Știri din zonă
Etnograful Ioan Popa, recompensat cu titlul de „Ambasador Cultural al Județului Alba”. Acesta este inițiatorul Festivalului „Datină străbună pe Secaşe”
Etnograful Ioan Popa, cel care a fondat în anul 1972 Festivalul interjudețean „Datină străbună pe Secaşe”, a primit titlul de „Ambasador Cultural al Județului Alba”.
Titlul este cea mai înaltă distincție conferită de județul Alba unei personalități din domeniul culturii, fiind acordată prin Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură ,,Augustin Bena”. Ceremonia de decernare a acestui titlu a avut loc în cadrul ediției din acest an a Festivalului interjudețean „Datină străbună pe Secaşe”, eveniment inițiat de etnograful Ioan Popa.
„Ioan Popa este pe drept cuvânt un ambasador cultural al județului Alba, iar titlul pe care l-a primit recent este doar o recunoaștere a activității deosebite a domniei sale în scopul cercetării, păstrării și promovării zestrei de datini și obiceiuri românești. Festivalul „Datină străbună pe Secașe”, pe care etnograful Ioan Popa l-a inițiat în 1972, s-a consacrat ca un eveniment de referință la nivel național, iar ediția din acest an poate fi încadrată în edițiile etalon caracterizate prin normalitate, frumusețe și continuitate. Mulțumim tuturor păstrătorilor și continuatorilor tradițiilor și obiceiurilor românești, mulțumim celor care îi susțin și mulțumim minunatului public!”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Peste 350 de păstrători de tradiții și obiceiuri românești din 17 comunități din Țara Secașelor au participat duminică, 4 februarie 2024, la Festivalul interjudețean „Datină străbună pe Secaşe”, unul dintre cele mai vechi festivaluri de folclor din România. Festivalul a ajuns în acest an la cea de-a XXX-a ediție și a fost găzduit de comuna Șpring din județul Alba.
Evenimentul a debutat cu alocuțiunea emoționantă a etnografului Ioan Popa, fondatorul proiectului, urmată de un moment artistic special intitulat „Bicentenarul nașterii eroului Avram Iancu” susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba, sub conducerea lui Alexandru Pal, alături de soliștii Roxana Reche, Floricica Moga, Dorina Narița și Nicolae Plută. Ediția din acest an a festivalului a reunit 17 comunități locale din Țara Secașelor (județele Alba și Sibiu): Cergău, Ciugud, Cut, Crăciunelu de Jos, Doștat, Mihalț, Daia Română, Câlnic, Roșia de Secaș, Șpring, Valea Lungă, Loamneș, Păuca, Miercurea Sibiului, Slimnic, Șura Mică și Șura Mare. Acestea și-au prezentat o parte din zestrea etnofolclorică și au demonstrat cum reușesc să păstreze frumusețea tradițiilor românești. „Festivalul „Datină străbună pe Secaşe” a fost organizat de Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură „Augustin Bena”, în parteneriat cu Primăria Comunei Șpring.
IOAN POPA, inițiatorul Festivalului „Datină străbună pe Secaşe” în anul 1972, s-a născut în data de 3 august 1940 la Roșia de Secaș (județul Alba) și a absolvit Facultatea de Filologie de la Timișoara (1963-1969).
Este autor al mai multor cărți de istorie culturală: ,,Nicolae Brânzeu” – 1995, „Un ardelean prefect de Argeș – Profesorul Nicolae Brânzeu” – 1997, „Nicolae Brânzeu – Istoria școalelor de la Blaj” (reeditare, cu un Studiu introductiv de Ioan Popa) – 2000, ,,Țara Secașelor (Studiu monografic)” – 2006, ,,Roșia de Secaș. File de monografie” – 2007, ,,Oameni, cărți, fapte” – 2010, beletristică: ,,Pe drumul murgului. Legendă și istorie pe Secaș” – 1996, ,,Cerul și pământul de acasă”, vol. I – 2000, vol. II – 2002, ,,Odinioară la Purpura” – 2001, ,,Blajul. Biografii paralele” – 1998, ,,Blajul. Dialoguri subiective” – 2002, ,,Patimi și iubiri la Purpura” – 2003, ,,Amarul fericirii” – 2006, ,,Recuperări selective” – 2007, ,,De sub vălul negurii cărunte” – 2008, ,,Când eram ștrengar în lume…” – 2009 (volum colectiv), ,,De-a râsu-plânsu prin Europa” – 2009, ,,Din ograda lui Ionuț” – 2010, ,,Înapoi în rai” – 2011 și, nu în ultimul rând, etnografie și folclor: ,,Ia-ți, mireasă, ziua bună. Obiceiuri folclorice din Valea Secașului”, 1973 (în colaborare), ,,Țara Secașelor. Monografie folclorică” – 1996, ,,Țara Secașelor. Folclor literar-muzical” – 2000 (în colaborare), ,,Folclor secășean” – 2004, ,,Pe drumul cântecului – culegere de folclor realizată de Ion Blăjan” – 2004, ,,Țara Secașelor” – 2006.
