Rămâi conectat

Actualitate

Exponatul lunii decembrie 2023, la Muzeul Municipal „Ioan Raica Sebeș”: Petru Maior – Istorie pentru începuturile românilor în Dachia

sebesinfo.ro

Publicat

în

În colecțiile Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebeş se păstrează un exemplar al lucrării „Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, scrisă de ilustrul reprezentant al Școlii Ardelene, Petru Maior.

Cartea, tipărită în limba română cu litere chirilice, are 340 pagini şi păstrează pe pagina de titlu câteva însemnări făcute de primul proprietar al cărții. În completarea titlului tipărit al lucrării, „Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, acesta a adăugat olograf „si en Ardialu”, iar deasupra locului apariției lucrării, și-a făcut cunoscută identitatea, „Ioanu Kornya parochu greco Katolicu” însemnare sub care a notat „1854 Anu si luna lui Februar 16″.

Revenind la autorul lucrării, Petru Maior (cca. 1756-1821) este originar dintr-o familie de mici nobili din Târnăveni. Născut în jurul anului 1756, a fost istoric, filolog și scriitor român transilvănean, reprezentant de frunte al Școlii Ardelene. După studii gimnaziale la Târgu Mureș și Blaj, a urmat filosofia și teologia la Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma, între 1774 şi 1779, iar apoi dreptul, la Universitatea din Viena (1779-1780). A fost profesor la gimnaziul din Blaj, între 1780 şi 1785, apoi protopop al Gurghiului şi, ulterior, până la moartea sa în 1821, revizor şi corector al cărților românești la tipografia de la Buda. Important susținător al drepturilor românilor Transilvăneni, a participat la redactarea „Supplex Libellus Valachorum” (1792). A publicat o serie de lucrări teologice, istorice, filologice, printre care şi „Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, tipărită la Buda în anul 1812, lucrare desemnată exponatul lunii decembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş.

Originea poporului român este prima problemă pe care Petru Maior a abordat-o în această lucrare. Evenimentele anterioare cuceririi Daciei de către romani şi războaiele dintre Decebal şi Traian au fost tratate succint. Întrucât obiectivul său a fost demonstrarea originii pur romane a poporului român şi a latinității limbii române, pentru Maior se impunea susținerea ideii exterminării dacilor în timpul războaielor daco-romane. A scris apoi despre romanii din Dacia, abordând relațiile lor cu „barbarii”, organizarea politică a acestora etc. A analizat apoi perioada istorică zbuciumată care a debutat odată cu secolul al III-lea, când a început migrația popoarelor şi care s-a încheiat odată cu apariția Țărilor Române. În această parte a lucrării, Maior a încercat să identifice perioade în care autohtonii au cunoscut o reală independentă. Nu a neglijat nici relațiile româno-ungare, vorbind însă în termeni de-a dreptul peiorativi despre principala sură istorică ungară, „Gesta Hungarorum”, şi despre autorul acesteia. Ultimele capitole ale lucrării le-a dedicat istoriei românilor din sudul Dunării.

Problema fundamentală a istoriei noastre medievale a fost continuitatea poporului român pe teritoriul pe care-l locuiește în prezent şi, cu toate că până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când românii din Transilvania au început să ceară drepturi politice egale cu celelalte popoare ale Imperiului Habsburgic, istoricii străini au recunoscut originea latină a limbii şi romanitatea poporului român, pentru a le contesta cererile, o serie de istorici ca Iosif Eder, Franz Sulzer, Johann Christian von Engel ș.a. care, alături de oameni politici ai timpului, au contestat formarea şi continuitatea lui pe teritoriul vechii Dacii, susținând că românii s-au format la sudul Dunării şi au trecut la nord de fluviu şi în special în Transilvania abia în secolele XII-XIII, după venirea ungurilor.

Animat de iubirea pentru neamul din care face parte, Petru Maior a realizat o istorie a tuturor românilor până în secolul al XIII-lea, însă nu una politică în care cronologia evenimentelor să fie riguros respectată, ci, mai degrabă, o istorie a problemelor pe care le-a ridicat formarea poporului român şi a drepturilor pe care acesta ar fi trebuit să le aibă. De aceea nu a respectat rigorile științei istorice, lucrarea dezvoltându-se în funcție de necesitățile pe care le impunea combaterea teoriilor celor care negau drepturile românilor.

