Actualitate
Când începe Postul Paștelui Catolic și Ortodox 2022 | sebesinfo.ro
Când începe Postul Paștelui 2022 Catolic și Ortodox | sebesinfo.ro
Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, motiv pentru care credincioșii se pregătesc cu milostenie în fiecare an, pentru Postul Mare, dinaintea Învierii lui Mântuitorului. Postul Paștelui 2022 este cel mai luni și mai aspru post.
Astfel, Paștele ortodox 2022 va avea loc în ultima săptămână din luna aprilie, iar Paștele catolic 2022 va fi sărbătorit cu o săptămână mai devreme.
În anul 2022, Paștele ortodox este pe data de 24 aprilie, în timp ce Paștele catolic pică pe 17 aprilie.
Citește și: Când pica Pastele ortodox și catolic în următorii ani
Postul Paștelui 2022 este cel mai aspru și cel mai lung dintre cele patru posturi importante din an. Postul Paștelui 2022 la ortodocși va începe pe 7 martie și se încheie pe 23 aprilie, potrivit calendarului ortodox. La credincioșii catolici, Postul Mare se ține de pe 28 februarie până pe 16 aprilie.
Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.
Pe toată durata postului, creștin ortodocșii pot consuma doar produse vegetale, adică preparate fără carne, ouă brânzeturi, lactate și alte produse de origine animală. În anumite zile, au ceea ce se numește „dezlegare la pește”.
Pentru creştinii romano-catolici, prima zi de post pică întotdeauna într-o zi de miercuri și nu lunea, ca la ortodocși. Prima zi de post este cunoscută sub denumirea de Miercurea Cenuşii. În această zi, toţi credincioşii catolici își fac semnul crucii prin presărarea de cenuşă pe frunte și pe haine ca simbol al pocăinţei.
În același timp, postul la catolici permite o singură masă pe zi până la saturare, îngăduind puțină hrană dimineața și seara. Este valabil pentru toți cei cu vârste cuprinse între 21 și 60 de ani.
Citește și: Când sunt Floriile, Paștele ortodox și cel catolic în anul 2022
Ca o particularitate, postul la catolici are două dimensiuni. Una este legată de postul alimentar și presupune ca pe durata postului să nu mănânce preparate din carne sau care conțin carne și grăsime animală. În schimb, aceștia au voie să consume ouă, lapte, brânză, smântână și pește, precum și vin și untdelemn.
A doua dimensiune a postului catolic ține de abstinență, adică renunțarea la anumite vicii și pofte cum ar fi țigările, cafeaua, televizorul sau plăcerile trupești. La abstinență sunt obligați romano-catolicii care au împlinit vârsta de 14 ani. Legea abstinenței se poate împlini doar prin abținerea de la carne sau prin practicarea carității sau a evlaviei.
Totodată, în funcție de data la care este sărbătorit Paștele, sunt fixate Floriile și Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.
De ce Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la date diferite
Două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină, stau la baza calculării datei la care creștinii sărbătoresc Paștele. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paștelui eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt.
Citește și: Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști
La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paștelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic și a șaptea lună (a opta în anii bisecți) a anului secular.
Când e dezlegare la pește în Postul Paștelui 2022?
Postul Paștelui este cel mai aspru post de peste an, iar spre deosebire de alte posturi, în Postul Mare sunt mai puține zile cu dezlegare la pește:
- 25 martie- la sărbătoarea Bunei Vestiri
- 17 aprilie- la sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile
Ce sărbători sunt în Postul Paștelui 2022?
În Postul Paștelui va avea loc sărbătoarea Bunei Vestiri pe 25 martie, sărbătoarea Sf. Calinic de la Cernica pe 11 aprilie și sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile, pe 17 aprilie 2022.
Învierea Domnului sau Sfintele Paști vor fi sărbătorite la data de 24 aprilie 2022, iar în a doua zi de Paște este prăznuit Sfântul Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință.
Ce este interzis să faci în Postul Paștelui 2022
În Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și cumetrii.
În Postul Paștelui, biserica spune că nu se cântă și nu se dansează.
În Postul Mare nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate din acestea.
În Postul Paștelui nu se bea alcool și nu se fumează.
Nu se mănâncă pește în Postul Paștelui, dacă nu este zi cu dezlegare.
În Săptămâna Patimilor se ține un post mai aspru, urmând ca în Vinerea Mare să nu se mănânce deloc.
În Postul Paștelui, creștinii trebuie să se roage mai mult.
În Postul Paștelui este interzisă împreunarea dintre femeie și bărbat.

Actualitate
Vineri, 23 mai 2025: Serată muzicală de excepție oferită de pianista japoneză Chiyo Hagiwara și soprana Melinda Samson, în ambianța unică a Cetății Câlnicului
Vineri, 23 mai 2025, în cadrul celei de-a 45-a ediții a Festivalului International „Lucian Blaga”, cu începere de la ora 19.30, în ambianța unică a Cetății Câlnicului – inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, va avea loc o serată muzicală de excepție, la care publicul este invitat cu toată căldura.
