Actualitate
„Gâtuirea Sebeş” sau drumul ruşinii şi umilinţei naţionale
De la Alba Iulia la Sebeş, un drum de 13 km este parcurs în două ore de mii de camioane şi autoturisme. În 24 de ore, prin Lancrăm trec peste 40.000 de mijloace auto.
Municipiul Sebeş, unul dintre cele mai industrializate oraşe din ţară, cel mai capitalist şi mai european, capitala firmei Mercedes în România, regele şoselelor şi al tehnologiilor de vârf, trăieşte o adevărată dramă, pentru că pur şi simplu este blocat, începând cu zona celor două sensuri giratorii, unde se descarcă toată circulaţia de pe Autostrada A1, atât dinspre Arad – Timişoara – Deva, cât şi dinspre Bucureşti – Sibiu, care continuă apoi spre Cluj, Baia Mare etc. Mii de maşini se înghesuie zilnic prin Lancrăm, bară la bară, astfel că a ajuns un coşmar, mai ales pentru navetiştii care merg atât la Sebeş, şi care sunt foarte mulţi, cât şi pentru aceia care vin la Alba Iulia. Sunt şoferi disperaţi, care au ajuns să petreacă în trafic 3-4 ore zilnic, cu stresul şi nervii de rigoare, dar şi cu timpul bun de lucru irosit pe un drum al umilinţei şi ruşinii naţionale. Ca să nu mai vorbim de turiştii care vin de la Arad în zonă şi vor să viziteze Alba Iulia, Clujul ori partea de nord a ţării.
Toate acestea se întâmplă pentru că Autostrada Sebeş – Turda, care la ora actuală trebuia finalizată după planul iniţial, se află încă în stadiul de… hârtie, mai ales pe tronsonul I, cel de la Sebeş, unde nici până astăzi nu au demarat lucrările, deşi de aici, practic, şi nu de la Cluj, ar fi trebuit începută construcţia autostrăzii. La Sebeş, situaţia este, însă, complicată pentru că va fi nevoie de încă un fel de sens giratoriu, de o bretea, pentru care s-au emis mai multe variante. Cert este că Sebeşul şi sensurile sale giratorii au ajuns să fie cunoscute, mai nou, sub denumirea de „gâtuirea Sebeş” decât sub cea de oraş industrial emblemă. Chiar şi problema poluării a rămas în umbra autostrăzii, deşi tot poluare emană traficul auto!
Ce se poate face? Întrucât toată lumea s-a săturat să tot înghită promisiunile făcute şi mai ales praful şi fumul, gazele şi eşapamentele, am propune ca soluţie radicală mutarea sediului Companiei Naţionale de Drumuri şi Poduri, din Bucureşti, la Sibiu, aproape de o altă autostradă cu probleme, cea de la Cunţa – Sălişte. Şi dacă ne gândim bine, tot în zonă se află şi Autostrada „Transilvania”, aşa că ar fi extrem de potrivit ca în acest areal de infrastructură, dominat de 3 mari autostrăzi, să-şi aibă locul de muncă şi stafful CNADNR, cu cei 320 de directori, directoraşi, şefi şi şefuleţi. În Bucureşti să rămână Ministerul Transporturilor sau, mai corect spus, al ruinelor căilor rutiere şi feroviare, căci în această chestiune s-a specializat mai nou.
În fine, pentru a face presiune şi a impulsiona lucrările, ar fi de aşteptat o reacţie mai hotărâtă a parlamentarilor de Alba. Măcar acum, după ce s-au întors în teritoriu, adică acasă, mai aproape de drumurile noastre. Pe surse, am aflat că unii dintre ei vor să intre în greva foamei, dar nu pentru că s-au cam îngrăşat în concediu, ci pentru a trage un semnal de alarmă, un claxon pentru ca drumul Sebeş – Alba să nu intre, totuşi, în Cartea Recordurilor! La ora când scriem aceste rânduri am aflat că ministrul Transporturilor se află din nou pe şantierul Autostrăzii Sebeş – Turda! Sperăm că de data aceasta va pune piciorul în prag şi va găsi soluţia pentru ca la Sebeş chiar să demareze lucrările la autostradă!
[youtube_sc url=”https://youtu.be/I0Tn9QtZ_xY”]
Gheorghe CIUL

Actualitate
Bărbat de 35 de ani cercetat de polițiștii din Sebeș, după ce a fost depistat conducând cu o alcoolemie de 1,19 mg/litru alcool pur în aerul expirat
La data de 10 mai 2025, în jurul orei 00.50, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Sebeș au oprit, pentru control, pe strada Săsească din localitatea Petrești, un autoturism condus de un bărbat de 35 de ani, din localitatea Daia Română, județul Alba.
În urma testării bărbatului, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 1,19 mg/litru alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital, în vederea stabilirii alcoolemiei.
Cercetările sunt continuate.
Actualitate
Laureatul Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia, ediția a IX-a – Lancrăm
Vineri, 9 mai 2025 avut loc la Lancrăm festivitatea de decernare a Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia.
Juriul format din istoricii și criticii literari: Constantina Raveca Buleu, Horia Gârbea, George Neagoe, Irina Petraș, Vasile Spiridon, Adrian Tudurachi și Mihai Zamfir, luând în discuție poeții nominalizați, respectiv Ileana Mălăncioiu, Aurel Pantea, Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu, Varujan Vosganian, Ovidiu Genaru și Dinu Flămând, au hotărât să acorde Premiul Național pentru Poezie Lucian Blaga Opera Omnia, poetului Aurel Pantea.