Prin lucrarea „Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, Petru Maior rămâne primul mare polemist din istoria culturii noastre, cartea cuprinzând pagini de critică şi adevărate demonstrații de subtilitate şi abilitate. Comite exagerări, dar ele sunt explicabile pe de-o parte prin stadiul cercetării istorice al vremii sale, iar pe de altă parte prin scopul pe care şi l-a asumat, de a combate teoriile adversarilor. Aceste lucruri l-au determinat să depășească în anumite situații limitele adevărului, fără a greși însă în problemele esențiale ale istoriei Evului Mediu românesc.

Un alt merit al său a fost şi faptul că a știut cum să-şi expună ideile, cărora le-a dat o formă menită să nu șocheze oficialitățile, evitând astfel împiedicarea publicării lucrării sale. A învățat din pățania prietenului său Gheorghe Şincai, a cărui lucrare, „Hronicul românilor şi a mai multor neamuri”, deși mult mai bine documentată decât a sa, a fost respinsă de cenzura care a dat o sentință clară „Opus igne, autor patibui digne”! (Cartea este demnă de foc, autorul de spânzurătoare). I-a ridiculizat pe adversarii poporului român, devoalându-le superficialitatea şi reaua credință păstrând însă respectul față de autoritatea politică a vremii, astfel că lucrarea lui a văzut lumina tiparului şi a fost difuzată, răspândind ideile sale, care nu erau altceva decât argumente în justificarea drepturilor politice ale românilor din Transilvania, contribuind astfel la formarea conștiinței de neam şi a ideii de continuitate şi unitate a poporului român.

Exemplarul din „Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, deținut de Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, provine din Biblioteca familiei Bena din Pianu de Jos, de unde a fost adus în 16 martie 1958, şi poate fi admirat ca exponat al lunii decembrie în cadrul unei mici expoziții organizate cu acest prilej.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Motociclist de 32 de ani din Sebeș, rănit într-un accident rutier produs la Alba Iulia

sebesinfo.ro

Publicat

în

Miercuri, 15 mai 2024, în jurul orei 15.30, pe B-dul. Încoronării din Municipiul Alba Iulia, un bărbat de 29 de ani, din comuna Doljesti, județul Neamț, în timp ce conducea un autoturism, a intrat în coliziune cu o motocicletă condusă de un bărbat de 32 de ani, din Municipiul Sebeș.

În urma accidentului, motociclistul a suferit leziuni corporale ușoare și a fost transportat la spital.

Ambii conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

FOTO: ARHIVĂ


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Duminică, 19 mai 2024: Întâlnire cu poetul Mircea Dinescu, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș

sebesinfo.ro

Publicat

în

În grădina Muzeului Municipal „Ioan Raica”, din Sebeș, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, poetul și scriitorul Mircea Dinescu, urmează să lanseze volumul „E-obositor să nu iubești pe nimeni.”

Duminică, 19 mai 2024, vă invităm la o întâlnire cu poetul Mircea Dinescu, începând cu ora 19.00, în grădina Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, ocazie cu care va fi lansat volumul „E-obositor să nu iubești pe nimeni”. Evenimentul face parte din programul celei de-a XLIV-a ediții a Festivalului Internațional „Lucian Blaga” Sebeș.

Mircea Dinescu s-a născut în data de 11 noiembrie 1950, la Slobozia. A debutat ca poet în anul 1967, în revista „Luceafărul”, iar 1971 i se publica primul volum de versuri, „Invocație nimănui”, pentru care a fost răsplătit cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut. A fost considerat drept unul dintre cei mai talentați poeți tineri, iar volumele care au urmat au confirmat asta. În urma unui interviu publicat în luna martie 1989, în ziarul francez „Libération”, a fost arestat la domiciliu în timpul epocii Ceauşescu, devenind un simbol al disidenței anticomuniste. După 1989 a fost președintele Uniunii Scriitorilor și membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. A înființat revistele „Academia Cațavencu”, „Plai cu boi” și „Aspirina săracului”. Are 19 volume publicate în limba română, iar poeziile sale pot fi citite în mai multe limbi (a publicat volume în Germania, Ungaria, Olanda, Suedia, Franța și Serbia). I-au fost decernate premii importante ale Uniunii Scriitorilor din România, Academiei Române, precum și premii internaționale. A fost realizator și prezentator al emisiunii „Politică și delicatețuri”, actualmente fiind amfitrionul emisiunii „Poezie şi delicateţuri”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Vineri, 17 mai 2024: Regizorul Florin Coșuleț ne deschide „Jurnalul fericirii”, în cadrul Festivalului „Lucian Blaga” de la Sebeș