Versurile poemelor lui Blaga vor răsuna între vechile ziduri, readuse la viață prin muzica compusă de pianista japoneză Chiyo Hagiwara şi vocea sopranei Melinda Samson. „Frumoase mâni”, „La mare”, „Lumina”, „Mugurii”, „Pământul”, „Scoica”, „Trei fețe”, „Perspectivă”, „Cântecul somnului”, „Sonata lunii” şi „Orga” sunt poemele blagiene pe care, în acest an, cele două artiste le vor prezenta publicului îmbrăcate în sunetul sublim al muzicii, ca un omagiu adus lui Lucian Blaga.
Absolventă a Colegiului de Muzică din Tokyo, talentata pianistă Chiyo Hagiwara a studiat împreuna cu prestigioși profesori, numele ei fiind legat de introducerea în muzica clasică japoneză a operei micului geniu transilvănean Carl Filtsch. Datorită ei, operele copilului minune al Sebeşului au pătruns în cultura japoneză, unde Carl Filtsch se bucură astăzi de o apreciere unanimă, reflectată inclusiv în revistele culturale şi mass-media niponă. Câștigătoare a numeroase premii la festivaluri internaționale de muzică, în anul 2024 a fost distinsă cu titlul de „Cetățean de Onoare al Municipiului Sebeş”, pentru contribuția sa la promovarea internațională a două dintre personalitățile culturale ale Sebeșului: Carl Filtsch şi Lucian Blaga.
Absolventă a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, soprana Melinda Samson a obținut o serie de premii la concursuri de specialitate: premiul I la Concursul Naţional de Canto „Hariclea Darclée” din Brăila (1999), premiul al II-lea la Concursul Național de Canto „Marțian Negrea” din Ploiești (2000), premiul al II-lea la Festivalul Internațional de Muzică Barocă „La Stravaganza” Cluj-Napoca (2011) ș.a. În calitate de solistă, a participat la numeroase concerte vocal-simfonice, camerale, gale de operă, recitaluri de lied şi festivaluri, atât în ţară, cât şi peste hotare, interpretând oratoriile importante ale Barocului și lucrări vocal-simfonice aparţinând unor compozitori precum: J. S. Bach, Haydn, Mozart, Mendelssohn, Schumann, Poulenc, Honegger şi Türk. În prezent, Melinda Samson este lector universitar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Departamentul de Artă Teatrală.
Actualitate
Incendiu izbucnit la resturi de material lemnos, la un depozit situat pe strada Călărași. Intervin pompierii militari din Sebeș și Aiud
Detașamentul de pompieri Sebeș și Detașamentul de pompieri Alba au intervenit în seara zilei de joi, 15 mai 2025, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la resturi de material lemnos, pe strada Călărași, din Sebeș.
„Detașamentul de pompieri Sebeș în cooperare cu Detașamentul de pompieri Alba intervin pentru stingerea unui incendiu în mun. Sebeș, str. Călărași. Din informațiile preliminare ar fi vorba despre un incendiu izbucnit la resturi de material lemnos (rumeguș), din incinta unui depozit de material lemnos. Forțe alocate: 4 x ASAS (2 x Det. Sebes, 2 x Det. Aiud), SVSU Sebes și 1 x EPA”, a transmis ISU Alba.
UPDATE 1: „Forțele de intervenție au ajuns la locul producerii incendiului. Arde mocnit rumeguș aflat în proximitatea unei linii de debitare a materialului lemons. La momentul de față, incendiul este localizat, se lucrează pentru stingerea în totalitate a incendiului. Fară victime”, a mai transmis ISU Alba.
UPDATE 2: „Incendiul a fost stins”, a transmis ISU Alba.
Actualitate
Sâmbătă, 17 mai 2025: Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, inclus în programul „Noaptea Muzeelor”
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș s-a alăturat, și în acest an, evenimentului cultural „Noaptea Muzeelor”. Sâmbătă, 17 mai 2025, muzeul din Sebeș va fi deschis publicului în intervalul orar 17.00-23.00.
Pe lângă vizitarea gratuită a expozițiilor muzeului, oaspeții vor fi întâmpinați cu o serie de surprize pregătite de organizatori. Cu acest prilej, vor fi expuse o serie de linogravuri reprezentând Sebeşul văzut de Michael Acker (1889 – 1971), iar în atmosfera unică oferită de grădina muzeului, vizitatorii vor putea descoperi expoziția „Civitas Sebus”, precum și o bucătărie de campanie, folosită de unitatea de cavalerie din Sebeş, în timpul Primului Război Mondial.