Poetul Aurel Pantea s-a născut la 10 martie 1952, în localitatea Chețani din județul Mureș.
A urmat studii primare și gimnaziale în satul natal, apoi Liceul Teoretic din Luduș și mai târziu Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. După absolvire a fost repartizat profesor la Școala generală nr. 4 din Borșa-Maramureș, apoi a lucrat ca și corector la ziarul Unirea din Alba Iulia, profesor la Școala generală nr. 1 și la Liceul „Horia, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia și conferențiar universitar dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Aurel Pantea a debutat în 1971 cu poezie, în revista clujeană Echinox. A colaborat apoi cu poezii în revistele Echinox, Tribuna, Steaua, Vatra ș.a. Debutul editorial a avut loc în 1980 cu volumul Casa cu retori.
Volume publicate: Casa cu retori (1980); Persoana de după-amiază (1983); La persoana a treia (1992); Negru pe negru (1993); O victorie covârșitoare (1999); Aceste Veneții, aceste lagune (antologie) (1999); Negru pe negru (alt poem) (2005); Negru pe negru (antologie) (2009); Nimicitorul (2012); Recviem pentru tăceri și nimiciri (antologie) (2013); În urmă se sting toate luminile (antologie) (2014); Opera poetica (2016); Poeți ai transcendenței pline. Epifanii ale indeterminatului (două ediții: 2003 și 2005); Simpatii critice (2004); Înapoi la lirism (2005); Ștefan Aug. Doinaș (studiu monografic) (2007); Sacrul în poezia românească (volum colectiv) (2007).
PREMII ŞI DISTINCȚII:
– Premiul de debut al Editurii Albatros pentru „Casa cu retori”, 1980;
– Premiul pentru poezie al revistei „Poesis”, Satu Mare 1992;
– Premiul „Cartea Anului” al Salonului Naţional de Carte şi Publicaţie Culturală, pentru volumul de poeme „Negru pe negru”, Cluj-Napoca, 1994;
– Premiul „Octav Şuluţiu” al revistei „Familia”, Oradea, 1998;
– Premiul „Frontiera Poesis” pentru cea mai bună revistă, Satu Mare, 1998;
– Premiul pentru excelenţă acordat de Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Alba-Hunedoara, 2001;
– Premiul de excelenţă acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Mureş, Mediaş, 2002;
– Diploma de excelenţă acordată de Consiliul Judeţean Alba, Alba Iulia, 2002;
– Diploma de onoare acordată în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat, Mediaş, 2002;
– Diplomă acordată revistei „Discobolul” de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Mureş, Tg. Mureş, 2003;
– Premiul pentru critică literară al revistei „Poesis” pentru vol. „Simpatii critice”, Satu Mare, 2004;
– Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Mureş pentru vol. „Poeţi ai transcendenţei pline”, Tg. Mureş, 2004;
– Premiul „Mediaş”, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat, Mediaş, 2004;
– Premiul pentru poezie al revistei „Târnava”, Tg. Mureş, 2005;
– Premiul pentru publicistica literară al Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Mureş, Tg. Mureş, 2005;
– Premiul „Dafora”, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat pentru volumul de poeme „Negru pe negru (alt poem)”, Mediaş, 2005;
– Nominalizat pentru premiile Uniunii Scriitorilor din România, cu volumul „Negru pe negru (alt poem)”, Bucureşti, 2006;
– Premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor, Filiala Mureş, 2006;
– Premiul pentru critică literară, acordat de Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”, Alba Iulia, 2006;
– Premiul pentru poezie al revistei „Ateneu”, Bacău, 2006;
– Premiul Naţional „Tudor Arghezi”, Tg. Jiu, 2012;
– Premiul „Balcanica”, Brăila, 2012;
– Premiul ARIEL, „Cartea anului”, Bucureşti, 2013;
– Premiul „Cartea anului” la Festivalul de carte Transilvania, Cluj, 2013;
– Titlul de Poet al Iașului, 2014;
– Premiul Bibliotecii „T. Kirileanu” Neamț, Piatra Neamț, 2014;
– Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 2015;
– Premiul pentru poezie la împlinirea a 150 de ani de la apariția revistei „Familia”, Oradea 2015;
– Laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Omnia, Botoșani, 2017.
– Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria A – „Literatura”, București, 2021
Actualitate
Tânără de 22 de ani, responsabilă de producerea accidentului rutier de pe strada Mihail Kogălniceanu, soldat cu rănirea unei persoane și patru autoturisme avariate
În seara zilei de 6 mai 2025, polițiștii din Sebeș au fost sesizați cu privire la faptul că, pe strada Mihail Kogălniceanu din Municipiul Sebeș, a avut loc un eveniment rutier.
Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat că o tânără de 22 de ani, din Sebeș, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Mihail Kogălniceanu, nu ar fi păstrat o distanță regulamentară față de autoturismul care circula în fața sa, condus de un bărbat, în vârstă de 50 de ani, din Sebeș, intrând în coliziune cu acesta. Autoturismul condus de bărbatul de 50 de ani a fost proiectat în autoturismul care circula în fața sa, condus de un bărbat de 40 de ani, din Sebeș, iar acesta din urmă a fost proiectat în autoturismul din fața sa, condus de o femeie de 35 de ani, din Sebeș.
În urma evenimentului rutier, conducătorul auto, în vârstă de 50 de ani, a fost transportat la Spitalul Municipal Sebeș, pentru îngrijiri medicale.
Cei patru conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
cocosel
27.08.2016 la 11:05
Pacat ca nu are drum si Iohannis cu cohorta lui de SPP-isti.