Actualitate
Document din 1866, prin care Înaltul Guvern Regal Transilvan acorda dreptul de târg săptămânal localității Săsciori – exponatul lunii octombrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș
Printre multe alte documente valoroase pentru istoria locală şi a zonei, în arhiva Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş, se păstrează documentul original, din 28 iunie 1866, prin care se acorda localității Săsciori dreptul de a organiza un târg săptămânal.
Tipărit pe o coală de hârtie cu dimensiunile de 57/45 cm, textul decretului este încadrat într-un chenar format din trei linii paralele și cu ornamente vegetale la cele patru colţuri. Documentul conține următorul text:
„Decretul Inaltulu Regiu Guberniu Transilvanu prin decretulu din 28 Martiu 1866 nr. 20085 – 1866 s-a induratu gratiosu a concede Comunei Sesciori în Comitatulu Albei inferioare ca se tiene unu tirgu de septemana, defigiendui totudodata diua pre Dominica fiacarei septemani dupa finirea servitiului besericescu. Ce prin aceasta se aduce la cunostintia. Dele oficiulu cercuale in Vintiulu inferioru din 20 Juniu 1866. Catra Primaria comunei Sesciori in Sesciori. Zeik Ferencz Jude tractuale”.
Din Săsciori, de-a lungul timpului, sunt cunoscuţi mai mulţi comercianţi, dintre care unii serveau chiar principilor Transilvaniei, cum este de pildă negustorul Şerban, din Săsciori, activ în slujba lui Mihail Apafi (1632-1690), căruia îi procura, în special, „orientale” din Ţara Românească. Tot el a încheiat mai multe tranzacţii în numele principelui, vânzând odată berbeci în valoare de 339 taleri, iar în alt rând 200 berbeci cu 97 taleri, pentru ca în anul 1686 să vândă 150 berbeci bătrâni, alături de 9 oi sterpe şi un ţap, tot bătrân, pentru suma de 100 taleri. I-a procurat principelui, în schimb, „[…] oleiu de lemn, rochie, limonată şi orez […]”, articole pe care cheltuise 56 florini şi 5 denari; altă dată i-a procurat 20 de crapi contra sumei de 2 florini şi 49 denari.
Informaţii referitoare la comerţul existent în zonă ne sunt oferite şi de conscripţia urbarială efectuată la Săsciori în 9 iunie 1820, din care aflăm despre oportunităţile comerciale ale săsciorenilor : „[…]de a târgui şi vinde, în multe locuri şi bune avem, cum e Sassebeşul, de la satul nostru un ceas, Miercurea în trei ceasuri putem merge, în Bălgrad întratâta vreme, până la Vinţ două şi jumătate ceasuri. În oraşele acestea ce avem a negustorii vindem cu bani gata şi drumurile până la oraşele acestea sunt bune şi pe lângă aceasta, în satul nostru în toată săptămâna târg se face, unde marhele se vând cu preţ bun, şi pentru târgul acesta din satul nostru la domni nu plătim nici o taxă”.
Târgul de la Săsciori era unul important, deservind întreaga mărginime a Sebeşului, pe lângă cel săptămânal, menționat încă din anul 1820, se organizau şi alte târguri importante. Primăvara, în 28 şi 29 martie, avea loc târgul de vite şi în 30 martie cel de mărfuri, numit „târgul ăl slobod”. Al doilea târg important era cel din toamnă, din 24-26 octombrie, „târgul Sfântului Dumitru”, care se ţine şi în prezent şi este cunoscut sub numele de „târgul cepii”, dar de unde se pot achiziţiona, pe lângă ceapă şi animale mari şi mici, brânzeturi şi specialităţi ciobăneşti, cum este sloiul.
În fiecare an la Săsciori se ţinea şi un „târg al oilor”, în Duminica Tomii, la care erau foarte căutate oile ţurcan, crescute cu predilecţie de mărginenii Sebeşului. Animalele oferite spre vânzare aici erau aşezate pe categorii, în „Zăvoi” caii, cornutele mari şi porcii, oilor şi caprelor fiindu-le rezervată zona situată în amonte de pod, pe malul stâng al râului Sebeş. Pe lângă cumpărătorii de pe văile Sebeşului şi Pianului, frecventau târgul şi oameni din zona Miercurii, de pe şesul Mureşului, până la Zlatna, precum şi negustori din Sibiu, Orăştie, Abrud, Haţeg şi chiar din zona Turzii şi a Clujului. Târguiala se făcea prin „răzbatere” (negociere), după care „se bătea palma” şi urma „adălmaşul” în cârciumă, „La Pecu”, cel mai celebru local din Săsciori până la al Doilea Război Mondial.

Actualitate
Bărbat de 35 de ani cercetat de polițiștii din Sebeș, după ce a fost depistat conducând cu o alcoolemie de 1,19 mg/litru alcool pur în aerul expirat
La data de 10 mai 2025, în jurul orei 00.50, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Sebeș au oprit, pentru control, pe strada Săsească din localitatea Petrești, un autoturism condus de un bărbat de 35 de ani, din localitatea Daia Română, județul Alba.
În urma testării bărbatului, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 1,19 mg/litru alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital, în vederea stabilirii alcoolemiei.
Cercetările sunt continuate.
Actualitate
Laureatul Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia, ediția a IX-a – Lancrăm
Vineri, 9 mai 2025 avut loc la Lancrăm festivitatea de decernare a Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia.
Juriul format din istoricii și criticii literari: Constantina Raveca Buleu, Horia Gârbea, George Neagoe, Irina Petraș, Vasile Spiridon, Adrian Tudurachi și Mihai Zamfir, luând în discuție poeții nominalizați, respectiv Ileana Mălăncioiu, Aurel Pantea, Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu, Varujan Vosganian, Ovidiu Genaru și Dinu Flămând, au hotărât să acorde Premiul Național pentru Poezie Lucian Blaga Opera Omnia, poetului Aurel Pantea.
