, 13 noiembrie 2026: „Nu vreau să vorbesc despre asta” – un spectacol despre emoțiile și tăcerile adolescenței, la Sebeș

sebesinfo.ro

Publicat

în

Trupa Gepetto aduce pe scena Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș un spectacol dedicat adolescenței, relațiilor și dificultății de a pune în cuvinte propriile emoții. Reprezentația va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, iar accesul publicului va fi gratuit.

Adolescența este o perioadă a întrebărilor, a descoperirilor și a emoțiilor intense, dar și a lucrurilor care rămân, uneori, nespuse. În spatele unui simplu „Sunt bine” se pot ascunde gânduri, temeri și trăiri pe care nu este întotdeauna ușor să le împărtășim celor din jur. Pornind de la această realitate, Trupa Gepetto propune publicului spectacolul „Nu vreau să vorbesc despre asta”, o invitație la reflecție asupra modului în care comunicăm și ne raportăm la cei din jur.

Programată vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, la Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș, reprezentația își propune să aducă în atenția publicului teme apropiate de experiența tinerilor: relațiile, comunicarea și dificultatea de a vorbi deschis despre propriile sentimente. Prin intermediul teatrului, aceste subiecte devin un prilej de dialog și de înțelegere a unor realități cu care adolescenții se confruntă în viața de zi cu zi.

Un element important al spectacolului îl reprezintă implicarea directă a tinerilor în procesul de creație. Scenariul este unul colectiv, semnat de Trupa Gepetto, ceea ce oferă proiectului o perspectivă construită prin munca, ideile și creativitatea membrilor săi. Spectacolul este coordonat de Lavinia Donose, care îndrumă demersul artistic al trupei.

Dincolo de reprezentația scenică, „Nu vreau să vorbesc despre asta” aduce în prim-plan importanța ascultării și a comunicării sincere, într-o perioadă în care exprimarea emoțiilor poate fi dificilă. Titlul însuși sugerează una dintre provocările adolescenței: găsirea curajului de a spune ceea ce simțim și de a vorbi despre lucrurile pe care, uneori, preferăm să le păstrăm pentru noi.

Evenimentul este susținut de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, iar intrarea este liberă, publicul fiind invitat să participe la această întâlnire cu teatrul și cu universul adolescenței.

Prin acest spectacol, Trupa Gepetto propune nu doar o experiență artistică, ci și un moment de reflecție asupra unor întrebări importante: câte lucruri rămân nespuse între noi și cât de mult s-ar putea schimba dacă am găsi curajul să vorbim despre ele?

Spectacolul „Nu vreau să vorbesc despre asta” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, la Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș. Accesul este gratuit.




Citește mai mult

Actualitate

Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: un Penticostar manuscris, coligat cu un Strastnic tipărit la Blaj în 1753

sebesinfo.ro

Publicat

în

Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș propune drept exponat al lunii noiembrie un valoros volum religios din secolul al XVIII-lea, alcătuit dintr-un Strastnic tipărit la Blaj, în anul 1753, din porunca lui Petru Pavel Aaron, și un Penticostar manuscris. Piesa constituie o mărturie importantă a culturii scrise și a vieții religioase a românilor din Transilvania secolului al XVIII-lea.

Potrivit unei însemnări păstrate pe foaia de titlu, volumul a intrat în patrimoniul muzeului la 31 octombrie 1957, fiind donat de Parohia Ortodoxă Română din Petrești, prin intermediul preotului paroh de la acea vreme, Virgil Văideanu.

Penticostarul manuscris cuprinde 290 de pagini nenumerotate, scrise cu cerneală neagră și roșie. Cele două lucrări, Strastnicul tipărit și Penticostarul manuscris, au fost reunite în același volum, cel mai probabil chiar în perioada în care se realiza copierea manuscrisului.

Un reper cronologic important este oferit de o însemnare redactată cu litere chirilice și cerneală roșie, aflată la fila 133: „Slavă lui D[u]mne-/zeu că am ajuns/pă[nă] aici Amin/1759”. Textul indică faptul că transcrierea manuscrisului era în desfășurare în anul 1759, oferind astfel un reper cert pentru datarea acestei activități.

Volumul a fost introdus în colecția muzeului de către Ioan Raica, care a consemnat și o serie de informații referitoare la proveniența și istoricul său. Într-o notă adăugată ulterior foii de titlu a Strastnicului, acesta menționa că manuscrisul ar fi fost realizat de un călugăr cunoscut sub numele de Vasile Săceleanu, zis Pop, despre care tradiția locală spunea că ar fi venit de la Mănăstirea din Dealul Cioarei, din zona Săliștei.

Cercetarea însemnărilor de epocă a permis însă corectarea informației referitoare la identitatea copistului. Numele acestuia nu era Vasile, ci E[u]thimie, după cum reiese dintr-o însemnare păstrată în cuprinsul volumului.

Istoria cărții se leagă și de tradiția comunității românești din Petrești. Conform informațiilor consemnate de Ioan Raica, la mijlocul secolului al XVIII-lea ar fi existat o veche biserică din lemn, situată la marginea cimitirului românesc al localității, unde slujea un călugăr venit din zona Cioarei.

Este posibil ca acesta să se fi refugiat la Petrești în contextul evenimentelor premergătoare răscoalei conduse de călugărul Sofronie. În acest context, E[u]thimie ar putea fi chiar copistul Penticostarului. De asemenea, nu este exclus ca el să fi adus cu sine și exemplarul Strastnicului tipărit la Blaj în 1753.

Aceste ipoteze, întemeiate pe tradiția locală și pe anumite indicii documentare, nu pot fi confirmate cu certitudine, dar oferă indicii valoroase despre circulația cărților religioase și activitatea de copiere a manuscriselor în comunitățile românești din Transilvania secolului al XVIII-lea.

Dincolo de aspectele încă neelucidate privind identitatea copistului și împrejurările în care a fost alcătuit volumul, valoarea sa istorică și documentară este deosebită. Penticostarul manuscris, păstrat alături de Strastnicul tipărit la Blaj în 1753, ilustrează continuitatea tradiției cărții religioase și vitalitatea vieții spirituale românești din Transilvania.

Prin prezentarea acestui exponat, Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș aduce în atenția publicului o piesă de patrimoniu care reunește istoria tiparului, tradiția manuscrisă și memoria unei comunități locale, invitând vizitatorii să descopere o pagină mai puțin cunoscută a trecutului cultural și religios al zonei.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes