sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes

Acasă » Actualitate » Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ovidenie, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului | sebesinfo.ro

Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ovidenie, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului | sebesinfo.ro

Publicat în 21.11.2017 la ora 8:03

21 noiembrie 2017: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Obiceiuri, tradiții și superstiții | sebesinfo.ro

Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, Sărbătoarea Luminii, orânduită în calendar în data de 21 noiembrie, este prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului. În tradiţia populară, sărbătoarea este cunoscută sub numele Vovidenia sau Ovidenia, și de ea se leagă o mulțime de tradiții. Pentru că este o sărbătoare marcată cu cruce roșie în calendar, în această zi oamenii nu au voie să lucreze, dacă își doresc să aibă belșug și spor în toate.

La o săptămână de la Începutul Postului Naşterii Domnului, creştinii ortodocşi cinstesc sărbătoarea care aminteşte de momentul în care părinții Maicii Domnului, Sfinții Ioachim și Ana, au dus-o pe Fecioara Maria, la vârsta de trei ani, la templul din Ierusalim, potrivit crestinortodox.ro.

Mai exact, Sfinții Ioachim și Ana nu puteau avea copii și și-au îndreptat rugăciunile către Dumnezeu, cerându-i să le dăruiască un copil, și au promis că dacă acest lucru se va îndeplini, ei îl vor duce la templu și îl vor închina lui Dumnezeu. Rugându-se la Dumnezeu, dorința lor s-a împlinit, un înger spunându-le că vor avea o fată pe care trebuie să o boteze Maria. Binecuvântați cu un copil, Sfinții Ioachim și Ana s-au ținut de promisiune și când Fecioara Maria a împlinit 3 ani, aceștia au dus-o la templu, unde a rămas până la vârsta de 15 ani. Aici, la templu, Maria şi-a petrecut întreaga copilărie, crescând în curăţenie sufletească, rugându-se neîncetat şi citind Scriptura împreună cu alte fecioare, văduve şi preoţi. Fecioara Maria a petrecut astfel, 12 ani, până când acelaşi Arhanghel Gavriil, care l-a anunţat pe Ioachim că va avea un copil care se va umple de Duhul Sfânt, a vestit-o că-L va naste pe Iisus, Fiul Domnului. Ca să rămână nepătată în fata lumii, Fecioara Maria părăsit templul şi s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei şi al miracolului divin al naşterii pruncului Iisus. Citește și: când cade Pastele catolic și ortodox în următorii ani 2018, 2019, 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025

Astfel, pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, sărbătoare cunoscută în popor sub denumirea de Ovidenie. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”.

Pentru bucuria praznicului, sfinţii părinţi au acordat în această zi dezlegare la peşte.

Obiceiuri, tradiții și superstiții

Intrarea Maicii Domnului în Biserică este considerată a fi o zi magică şi este asociată în popor cu simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul şi soarele. De aceea, candela trebuie să fie aprinsă în casa fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea, pentru ca în viaţa copiilor din fiecare familie să vină norocul.

Tot în această noapte se fac farmece şi descântece, se află ursita şi se fac previziuni meteorologice. Acum se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. În tradiţia populară, se spune că în ziua de Ovidenie se dechid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Tot acum e bine ca oamenii certaţi să-şi ceară iertare şi să se împace. Se mai spune că de Ovidenie ologii s-ar putea vindeca.

Previziuni referitoare la vreme

Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna: Dacă în noaptea de Vovidenie va fi cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat ; în schimb, dacă ninge, va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.

Dacă în ziua praznicului este soare, înseamnă că va urma o vară secetoasă; dacă este nor şi în jurul nostru este o atmosferă apăsătoare, în timpul anului apar tot felul de epidemii. În schimb, dacă ninge, va urma o iarnă grea.

Un ritual prin care se alungă spiritele rele

Împotriva farmecelor şi a pagubei, de Vovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi, pentru a învinge spiritele rele care sunt active  în această zi.

Pentru aflarea ursitului

În mediul rural, fetele necăsătorile, care vor să-şi afle ursitul, merg la fântâna din sat cu o lumânare albă. La cântatul cocoşului, fiecare fată aprinde lumânarea aşezată pe marginea fântânii şi priveşte în fântână. Pe luciul apei, fata care împlineşte ritualul, vede chipul ursitului.

Sărbătoarea este cinstită prin rugăciune şi ofrande 

Ovidenia este cinstită de credincioşi prin evlavie şi prin ofrande. Numeroase bucate de post, peşte şi lumânări sunt duse la biserică şi sfinţite; apoi, aceste ofrande sunt împărţite copiilor şi săracilor  din comunitatea respectivă.

Gospodarii care împlinesc an de an tradiţiile specifice sărbătoarii spun că praznicul Ovideniei le aduce spor în hambare şi belşug în gospodărie.

O tradiţie cu efecte miraculoase

În ajunul sărbătorii de Ovidenie, copiii din diferite zone ale ţării practică un ritual: ei pun crenguţe de măr într-un vas cu apă în care adaugă şi agheasmă. Vasul respectiv se aşază într-un loc călduros, unde să pătrundă lumina. Până la Anul Nou, acele crenguţe de măr înmuguresc şi înfloresc. La pragul dintre ani, copiii care au îngrijit crenguţule merg la rude şi la prieteni şi le sorcovesc cu aceste ramuri binecuvântate prin ritualul tradiţional practicat la sărbătoarea Ovideniei.

De-a lungul timpului, s-a dovedit că persoanele sorcovite cu crengile de măr înflorite sunt apărate în acel an de boli, de pagubă şi de întâmplări dramatice.

Pomeniri pentru cei care au murit fără lumină

În ziua praznicului, la biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, înecaţi şi fără lumânare. În memoria acestora se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări sau o candelă.

În anumite localităţi din Nordul ţării, pentru cei care au murit fără lumină, se dau de pomană plăcinte cu dovleac şi câte o lumânare albă pentru că, potrivit tradiţiei, lumânarea albă, dincolo de ultimul hotar al vieţii, nu se stinge niciodată.

Există şi un alt mod de a-i venera pe cei trecuţi la viaţa veşnică: în anumite localităţi din sudul ţării se împart săracilor câte o strachină cu apă, un colăcel şi o lumânare din ceară albă. Citește și: Mesaje de Sfantul Nicolae

Un remediu dovedit împotriva bolilor

Din vremuri îndepărtate, în tradiţia populară, în numeroase zone din ţară se împlineşte un ritual care, spun credincioşii, alungă bolile: în fiecare gospodărie, la icoana Maicii Domnului se pune un vas cu apă proaspătă şi se aprinde o lumânare. Tradiţia spune că, fiind consumată dimineaţa, apa respectivă are puteri magice  şi este un remediu dovedit pentru o mulţime de boli.

Sărbătoarea Luminii Intrarea în biserică a Maicii Domnului sau Sărbătoarea Luminii s-a ţinut, prima dată, în secolul al VI-lea când, lângă ruinele templului unde a crescut, a fost construită o biserica închinată Fecioarei Maria. Praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numit şi Aducerea Maicii Domnului la Templu.

Acest articol a fost citit de 49 ori

Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ovidenie, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului | sebesinfo.ro
5 (100%) 2 votes

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează termenul lipsă * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.