sebesinfo.ro

Publicat

în

Organizatorii celei de-a XLIV-a ediții a Festivalului Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș și Lancrăm vă invită vineri, 17 mai 2024, începând cu ora 19.30, în sala de spectacole a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, la o întâlnire onestă cu Nicolae Steinhardt prin intermediul „Jurnalului fericirii”, cunoscuta carte de memorii și eseuri a scriitorului care participa în anul 1986 la festivalul de poezie de la Sebeș (aflat pe atunci cea de-a treia ediție). 

„A înțelege ce s-a întâmplat atunci, în acel timp de înnoiri socialiste la suprafață și de sufocări surde ale unor destine umane irepetabile în catacombele omenirii, este un exercițiu ce implică revelația. Fără o renunțare la o logică imediată, fără o abandonare de sine, fără a plonja cu respirația tăiată în adâncurile trăirilor sufletești,  precum culegătorii de perle, fără toate acestea căutătorul de înțelesuri nu va face decât să își scormonească puțin empatia și așa uzată de atâtea știri de la ora 5. Nu va reuși decât să se lase nițel  impresionat și la nivel declarativ și la cel mai înalt nivel pe care îl poate atinge, puțin  îngrozit de torturile aplicate celor deținuți. Atâta tot. Dar nu va înțelege aproape nimic din inimaginabilul și monstruosul experiment aplicat deținuților politici din perioada de după război, până prin ani 60. „Carnea uită” spunea cineva, dar ce a fost mișcat în interior va rămâne până la sfârșitul veacurilor ca o rană mereu supurândă. Spectacolul ce se va înfățișa înaintea dumneavoastră, plecând de la „Jurnalul fericirii” a lui Nicolae Steinhardt se dorește a fi un test atât al artiștilor, cât și al publicului. O verificare a măsurilor, a dozajelor, a echilibrului. O aproape imposibilă încercare de a reda, prin artă, un moment incredibil al umanității”, transmite regizorul și actorul Florin Coșuleț.

Din distribuția spectacolului mai fac parte muzicienii Cristina Tegzeșiu (oboi) și Sebastian Tegzeșiu (vioară).

• Memento:

În anul 1959 este arestat „lotul Noica-Pillat”, al aşa numiţilor „intelectuali mistico-legionari”, la care aderase. La sfârşitul anului, la 31 decembrie, Securitatea îi cere să fie martor al acuzării în procesul respectiv, iar după ce refuză, la 4 ianuarie 1960 este arestat şi condamnat la 12 ani de muncă silnică, 7 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii personale, pentru „crimă de uneltire împotriva orânduirii sociale a statului”. La 15 martie 1960, în închisoarea Jilava, în camera 18, are loc botezul lui Nicolae Steinhardt în credinţa creştin-ortodoxă. Este mutat apoi în închisorile de la Gherla şi Aiud, iar în august 1964 este eliberat ca urmare a decretului de graţiere colectivă a deţinuţilor politici. Imediat după ieşirea din detenţie, Steinhardt îşi desăvârşeste taina botezului. După eliberarea din detenţie şi după moartea tatălui său, în 1967, Nicolae Steinhardt începe să caute o mănăstire unde să-şi trăiască restul zilelor, însă mai mereu era întâmpinat cu refuzuri, fiindcă stareţii se fereau de un fost deţinut politic. La 30 martie 1989, trece la cele veşnice, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Rohia, acolo unde a fost acceptat prin intermediul lui Constantin Noica, ceremonia înhumării sale fiind supravegheată îndeaproape de către Securitate – el fiind până la final o ameninţare, doar prin prisma influenţei enorme pe care acesta o exercita, deopotrivă, printre oamenii simpli şi intelectuali (sursa: Radio România Cultural).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes