Actualitate
Centrul de zi Petrești – o casă mai bună pentru 39 de copii cu care viața nu a fost generoasă
Pentru 39 de copii din Petrești centrul de zi care funcționează în subordinea Serviciului Public de Administrare a Patrimoniului (SPAP) din cadrul Primăriei Sebeș a devenit a doua casă, mai călduroasă, mai curată și, cel mai important, plină de viață.
Zilnic, copiii, cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, proveniți din familii cu venituri reduse sau aflate în situații de risc, după terminarea orelor de curs vin la centru unde primesc două mese calde, își fac temele ajutați de educatorii de aici și petrec câteva ore de calitate în compania personalului. Nu de puține ori aici învață să scrie și să citească, dar și cum să folosească apa, săpunul, periuța de dinți, pentru că în cazul unora dintre ei apa curentă reprezintă încă o noutate.
”Misiunea Centrului de Zi Petrești este aceea de a preveni abandonul și instituționalizarea copiilor prin asigurarea pe timpul zilei a unor activități de îngrijire, educație, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viață independentă pentru copii, cât și a unor activități de sprijin, consiliere, educare pentru părinți”, explică Cosmina Voiculescu, coordonator și psiholog al centrului. Și rezultatele se văd întrucât niciunul dintre copiii care au participat la activitățile centrului nu a abandonat școala, terminând cel puțin 8 clase, iar 80% au continuat studiile urmând școli profesionale.
Un alt rol important al Centrului de Zi Petrești este cel de educare a copiilor care în propriile familii nu au exemple de bun comportament. Acestora li se oferă și consiliere psihologică, urmărindu-se astfel prevenirea violenței, foarte răspândită în mediul din care provin. ”Îi încurajăm pe copii să vină și să spună ce probleme au și să rezolve altfel conflictele decât prin violență”, explică Cosmina Voiculescu. De asemenea, copiii care vin la centru au parte de asistență medicală primară dar și de distracție. ”În ultima zi de vineri din fiecare lună îi serbăm pe copiii ai căror zile de naștere au fost în luna respectivă. Fiecare primește câte un tort, i se cântă La mulți ani, uneori avem baloane și coifuri”, povestește coordonatorul Centrului de Zi Petrești, care spune că nu de puține ori s-a întâmplat ca, până să ajungă la centru, copiii să nu fi avut parte nici măcar de un La mulți ani în condițiile în care nici chiar părinții lor nu știu care e data nașterii. Lucrurile bune de aici se întâmplă cu ajutorul a 3 educatori-profesori, a unui psiholog, a unei asistente medicale, a unui asistent social, un bucătar și un administrator.
Centrul de Zi Petrești reprezintă un exemplu de bună practică atât din punct de vedere al organizării (n.r. – centrul a obținut anul trecut licențiere din partea AJPIS Alba și București), dar și al rezultatelor obținute privind prevenirea abandonului școlar și reducerea violenței. ”Punem suflet în tot ce facem”, spune Cosmina Voiculescu că ar fi secretul reușitei.
Ioana PRESECAN

Actualitate
Vineri, 13 noiembrie 2026: „Nu vreau să vorbesc despre asta” – un spectacol despre emoțiile și tăcerile adolescenței, la Sebeș
Trupa Gepetto aduce pe scena Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș un spectacol dedicat adolescenței, relațiilor și dificultății de a pune în cuvinte propriile emoții. Reprezentația va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, iar accesul publicului va fi gratuit.

Adolescența este o perioadă a întrebărilor, a descoperirilor și a emoțiilor intense, dar și a lucrurilor care rămân, uneori, nespuse. În spatele unui simplu „Sunt bine” se pot ascunde gânduri, temeri și trăiri pe care nu este întotdeauna ușor să le împărtășim celor din jur. Pornind de la această realitate, Trupa Gepetto propune publicului spectacolul „Nu vreau să vorbesc despre asta”, o invitație la reflecție asupra modului în care comunicăm și ne raportăm la cei din jur.
Programată vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, la Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș, reprezentația își propune să aducă în atenția publicului teme apropiate de experiența tinerilor: relațiile, comunicarea și dificultatea de a vorbi deschis despre propriile sentimente. Prin intermediul teatrului, aceste subiecte devin un prilej de dialog și de înțelegere a unor realități cu care adolescenții se confruntă în viața de zi cu zi.
Un element important al spectacolului îl reprezintă implicarea directă a tinerilor în procesul de creație. Scenariul este unul colectiv, semnat de Trupa Gepetto, ceea ce oferă proiectului o perspectivă construită prin munca, ideile și creativitatea membrilor săi. Spectacolul este coordonat de Lavinia Donose, care îndrumă demersul artistic al trupei.
Dincolo de reprezentația scenică, „Nu vreau să vorbesc despre asta” aduce în prim-plan importanța ascultării și a comunicării sincere, într-o perioadă în care exprimarea emoțiilor poate fi dificilă. Titlul însuși sugerează una dintre provocările adolescenței: găsirea curajului de a spune ceea ce simțim și de a vorbi despre lucrurile pe care, uneori, preferăm să le păstrăm pentru noi.
Evenimentul este susținut de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, iar intrarea este liberă, publicul fiind invitat să participe la această întâlnire cu teatrul și cu universul adolescenței.
Prin acest spectacol, Trupa Gepetto propune nu doar o experiență artistică, ci și un moment de reflecție asupra unor întrebări importante: câte lucruri rămân nespuse între noi și cât de mult s-ar putea schimba dacă am găsi curajul să vorbim despre ele?
Spectacolul „Nu vreau să vorbesc despre asta” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 17:00, la Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș. Accesul este gratuit.
Actualitate
Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: un Penticostar manuscris, coligat cu un Strastnic tipărit la Blaj în 1753
Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș propune drept exponat al lunii noiembrie un valoros volum religios din secolul al XVIII-lea, alcătuit dintr-un Strastnic tipărit la Blaj, în anul 1753, din porunca lui Petru Pavel Aaron, și un Penticostar manuscris. Piesa constituie o mărturie importantă a culturii scrise și a vieții religioase a românilor din Transilvania secolului al XVIII-lea.

