Știri din zonă
Exploatarea lemnului şi cursele motorizate neautorizate sunt principalii agresori ai Sitului protejat „Frumoasa”
În anul 2007, reţeaua de situri ecologice protejate “Natura 2000” devenea mai bogată prin înscrierea Sitului de importanţă comunitară „Frumoasa”.
Situl care din anul 2010 este administrat de Consiliul Judeţean Alba are o suprafaţă de 137.115 hectare, localizat pe raza judeţelor Alba, Hunedoara, Sibiu şi Vâlcea. Ştim cu toţii, din triste experienţe, că simpla declarare a unei arii valoroase din punct de vedere natural drept sit protejat nu este suficientă. De aceea, ne-am interesat care este situaţia sitului „Frumoasa”, mai ales că vedem atât de multe abuzuri la care este supusă natura. Ca peste tot în zona montană, principalii agresori ai naturii în Situl protejat „Frumoasa” sunt exploataţiile forestiere. Trebuie spus că exploatarea lemnului nu este interzisă în ariile protejate, deci nici în situl „Frumoasa”, dar că aceste exploatări trebuie să respecte mai multe reguli. Ei bine, aceste reguli, au constatat cei de la administraţia sitului, sunt încălcate, ceea ce provoacă cele mai mari probleme. Chitiţi doar spre profit, exploatatorii lemnului din „Frumoasa” nu dau prea mulţi bani pe protejarea naturii, care le dă chiar obiectul muncii. Dau, însă, atunci când sunt identificaţi, bani pe amendă. O firmă din judeţul Alba a fost amendată anul trecut de Garda de Mediu cu suma de 18.000 de lei pentru afectarea mediului prin tragerea lemnului din pădure prin albia unui pârâu, ceea ce duce la afectarea faunei piscicole. Majoritatea inspecţiilor în teren ale administraţiei sitului Frumoasa s-au făcut alături de inspectorii Gărzii de Mediu din cele patru judeţe, dar nu toate s-au soldat cu amezi, în unele cazuri agenţii economici, sub supravegherea Gărzii de Mediu, luând măsuri pentru remedierea situaţiilor semnalate. Este vorba despre faptul că în lipsa podeţelor, utilajele trec prin vad şi poluează apele cu deversări accidentale de uleiuri, rup malurile şi cresc turbiditatea apei, ceea ce afectează fauna piscicolă. Aceasta mai are de suferit şi din pricina depozitării rumeguşului pe marginea apelor, de unde este spălat de ploi şi ajunge în apă, iar de acolo în branhiile peştilor. Se transportă lemn pe timp de ploaie, ceea ce duce la deteriorarea stratului subţire de sol fertil şi, mai grav, exploatarea lemnului se face şi în perioadele de cuibărit. Fauna şi flora sunt afectate şi prin incendierea jnepenişului. Din păcate, pentru că firmele care exploatează lemn în situl „Frumoasa” nu-şi afişează plăcuţele cu datele de identificare şi este greu să pui paznici la fiecare copac, sancţionarea contravenienţilor este destul de anevoioasă.
Există şi o categorie de iubitori ai naturii care prin activitatea lor sportivă în aer liber aduc mari prejudicii mediului natural. Este vorba despre circulaţia cu mijloace motorizate pe trasee nepermise. Pentru accesul pe aceste trasee, poteci, drumuri forestiere, este nevoie de avizul administraţiei sitului, dar anul trecut prea puţini au fost doritorii de curse cu ATV-uri, motociclete, autoturisme de teren care au cerut aşa ceva. Cele mai afectate zone sunt pe raza judeţului Sibiu, în arealul Iezerelor Cindrel şi în judeţul Alba: Poarta Raiului, Cârpa, Luncile Prigoanei.
