sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes

Acasă » Actualitate » Centura rutieră de ocolire a municipiului Sebeş, partea de sud-vest, imperios necesară

Centura rutieră de ocolire a municipiului Sebeş, partea de sud-vest, imperios necesară

Publicat în 10.02.2018 la ora 10:30

Pentru a susţine această afirmaţie, trebuie precizat că municipiul Sebeş este singura localitate din ţară, cu excepţia capitalei, pe raza căreia se intersectează două autostrăzi (A1 şi A10), două drumuri europene (E81 DN1 şi E68 DN7), un drum naţional (DN67C Transalpina) şi un drum judeţean (DJ106K).

La această situaţie, amintesc că parcul auto în judeţul Alba, ca de altfel în toată ţara, a sporit în 2017 cu 66,5% faţă de anul anterior şi se prevede că şi anul acesta şi în următorii, creşterea va fi cel puţin la fel. Ca urmare a acestui fenomen, se estimează ca în viitorul nu prea îndepărtat să se ajungă la un blocaj în trafic, în mod special pe arterele principale: str. Dorin Pavel, sensul giratoriu de la Restaurantul Turn, str. Frumoasei, str. Augustin Bena, str. M. Kogălniceanu, şi ca o consecinţă directă, artera principală a municipiului: Bd. L. Blaga – Drumul Sibiului. Pentru acest considerent, propun construirea unei centuri ocolitoare a municipiului în partea de sud-vest, care să aibă o lungime de circa 5,5 km.

Precizez că aceasta s-ar putea realiza pe un tronson de 4,5 km drum industrial amenajat şi asfaltat în regie proprie de fosta Întreprindere Forestieră Sebeş, pe care s-au transportat timp de 36 de ani în medie peste 100.000 mc/an material lemnos, până la dezafectarea fabricii de cherestea în anul 2003. În continuare, pe o lungime de circa 0,7 km ar fi necesară defrişarea pe un teren agricol, urmând a face legătura cu un drum agricol parţial pietruit în lungime de 0,3 km, până la sensul giratoriu de la magazinul Kaufland pe DN7.

De asemenea mai țin să precizez că acest obiectiv de investiţii s-ar putea realiza cu costuri relativ reduse şi cu exproprieri cât mai mici, dat fiind faptul că 87% din lungime s-ar desfăşura pe drumuri existente, necesitând doar supralărgiri şi reabilitări prin asfaltare. Avantajele realizării acestei centuri ocolitoare ar fi următoarele: diminuarea traficului auto pe principalele artere ale municipiului prin dirijarea tuturor autovehiculelor în tranzit pe DN67C Transalpina spre sensul giratoriu de la magazinul Kaufland pe DN7 până la nodul rutier Vinţişoara pe A1, cu încărcare-descărcare spre direcţiile Orăştie sau Sibiu, iar prin A10 în direcţia Alba Iulia, Turda, Cluj sau Târgu Mureş prin realizarea segmentului de autostradă A3 aflată în lucru; transportul greu de material lemnos către zona industrială vest a municipiului ar folosi acelaşi traseu, precum şi transportul de muncitori şi eventualii clienţi ai magazinului Kaufland; uşurarea accesibilităţii la şantierul de la barajul hidrotehnic din amonte de Sebeş; uşurarea accesibilităţii la zona verde a municipiului, Pădurea Mare, ca loc de agrement pentru populaţia din zonă. La aceasta se mai adaugă şi o mai bună administrare a trupului de pădure Pădurea Mare, proprietatea Primăriei Sebeş.

De menţionat că prin modernizarea DN7C Transalpina circulaţia în tranzit a autoturismelor în scop turistic în perioada estivală ar creşte semnificativ în perioadele următoare, iar iarna spre domeniul schiabil Şureanu în curs de extindere şi modernizare. De precizat că centura rutieră propusă, racordată la DN67C până la nodul rutier A1 Vinţişoara, ar fi cu numai 3 km mai lungă decât drumul actual până la nodul rutier A1 Lancrăm, lucru compensat prin creşterea vitezei de circulaţie, dat fiind faptul că noul traseu ar parcurge porţiuni de drum extravilan, mult mai puţin aglomerat, fără intersecţii şi treceri pietonale.

Aceasta centură, în final, s-ar putea anexa la DN67C (aparţinând de Ministerul Transporturilor) şi pe baza unei documentaţii bine întocmite s-ar putea obţine finanţare de la aceasta din urmă. Dacă s-ar înfăptui acest obiectiv de investiţii ar fi o mare realizare a actualului consiliu local şi al primarului municipiului, apreciind că în actualul mandat se poate realiza. Ca om care de aproape 52 de ani locuiesc în municipiul Sebeş, lucrând exclusiv în transporturi forestiere, exploatarea pădurilor şi mai ales în coordonarea lucrărilor de investiţii, în special la drumuri auto forestiere, aş putea da anumite informaţii legate de centura rutieră propusă.

Ing. (pensionar) Mircea SÂRBU

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.