Potrivit unei însemnări păstrate pe foaia de titlu, volumul a intrat în patrimoniul muzeului la 31 octombrie 1957, fiind donat de Parohia Ortodoxă Română din Petrești, prin intermediul preotului paroh de la acea vreme, Virgil Văideanu.
Penticostarul manuscris cuprinde 290 de pagini nenumerotate, scrise cu cerneală neagră și roșie. Cele două lucrări, Strastnicul tipărit și Penticostarul manuscris, au fost reunite în același volum, cel mai probabil chiar în perioada în care se realiza copierea manuscrisului.
Un reper cronologic important este oferit de o însemnare redactată cu litere chirilice și cerneală roșie, aflată la fila 133: „Slavă lui D[u]mne-/zeu că am ajuns/pă[nă] aici Amin/1759”. Textul indică faptul că transcrierea manuscrisului era în desfășurare în anul 1759, oferind astfel un reper cert pentru datarea acestei activități.
Volumul a fost introdus în colecția muzeului de către Ioan Raica, care a consemnat și o serie de informații referitoare la proveniența și istoricul său. Într-o notă adăugată ulterior foii de titlu a Strastnicului, acesta menționa că manuscrisul ar fi fost realizat de un călugăr cunoscut sub numele de Vasile Săceleanu, zis Pop, despre care tradiția locală spunea că ar fi venit de la Mănăstirea din Dealul Cioarei, din zona Săliștei.
Cercetarea însemnărilor de epocă a permis însă corectarea informației referitoare la identitatea copistului. Numele acestuia nu era Vasile, ci E[u]thimie, după cum reiese dintr-o însemnare păstrată în cuprinsul volumului.
Istoria cărții se leagă și de tradiția comunității românești din Petrești. Conform informațiilor consemnate de Ioan Raica, la mijlocul secolului al XVIII-lea ar fi existat o veche biserică din lemn, situată la marginea cimitirului românesc al localității, unde slujea un călugăr venit din zona Cioarei.
Este posibil ca acesta să se fi refugiat la Petrești în contextul evenimentelor premergătoare răscoalei conduse de călugărul Sofronie. În acest context, E[u]thimie ar putea fi chiar copistul Penticostarului. De asemenea, nu este exclus ca el să fi adus cu sine și exemplarul Strastnicului tipărit la Blaj în 1753.
Aceste ipoteze, întemeiate pe tradiția locală și pe anumite indicii documentare, nu pot fi confirmate cu certitudine, dar oferă indicii valoroase despre circulația cărților religioase și activitatea de copiere a manuscriselor în comunitățile românești din Transilvania secolului al XVIII-lea.
Dincolo de aspectele încă neelucidate privind identitatea copistului și împrejurările în care a fost alcătuit volumul, valoarea sa istorică și documentară este deosebită. Penticostarul manuscris, păstrat alături de Strastnicul tipărit la Blaj în 1753, ilustrează continuitatea tradiției cărții religioase și vitalitatea vieții spirituale românești din Transilvania.
Prin prezentarea acestui exponat, Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș aduce în atenția publicului o piesă de patrimoniu care reunește istoria tiparului, tradiția manuscrisă și memoria unei comunități locale, invitând vizitatorii să descopere o pagină mai puțin cunoscută a trecutului cultural și religios al zonei.
Din Județacum 7 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Din Județacum 7 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | sebesinfo.ro
Din Județacum 11 luniMesaje de Sfântul Nicolae 2025. Felicitări și urări de Moș Nicolae pentru cei dragi | sebesinfo.ro
Ştirea taacum 11 luniBătaie izbucnită între doi elevi de la Liceul Tehnologic Sebeș, din cauza unei colege
Din Județacum 11 luniMESAJE de Crăciun 2025: Felicitări și urări pentru familie sau prieteni de sărbătorile de iarnă | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniUn bărbat de 63 de ani din Sebeș a decedat, după ce a fost lovit de un autocamion pe DC 318, la Drâmbar
Actualitateacum 11 luniCui îi spunem „La mulți ani” de Sfântul Nicolae 2025: Câți români își serbează onomastica | sebesinfo.ro
























