Actualitate
Preţul „aurului verde” l-ar putea egala şi chiar depăşi pe cel al aurului galben!
Anul acesta urmează să fie exploatate, mai pe româneşte spus tăiate, 19 milioane de metri cubi de lemn din pădurile României. Din acest volum, circa jumătate aparţine Regiei Naţionale Romsilva, care organizează licitaţii pentru vânzarea lemnului pe picior.
Pentru prima dată în ultimii 7 ani, Romsilva a decis ca preţul de adjudecare din anul anterior să devină preţ de pornire la licitaţiile organizate în anul curent. Astfel s-a ajuns la un preţ de 160 de lei mc/picior de lemn, cu o creştere de 30 la sută faţă de anul trecut şi la aproape o triplare faţă de anul 2010. În unele regiuni ale ţării, direcţiile silvice ale Romsilva au stabilit preţuri şi mai mari (între 210 – 390 lei/mc în Botoşani, 250 – 287 lei/mc în Maramureş). Aşa s-a ajuns ca, la ora actuală, România să aibă printre cele mai mari preţuri de achiziţie a masei lemnoase din Europa. O performanţă care are părţile ei bune, pozitive, pentru că descurajează într-un fel tăierile masive de masă lemnoasă, şi aşa abuzive, prea ample şi distrugătoare pentru mediul nostru naţional. Pe de altă parte, scumpirea lemnului îi afectează pe cei care lucrează în industria lemnului şi a mobilei. Este vorba de circa 130.000 de angajaţi, care împreună cu familiile lor trăiesc, îşi asigură traiul din acest sector economic. Marea majoritate a acestora produc mobilă pentru export, în baza unor contracte şi a unor preţuri ferme şi orice scumpire, fie a lemnului, fie a forţei de muncă (cum ar fi creşterea salariului minim pe economie) dă peste cap afacerile de pe pieţele externe, aşa de greu cucerite şi cu multe sacrificii menţinute. Sunt afectate mai ales micile firme şi ateliere de prelucrare a lemnului şi de mobilă, cu capital integral românesc, care sunt şi aşa defavorizate de marile companii străine de pe piaţa lemnului şi a mobilei şi care îşi permit să practice preţuri mari, căci exportă mai ales cherestea şi confecţii lemnoase şi se bucură de protecţia unei legislaţii şi a unui Cod silvic ce le favorizează. Preţul mare practicat de Romsilva se dovedeşte a fi însă mai mult o inginerie, o şmecherie, o hoţie ca în codru, bine pusă la punct, căci, iată, lumea nu s-a înghesuit să participe la licitaţiile organizate până acum. Nici măcar coloşii de tip Holzindustrie Sebeş, în aşteptarea unor preţuri mai mici, aşa, ca un chilipir, căci mafia lemnului este tot mai lacomă, mai rapace, mai ales în acest an electoral, când politicienii, care au pus, de fapt, stăpânire pe pădurile ţării, au nevoie de suport financiar, ştiut fiind că banii se fac la pădure din topor şi din secure. Aşa s-a ajuns ca asociaţiile şi organizaţiile profesioniste ale forestierilor, şapte la număr, între care Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România, Comunitatea Forestierilor sau Federaţia Sindicatelor din Industria Lemnului, să organizeze un protest în faţa Guvernului şi să ceară Consiliului de Administrare al Regiei Naţionale a Pădurilor reducerea preţurilor de pornire a licitaţiilor de masă lemnoasă. Totodată, ele cer autorităţilor adoptarea, în regim de urgenţă, a unor decizii care să permită accesul real la masa lemnoasă, modificarea contractului de vânzare-cumpărare impus unilateral de Romsilva, eliminarea clauzelor abuzive ce contravin legislaţiei în vigoare, interzicerea reţinerii şi exploatării fără licenţă de către Romsilva. Desigur că solicitările celor din sectorul forestier sunt în cea mai mare parte îndreptăţite, cu atât mai mult cu cât s-au comis mari abuzuri în exploatarea pădurilor noastre, aşa cum au fost acordarea pe 10 ani unei singure firme străine din Sebeş a unei cote anuale de tăiere de 300.000 mc/an fără nicio licitaţie, contract care, apoi, s-a prelungit, astfel că noile reglementări nu îi privesc pe investitorii austrieci cu palate la Viena. Tot săracii de români au de suferit, căci licitaţiile sunt numai pentru ei, astfel că niciun întreprinzător român să nu mai poată cumpăra şi prelucra lemn, iar pădurile să fie puse la dispoziţia străinilor, până nu mai rămâne niciun copac în picioare. În aceste condiţii, Consiliul Concurenţei a recomandat Regiei Naţionale Romsilva să înceapă licitaţiile de la preţul minim din anul anterior şi nu de la preţul mediu. De asemenea, s-a cerut Romsilva să efectueze licitaţii şi să nu mai facă negocieri directe atunci când vinde lemn, pentru a exista concurenţă. Această normă a fost, de fapt, prevăzută şi în Hotărârea de Guvern privind valorificarea masei lemnoase. Aici este cheia afacerii cu masă lemnoasă, care trebuie vândută în condiţiile economiei de piaţă şi nu în baza unor aşa-zise negocieri directe atunci când se vinde lemn. Aceasta în teorie, pentru că în practică se întâmplă ca un mare director de Direcţie Silvică să ceară printr-un telefon, unui colos forestier, banii de salarii pentru pădurarii şi birocraţii din subordine, iar banii vin rapid, în contul unor viitoare înţelegeri şi negocieri directe! Şi pădurarii trebuie să trăiască, iar salariile lor sunt unele de mizerie, minime pe economie, astfel că pentru a-şi asigura un trai cât de cât decent, ajung de multe ori în situaţia lupului paznic la oi. Adică lemnul se vinde la negru, sau mai corect spus se fură! Romsilva ar putea, dacă nu să stopeze, cel puţin să diminueze fenomenul. Iar în ce priveşte preţul masei lemnoase, minim, mediu sau maxim faţă de anul anterior, cert este că în condiţiile în care pădurile sunt tot mai puţine şi regenerarea lor este lăsată în plata Domnului, se va ajunge ca „aurul verde” să fie mult mai greu de găsit, de procurat decât aurul galben! Şi, dacă aur galben mai găsim şi mai aducem sub formă de bijuterii, de la vechii noştri arcadaşi (prieteni) turci, „aur verde” probabil că vom importa din Austria, Germania şi chiar din Ungaria, care ţin la starea pădurilor lor ca la ochii din cap. Asta ar trebui să înţeleagă şi cei ce fac legile pădurii în ţara românească, adică politicienii noştri, care au dat iama în codrii patriei, pe care i-au făcut praf şi pulbere în goana lor după înavuţire, ca demni urmaşi ai lui Adrian Năstase, întemeietorul mafiei lemnului, când guvernul său a dat liber pe 10 ani la defrişat investitorilor, duios alintaţi ca strategici, din Sebeş.

Actualitate
Un bărbat de 48 de ani din Sebeș a decedat, după ce s-ar fi tăiat cu o drujbă
Sâmbătă, 18 aprilie 2026, în jurul orei 16.15, Poliția Municipiului Sebeș a fost sesizată de către o femeie, în vârstă de 73 de ani, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că fiul ei s-ar fi tăiat cu drujba.

Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat faptul că un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din Municipiul Sebeș, în timp ce se afla într-o anexă a locuinței, s-ar fi tăiat cu o drujbă, provocându-și leziuni incompatibile cu viața.
Trupul neînsuflețit va fi transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba în vederea efectuării examenului necroptic.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Actualitate
18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor
Astăzi, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Celebrarea anuală, în data de 18 aprilie, a patrimoniului construit al umanității reprezintă una dintre inițiativele Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), demers care își propune să atragă atenția asupra unor valori unice și inestimabile, adesea puse în pericol și chiar amenințate cu distrugerea de diverși factori, între care cel antropic continuă să joace un rol semnificativ.

ICOMOS este o organizație profesională neguvernamentală, fondată în anul 1964, care reunește specialiști și experți din domeniul protejării și valorificării monumentelor și siturilor arheologice. Activitatea acesteia se bazează pe principiile consacrate în Carta de la Veneția și este foarte importantă pentru identificarea și prezervarea valorilor care trebuie transmise generațiilor viitoare, promovând ideea că patrimoniul este o resursă neregenerabilă și un pilon al dezvoltării durabile.
În anul 2026, tema propusă de ICOMOS este „Răspunsul de urgență pentru patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre” (Emergency Response for Living Heritage in contexts of Conflicts and Disasters). Această direcție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase pentru protejarea nu doar a monumentelor, ci și a spiritului locurilor – acel „patrimoniu viu” format din comunități și tradiții. Într-o lume marcată de schimbări climatice accelerate și de instabilitate geopolitică, accentul cade pe reziliență: capacitatea monumentelor noastre de a supraviețui crizelor și rapiditatea cu care specialiștii pot interveni pentru a limita distrugerile.
România participă la acest efort global prin Comitetul Național ICOMOS (constituit în 1970). Cu un inventar de peste 30.000 de monumente istorice, țara noastră se confruntă cu provocarea imensă de a conserva aceste mărturii ale identității naționale.
