Administrație
La Sebeș o intersecție ar putea primi numele de ”Piața Regală”
Consiliul Local Sebeș va dezbate și aproba în ședința de vineri, 28 martie 2014, proiectele de hotărâre inițiate de viceprimarul Adrian Bogdan și de consilierul local Petru Sorin Dreghici Popa. Aceștia propun ca spaţiul situat în interiorul sensului giratoriu de la intersecţia străzilor Vânători, Lucian Blaga, Drumul Sibiului, Viilor şi Cântarului să primească numele de ”Piața Regală”.
În expunerea de motive cei doi menționează că în majoritatea oraşelor sau municipiilor din ţară şi chiar în capitală există deja o serie de locaţii sau monumente care poartă denumiri sau aduc un omagiu acestei perioade iar propunerea este făcută ”Având în vedere contextul actual în care perioada cuprinsă între anii 1866-1947 a fost recunoscută la nivel naţional ca o perioadă prolifică atât din punct de vedere economic dar şi social iar familia regală a fost repusă în drepturi”.
De asemenea, aceștia solicită amplasarea a două tunuri si a unui catarg cu drapelul naţional în spaţiul respectiv.
”Acest spaţiu poate fi pus în valoare nu numai prin calitatea lucrărilor dar şi prin crearea unui spaţiu cu o conotaţie naţională. Ca urmare propunem ca în spaţiul situat în interiorul sensului giratoriu să fie amplasate două tunuri şi un catarg pentru arborarea steagului naţional. Aceste componente ar aduce un plus de valoare acestui spaţiu care are o deschidere considerabilă şi se află la una din intrările principale ale municipiului. Desigur acest demers nu are nici o legătură cu monumentul eroilor din viitorul parc al oraşului care va comemora eroii căzuţi în cele două conflagraţii ci cu istoria naţională a României şi a poporului român obligat în nenumărate rânduri să lupte pe diferite fronturi pentru a-şi păstra identitatea ca naţiune”, după cum se arată în expunerea de motive.
*Arhitectul șef al municipiului nu este de acord cu cele două propuneri
Potrivit arhitectului șef al municipiului Sebeș, Virgil Olteanu, respectiva locație nu poate căpăta denumirea de ”Piața” deoarece nu se potrivește cu funcțiunea sensului giratoriu amplasat aici.
”Piaţa publică cu origini din antichitatea greacă şi romană, numită agora sau forum simboliza viaţa urbana, având totodată un rol politic, social, religios şi economic bine determinat, constând ca parte a domeniului public neconstruit afectat de utilităţii şi care trebuie să fie inima municipiului, fundaţia comunităţii din cele mai vechi timpuri şi a spiritului civic sau locul de intersecţie al drumurilor şi al activităţilor de tot felul, datorită evoluţiei funcţionale a amenajării urbane acestea au condus la restrângerea spaţiului unde cetăţeni reacţionau liber. Faptul că municipiul Sebeş se află situat în centrul ţării la intersecţia a patru drumuri importante este un lucru cunoscut iar la intrarea din partea de Est în municipiu, la intersecţia străzilor Drumul Sibiului, Cântarului, Viilor şi Lucian Blaga, există un sens giratoriu construit, care nu poate face din acest loc o piaţă, respectivul amplasament a făcut obiectul unei lucrări de regenerare urbana dorita de administraţia locala datorită necesității fluidizării traficului rutier”, precizează arhitectul.
De asemenea, acesta consideră că amplasarea celor două tunuri și a catargului ar putea să stânjenească participanţii la trafic sau să le distragă atenţia, punând în pericol siguranţa circulaţiei și precizează că potrivit O. U.G. Nr. 195 din 12 decembrie 2002 art. 30 alin (7) lit.a) ”se interzice amplasarea, în zona drumului public, de construcţii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele sau cu instalaţiile ce servesc la semnalizarea rutieră ori realizarea de amenajări sau alte obstacole care sunt de natură să limiteze vizibilitatea ori eficacitatea acestora, să stânjenească participanţii la trafic sau să le distragă atenţia, punând în pericol siguranţa circulaţiei”.

Administrație
Marius Hațegan, vicepreședinte CJ Alba: „Lucrările pe Drumul Pianului înaintează în forță!”
Vicepreședintele CJ Alba, Marius Hațegan, a transmis că pe mai bine de jumătate din DJ 704A (Drumul Pianului) s-a turnat deja stratul de uzură și că lucrările de modernizare a acestuia vor fi finalizate la termen
„La momentul de față, pe mai bine de jumătate din această șosea, am turnat stratul de uzură. Am revenit, azi, la fața locului, alături de primarul Sebeșului, Dorin Nistor, de colegul meu Florin Lazea, din cadrul Servicului Administrarea Drumurilor Județene și de Vistian Corlea, director general al DPL Alba, societatea care execută această lucrare.
Sunt foarte mulțumit de ritmul de muncă și dau asigurări că vom încheia la termenul stabilit. Reamintesc faptul că lucrările la DJ 704A au început în luna septembrie 2024 și că valoarea investiției se ridică la 10.623.863,78 lei cu TVA. De reținut faptul că e vorba despre un drum care va contribui în mod decisiv la dezvoltarea economică a zonei.
Așa cum am mai spus-o, biroul meu este acolo unde situația o cere. Voi reveni, constant, cu informații despre șantierele unde Consiliul Județean Alba derulează proiecte în beneficiul cetățenilor”, a scris Marius Hațegan, pe pagina personală de facebook.
Administrație
Între 25 și 28 iunie 2025 au loc lucrări de reparații la lacul din Parcul Tineretului. Intervențiile vor avea loc doar noaptea
Între 25 și 28 iunie 2025, la Sebeș se vor efectua lucrări de reparații la lacul din Parcul Tineretului, iar intervențiile se vor desfășura doar noaptea.