Poetul Aurel Pantea s-a născut la 10 martie 1952, în localitatea Chețani din județul Mureș.
A urmat studii primare și gimnaziale în satul natal, apoi Liceul Teoretic din Luduș și mai târziu Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. După absolvire a fost repartizat profesor la Școala generală nr. 4 din Borșa-Maramureș, apoi a lucrat ca și corector la ziarul Unirea din Alba Iulia, profesor la Școala generală nr. 1 și la Liceul „Horia, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia și conferențiar universitar dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Aurel Pantea a debutat în 1971 cu poezie, în revista clujeană Echinox. A colaborat apoi cu poezii în revistele Echinox, Tribuna, Steaua, Vatra ș.a. Debutul editorial a avut loc în 1980 cu volumul Casa cu retori.
Volume publicate: Casa cu retori (1980); Persoana de după-amiază (1983); La persoana a treia (1992); Negru pe negru (1993); O victorie covârșitoare (1999); Aceste Veneții, aceste lagune (antologie) (1999); Negru pe negru (alt poem) (2005); Negru pe negru (antologie) (2009); Nimicitorul (2012); Recviem pentru tăceri și nimiciri (antologie) (2013); În urmă se sting toate luminile (antologie) (2014); Opera poetica (2016); Poeți ai transcendenței pline. Epifanii ale indeterminatului (două ediții: 2003 și 2005); Simpatii critice (2004); Înapoi la lirism (2005); Ștefan Aug. Doinaș (studiu monografic) (2007); Sacrul în poezia românească (volum colectiv) (2007).
PREMII ŞI DISTINCȚII:
– Premiul de debut al Editurii Albatros pentru „Casa cu retori”, 1980;
– Premiul pentru poezie al revistei „Poesis”, Satu Mare 1992;
– Premiul „Cartea Anului” al Salonului Naţional de Carte şi Publicaţie Culturală, pentru volumul de poeme „Negru pe negru”, Cluj-Napoca, 1994;
– Premiul „Octav Şuluţiu” al revistei „Familia”, Oradea, 1998;
– Premiul „Frontiera Poesis” pentru cea mai bună revistă, Satu Mare, 1998;
– Premiul pentru excelenţă acordat de Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Alba-Hunedoara, 2001;
– Premiul de excelenţă acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Mureş, Mediaş, 2002;
– Diploma de excelenţă acordată de Consiliul Judeţean Alba, Alba Iulia, 2002;
– Diploma de onoare acordată în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat, Mediaş, 2002;
– Diplomă acordată revistei „Discobolul” de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Mureş, Tg. Mureş, 2003;
– Premiul pentru critică literară al revistei „Poesis” pentru vol. „Simpatii critice”, Satu Mare, 2004;
– Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Mureş pentru vol. „Poeţi ai transcendenţei pline”, Tg. Mureş, 2004;
– Premiul „Mediaş”, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat, Mediaş, 2004;
– Premiul pentru poezie al revistei „Târnava”, Tg. Mureş, 2005;
– Premiul pentru publicistica literară al Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Mureş, Tg. Mureş, 2005;
– Premiul „Dafora”, acordat în cadrul Zilelor Revistelor Culturale din Transilvania şi Banat pentru volumul de poeme „Negru pe negru (alt poem)”, Mediaş, 2005;
– Nominalizat pentru premiile Uniunii Scriitorilor din România, cu volumul „Negru pe negru (alt poem)”, Bucureşti, 2006;
– Premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor, Filiala Mureş, 2006;
– Premiul pentru critică literară, acordat de Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”, Alba Iulia, 2006;
– Premiul pentru poezie al revistei „Ateneu”, Bacău, 2006;
– Premiul Naţional „Tudor Arghezi”, Tg. Jiu, 2012;
– Premiul „Balcanica”, Brăila, 2012;
– Premiul ARIEL, „Cartea anului”, Bucureşti, 2013;
– Premiul „Cartea anului” la Festivalul de carte Transilvania, Cluj, 2013;
– Titlul de Poet al Iașului, 2014;
– Premiul Bibliotecii „T. Kirileanu” Neamț, Piatra Neamț, 2014;
– Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 2015;
– Premiul pentru poezie la împlinirea a 150 de ani de la apariția revistei „Familia”, Oradea 2015;
– Laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Omnia, Botoșani, 2017.
– Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria A – „Literatura”, București, 2021
Actualitate
Tânără de 22 de ani, responsabilă de producerea accidentului rutier de pe strada Mihail Kogălniceanu, soldat cu rănirea unei persoane și patru autoturisme avariate
În seara zilei de 6 mai 2025, polițiștii din Sebeș au fost sesizați cu privire la faptul că, pe strada Mihail Kogălniceanu din Municipiul Sebeș, a avut loc un eveniment rutier.
Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat că o tânără de 22 de ani, din Sebeș, în timp ce conducea un autoturism, pe strada Mihail Kogălniceanu, nu ar fi păstrat o distanță regulamentară față de autoturismul care circula în fața sa, condus de un bărbat, în vârstă de 50 de ani, din Sebeș, intrând în coliziune cu acesta. Autoturismul condus de bărbatul de 50 de ani a fost proiectat în autoturismul care circula în fața sa, condus de un bărbat de 40 de ani, din Sebeș, iar acesta din urmă a fost proiectat în autoturismul din fața sa, condus de o femeie de 35 de ani, din Sebeș.
În urma evenimentului rutier, conducătorul auto, în vârstă de 50 de ani, a fost transportat la Spitalul Municipal Sebeș, pentru îngrijiri medicale.
Cei patru conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.