Municipiul Sebeș, cu centrul său istoric ce conservă încă fidel atmosfera medievală, rămâne un punct important pe harta patrimoniului românesc. Cele peste 50 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice (situri arheologice, ansambluri urbanistice și monumente individuale) reprezintă o moștenire ce acoperă milenii de istorie.
În acest an, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către „coloanele vertebrale” ale identității locale: Biserica Evanghelică „Sf. Maria” (sec. XIII-XV), cu altarul său poliptic monumental, Casa Zápolya, fosta mănăstire dominicană și zidurile și turnurile cetății medievale. Acestea, alături de Casa natală a lui Lucian Blaga din Lancrăm și biserica evanghelică fortificată din Petrești, nu sunt doar atracții turistice, ci și repere de stabilitate culturală.
Ziua de 18 aprilie reprezintă ocazia ideală pentru a ne reafirma angajamentul de a proteja aceste valori. Înțelegerea faptului că patrimoniul necesită o îngrijire constantă și planuri de urgență bine structurate este singura garanție că Sebeșul își va păstra neschimbat profilul istoric pentru secolele ce vor veni.
Actualitate
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Îngroparea lui Iisus Hristos”, icoană pe sticlă realizată de iconarul Florin Poenariu
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune publicului, în luna aprilie, ca exponat special, icoana pe sticlă „Îngroparea lui Iisus Hristos”, realizată în anul 2013 de pictorul iconar Florin Poenariu. Lucrarea, executată în tehnica ulei pe glajă și având dimensiunile de 55 x 45 cm, ilustrează una dintre cele mai emoționante scene ale iconografiei creștine – momentul îngropării Mântuitorului.

Compoziția este centrată pe trupul lui Iisus Hristos, întins pe giulgiu, purtând urmele răstignirii. În prim-plan sunt reprezentate personaje esențiale ale momentului: Fecioara Maria, redată central, înveșmântată în roșu închis, exprimând prin gestul mâinilor durerea profundă îmbinată cu acceptarea; Ioan Evanghelistul, simbol al tinereții, reprezentat fără barbă; Maria Magdalena și Nicodim, participanți la pregătirea înmormântării; precum și Iosif din Arimateea, surprins ținând giulgiul. În plan secund apar alte personaje – mironosițe și ucenici – sugerând devotamentul și credința. Crucea, prezentă în fundal, amintește de răstignirea recentă.
Paleta cromatică, dominată de roșu, verde și auriu, este vibrantă și contrastantă, iar stilizarea figurilor, specifică picturii ortodoxe, exclude realismul anatomic și perspectiva clasică, accentuând dimensiunea spirituală a scenei. Întreaga reprezentare transmite durere, compasiune și sacralitate, dar și speranța în Înviere, icoana fiind, în sensul teologic formulat de Paul Evdokimov, „fața văzută a celor nevăzute”.
Lucrarea poartă semnătura artistului „Florin Poenariu 2013”, în partea dreaptă jos, și inscripția „Laz” în partea centrală inferioară. Rama din lemn, sculptată și ornamentată cu un „brânel” în relief, este caracteristică școlii iconografice de la Laz.
Florin Poenariu s-a născut în anul 1973, la Cugir, fiind descendent al unei familii de zugravi de la Laz, din ramura lui Toma Poenariu (1835-1874). A deprins meșteșugul iconografiei de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), și, deși a început această activitate la vârsta de 34 de ani, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi iconari contemporani.
Debutul expozițional a avut loc în 2008, la Aiud, fiind urmat de numeroase expoziții personale și de grup în locații importante, precum Alba Iulia, Lancrăm – Casa Memorială „Lucian Blaga”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul „ASTRA” Sibiu, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, precum și în Germania, la Potsdam.
Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul I și Premiul II la Concursul Național „Icoana Credinței”, organizat de Patriarhia Română (2017, 2019), precum și Premiul I la concursul organizat de Institutul Național al Patrimoniului (2019). Din anul 2020, artistul este inclus în categoria „Tezaur uman viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii pentru contribuția la păstrarea patrimoniului cultural imaterial.
Publicul este invitat să descopere această lucrare deosebită la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, pe parcursul lunii aprilie.
În anul 2025, Florin Poenariu a fost inclus în documentarul „Transilvania icoanelor pe sticlă”, realizat de postul franco-german Arte TV, disponibil online pentru publicul larg.
Din Județacum 24 de oreCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 săptămâniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | sebesinfo.ro
Actualitateacum 5 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025: Peste 900.000 de romani își serbează onomastica în 23 aprilie | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro

