Pentru că vorbim despre un sit natural protejat şi nu despre un parc natural, în situl „Frumoasa” sunt permise activităţi economice, unele dintre ele fiind de-a dreptul benefice, de exemplu oieritul. Sunt însă şi activităţi economice pentru care se cere aprobare: exploatarea lemnului (de care am vorbit), activităţi de turism şi agrement, construirea de amenajări hidrotehnice… În cursul anului trecut, pe baza deciziei Consiliului Ştiinţific al sitului „Frumoasa” a fost respinsă cererea de construire a unui parc eolian în judeţul Sibiu, în zona Cristian – Răşinari.

Știri din zonă
Iarna s-a instalat în Munții Șureanu, încă de la sfârșitul lunii septembrie
De duminică noaptea în Munții Șureanu a început să ningă, deși este abia finalul lunii septembrie, stratul de zăpadă măsurând deja câțiva centimetri.
În timp ce mai multe zone din ţară sunt anunțate ploi pentru sfârșitul primei luni de toamnă, la munte a venit deja iarna. Ninge la Șureanu, iar peisajele sunt de basm după ce fulgii mari de nea au acoperit totul.
Potrivit meteorologilor, vremea nu dă semne că s-ar încălzi, iar pe finalul săptămânii temperaturile vor scădea sub valorile normale pentru aceasta perioadă. Dacă în anii trecuți zăpada s-a lăsat așteptată chiar și în lunile de iarnă, se pare că anul acesta anotimpul rece își intră în drepturi chiar mai devreme decât ar trebui.
Știri din zonă
Bărbat de 57 de ani din Săsciori, condamnat la închisoare cu excutare, reținut de polițiști și dus la Penitenciarul Aiud
Miercuri, 24 septembrie 2025, polițiștii din Săsciori au depistat și reținut un bărbat de 57 de ani, din localitatea Săsciori, care este posesorul unui mandat de executare a pedepsei închisorii, emis la data de 24 septembrie 2025, de către Judecătoria Sebeș.
Acesta a fost condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 1 an și 2 luni și 10 zile închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Bărbatul a fost depus în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, pentru executarea pedepsei.
Știri din zonă
Sfințirea Crucii și Rugăciunea Paraclisul Maicii Domnului în Parohia Vințu de Jos, Protopopiatul greco-catolic Sebeș
Duminică, 14 septembrie 2025, de Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, comunitatea greco-catolică din Parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință” din Vințu de Jos, Protopopiatul Sebeș, a trăit un moment de mare bucurie spirituală, prin sfințirea Crucii și rugăciunea Paraclisului Maicii Domnului.
Cu binecuvântarea Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, evenimentul liturgic a fost prezidat de Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop Auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, care a celebrat Paraclisul Maicii Domnului. La masa altarului i-au fost alături: Pr. Nicolae Popa, Protopop de Sibiu, Pr. Daniel Roman, parohul comunității din Vințu de Jos, precum și preoți dinProtopopiatului Sebeș: Pr. Florin Gatea, Pr. Daniel Stoica și Pr. Traian Covaciu.
Alături de credincioșii parohiei au fost prezenți și reprezentanți ai comunității locale: doamna Simona Cazan, primarul comunei Vințu de Jos, domnul ing. Nicolae Nemeș, președintele Asociației Agricole „Vințana”, precum și numeroși credincioși din împrejurimi.
După rugăciunea Paraclisului, a urmat binecuvântarea și sfințirea Crucii care a fost ridicată în curtea bisericii. Crucea, rod al credinței și al generozității, a fost donată de familia Zdrâncu Petru și realizată de sculptorul Nicolae Chindriș din Ieud, județul Maramureș.
În încheierea sărbătorii, credincioșii au luat parte la o agapă frățească, găzduită de familia Vingărzan Lucian, membră a comunității greco-catolice din Vințu de Jos.
Acest moment de rugăciune și comuniune a adus o nouă binecuvântare asupra parohiei, întărind legătura credincioșilor cu Biserica și cu semnul Sfintei Cruci, izvor de mântuire și speranță.