Face parte din colegiul redacțional al revitelor „Astra Blăjeană”, „Gazeta Târnavelor”, „Gazeta de Miercurea”, „Ghimpele”, „Acasă”, „Gând Românesc”.
Ioan Popa este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2002. A obținut Premiul pentru Literatură al Astrei, Despărțământul „Timotei Cipariu” Blaj (2002), Premiul pentru publicistică pe anul 2006 al revistei “Discobolul”, Premiul pentru Literatură „Octavian Goga” al Astrei pe anul 2007, Premiul pentru literatură al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara (2008).

Știri din zonă
Iarna s-a instalat în Munții Șureanu, încă de la sfârșitul lunii septembrie
De duminică noaptea în Munții Șureanu a început să ningă, deși este abia finalul lunii septembrie, stratul de zăpadă măsurând deja câțiva centimetri.
În timp ce mai multe zone din ţară sunt anunțate ploi pentru sfârșitul primei luni de toamnă, la munte a venit deja iarna. Ninge la Șureanu, iar peisajele sunt de basm după ce fulgii mari de nea au acoperit totul.
Potrivit meteorologilor, vremea nu dă semne că s-ar încălzi, iar pe finalul săptămânii temperaturile vor scădea sub valorile normale pentru aceasta perioadă. Dacă în anii trecuți zăpada s-a lăsat așteptată chiar și în lunile de iarnă, se pare că anul acesta anotimpul rece își intră în drepturi chiar mai devreme decât ar trebui.
Știri din zonă
Bărbat de 57 de ani din Săsciori, condamnat la închisoare cu excutare, reținut de polițiști și dus la Penitenciarul Aiud
Miercuri, 24 septembrie 2025, polițiștii din Săsciori au depistat și reținut un bărbat de 57 de ani, din localitatea Săsciori, care este posesorul unui mandat de executare a pedepsei închisorii, emis la data de 24 septembrie 2025, de către Judecătoria Sebeș.
Acesta a fost condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 1 an și 2 luni și 10 zile închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Bărbatul a fost depus în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, pentru executarea pedepsei.
Știri din zonă
Sfințirea Crucii și Rugăciunea Paraclisul Maicii Domnului în Parohia Vințu de Jos, Protopopiatul greco-catolic Sebeș
Duminică, 14 septembrie 2025, de Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, comunitatea greco-catolică din Parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință” din Vințu de Jos, Protopopiatul Sebeș, a trăit un moment de mare bucurie spirituală, prin sfințirea Crucii și rugăciunea Paraclisului Maicii Domnului.
Cu binecuvântarea Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, evenimentul liturgic a fost prezidat de Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop Auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, care a celebrat Paraclisul Maicii Domnului. La masa altarului i-au fost alături: Pr. Nicolae Popa, Protopop de Sibiu, Pr. Daniel Roman, parohul comunității din Vințu de Jos, precum și preoți dinProtopopiatului Sebeș: Pr. Florin Gatea, Pr. Daniel Stoica și Pr. Traian Covaciu.
Alături de credincioșii parohiei au fost prezenți și reprezentanți ai comunității locale: doamna Simona Cazan, primarul comunei Vințu de Jos, domnul ing. Nicolae Nemeș, președintele Asociației Agricole „Vințana”, precum și numeroși credincioși din împrejurimi.
După rugăciunea Paraclisului, a urmat binecuvântarea și sfințirea Crucii care a fost ridicată în curtea bisericii. Crucea, rod al credinței și al generozității, a fost donată de familia Zdrâncu Petru și realizată de sculptorul Nicolae Chindriș din Ieud, județul Maramureș.
În încheierea sărbătorii, credincioșii au luat parte la o agapă frățească, găzduită de familia Vingărzan Lucian, membră a comunității greco-catolice din Vințu de Jos.
Acest moment de rugăciune și comuniune a adus o nouă binecuvântare asupra parohiei, întărind legătura credincioșilor cu Biserica și cu semnul Sfintei Cruci, izvor de mântuire și speranță.