Primăria Municipiului Sebeș, prin Serviciul Public de Administrare a Patrimoniului, anunță că în perioada 25-28 iunie 2025, în fiecare seară, între orele 19.00-06.00, se vor desfășura lucrări de reparații la lacul din Parcul Tineretului.
Intervențiile vor avea loc noaptea, tocmai pentru a nu perturba activitățile de zi din parc, însă este posibil ca în această perioadă să se audă zgomote provenite de la utilajele și autospecialele folosite.
Ne cerem scuze pentru disconfortul temporar și vă mulțumim sincer pentru înțelegere. Aceste lucrări sunt necesare pentru a îmbunătăți spațiul verde și zona de agrement din apropierea locuințelor dumneavoastră.
Vă mulțumim că sunteți alături de noi în grija pentru Sebeș.
Administrație
Terenul de sport al Școlii Gimnaziale „Mihail Kogălniceanu” Sebeș va fi acoperit, dotat cu instalație de nocturnă și vestiare
Serviciul Public de Administrarea Patrimoniului Sebeș a lansat, vineri, 20 iunie 2025, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) procedura de contractare prin licitație publică a serviciilor de proiectare și execuție a lucrărilor aferente obiectivului de investiții „Acoperire teren de sport (cu nocturnă), realizare vestiare si împrejmuire, Școala Gimnazială Mihail Kogălniceanu – Municipiul Sebeș”.
Valoarea totală estimată a contractului propus este de 2,8 milioane de lei, fără TVA.
În prezent terenul de sport folosit de elevii Școlii Gimnaziale „Mihail Kogălniceanu” Sebeș are covorul de PVC deteriorat, șapa de sub el este degradată, iar împrejmuirea prezintă fisuri la nivelul soclului. De asemenea, elementele metalice au zone cu rugină.
Terenul de sport urmează să fie acoperit cu o structură metalică și învelitoare din pânză din PVC cu inserție textilă, impermeabilă și de culoare albă. Împrejmuirea terenului se va realiza perimetral cu o plasă de protecție din polietilenă. Terenul de sport va fi prevăzut cu iluminat și supraveghere video.
Va fi realizată și o clădire cu funcțiunea de vestiare care va deservi terenul de sport. Noua clădire va fi prevăzută cu dulapuri și grupuri sanitare.
Este în derulare și un alt proiect, finanțat prin PNRR, care vizează reabilitarea și modernizarea în vederea creșterii efiecienței energetice a Școlii Gimnaziale „Mihail Kogălniceanu” Sebeș.
costea
26.03.2014 la 0:31
Este evident că la Sebeş s-au epuizat toate problemele astfel că scărpinatul (royal, evidement) după ureche devine activitate de bază. Dincolo de motivările…nemotivante ale expunerii de motive (1.”în majoritatea oraşelor şi mun’cipiilor” există astfel de „locaţii” – oare, a verificat cineva? mimetismul nefiltrat este un motiv? 2.despre ce „context actual” este vorba (concret, cu elemente de cuantificare) şi cine (care autoritate legitimă de nivel naţional)a stabilit că perioada 1866-1947 „a fost recunoscută la nivel naţional(!?)ca o perioadă prolifică atât din punct de vedere economic dar şi social” iar meritul ar reveni monarhiei?) pe fond iniţiativa (indiferent de „locaţie”) este fundamental inoportună din mai multe considerente: 1.”prolificitatea” economică şi socială(!?) a celor 80 de ani de „democraţie” „regală” reprezintă o palidă umbră a prolificităţii economice şi (cu adevărat) sociale a celor 40 de ani de „comunizm”, perioadă care însă nu beneficiază de un „context actual” şi/sau de o „recunoaştere la nivel naţional”. „Ori, noi ce aclamăm?…” 2. Sebeşul, în particular, a fost „beneficiarul” a doar 20 de ani de supuşenie regală, adică exact perioada în care „elita politică a ţării”(în frunte cu Casa Regală) „care a sfârşit la Sighet sau Canal…” a dus, prin incompetenţă, iresponsabilitate şi corupţie ţara în colaps şi a neantizat lupta şi jertfa a zeci de generaţii de români pentru întregirea neamului. 3. Astăzi, „Casa Regală a României” („familia regală” nu a fost „repusă în drepturi”, de către nimeni, aceasta nefiind subiect de drept) are o consistenţă fictivă dar care intră net pe contrasens cu Constituţia, Legea siguranţei naţionale, Legea privind combaterea discriminării – a se vedea Statutul „Casei Regale” promulgat la 30 decembrie 2007(!?) şi acţiunile găştii regale. Prin renunţarea (benevolă sau impusă) la apartenenţa la familia Hoh.Sigm. practic a fost eliminată motivaţia istorico-juridică a existenţei acestei butaforii numită „Casa Regală a României”.
Losenau Custozza
06.04.2014 la 3:32
Din cate stiu, regii Ungariei au colonizat Transilvania cu sasi. Deasemenea, in masura in care le-a stat in putinta au aparat acest teritoriu si au acordat privilegii oraselor( ntre ele fiind si Sebesul!). Desigur ca la conducerea tarii s- au perindat si monarhi din familia Habsburg, regi peste diverse regiuni din imperiul din care am facut parte( Ungaria, Boemia etc.). Lucrurile acestea dateaza de peste 800 de ani, de cand exista si Sebesul. Macar pentru atat si merita Sebesul sa detina o Piata Regala, cei care aud aceasta denumire se pot gandi la mai mult decat cei 30 de ani in care Sebesul a facut parte din Regatul Romaniei.