Știri din zonă
Comuna Șugag începe să semene cu o așezare rurală din Austria
Marele scriitor Mihail Sadoveanu descria ținutul Văii Sebeșului într-un mod inedit: „se află undeva, în ţara Ardealului, între ţinuturile Inidoarei şi a Albei, o apă viforoasă. Oamenii dinspre câmpie îi spun Sebeş: cei vechi de înălţimi îi zic încă Frumoasa. (…) muntenii din Şugag, ultimul sat al văii, îşi duc şi ei în sus gospodăririle de vară încărcate pe căluţi sau pe asini; au în cotloanele înalte ale Frumoasei odăi pentru vaci şi stâni pentru oi”.
Frumusețea văii a rămas la fel, și după zeci de ani de la peregrinările scriitorului prin zonă. Călătoria se face acum pe un drum asfaltat ca-n palmă, de-a lungul căruia învolburata Vale a Frumoasei e ținută pe alocuri în chingi de beton, hidrocentrale ridicate pentru a ostoi setea de lumină a omenirii. Cea mai răsărită așezare de pe vale este Șugagul, comuna neatinsă vreodată de mucegaiul colectivizării.
Oamenilor de aici nu le-a fost diluat simțul proprietății, al muncii pentru prosperitatea personală, nu a altora. Și acest lucru se vede și acum, chiar din drum.
Casele din centrul comunei sunt armonioase, cu un stilul arhitectonic perfect integrat în culorile muntelui. Majoritatea sunt noi sau înnoite, cu etaj, în culori pale, cu uși masive din lemn, sculptate. E o întrecere de frumusețe între vecini: cine are florile cele mai frumoase, cine are cele mai faine perdele, cine are poarta mai frumos sculptată.
Pentru simbioza cu natura, la amenajarea gospodărilor s-a folosit mult lemnul și piatra, regăsite din abundență în zonă. Unele case păstrează o tradiție locală interesantă: pe o plăcuță de marmură, lemn sau inox fixate pe frontispiciul casei, la intrarea în curte, sunt ștanțate numele proprietarilor de drept. Bogatele case ale șugăgenilor ascund în spate truda de-o viață a proprietarilor, a urmașilor lor. Spre deosebire de alte așezări de munte, tinerii de aici nu-și abandonează casa părintească. Mulți, foarte mulți, după ce-și termină școlile, se întorc acasă pentru a contribui cu forța lor fizică și intelectuală la propășirea localității.
Comuna are aerul unei stațiuni montane, în care poposești la o pensiune (multe, încercați o căutare pe Google!) doar ca să scapi de stresul urban și să respiri aer curat. Și nu o stațiune oarecare ci, încet-încet, Șugagul începe să semene cu o așezare rurală din Austria. De ce? Pentru că Dumnezeu a dat locului oameni harnici și o natură sălbatică, dar frumoasă. Până aici, descrierea se potrivește cu a altor zeci de așezări din Alba, din România.
Un singur aspect esențial a făcut diferența. Cei aproape 3000 de șugăgeni au știut ce primar să-și aleagă. Și să-l realeagă. Și să-l realeagă. Și să-l realeagă. La ultimele alegeri, cu un covârșitor procentaj de 93%. Și dacă șugăgenii nu v-au convins cu opțiunea lor, pentru a vă face o idee de ce primar aveți nevoie în comuna dumneavoastră, dați o fugă până la Șugag. Înainte de alegerile de anul viitor. Și să știți: cum e omul și cum îi e casa, așa va arăta și localitatea pe care o va păstori. Indiferent de poleiala electorală, subțire, ce vrăjește din ce în ce mai puțini gospodari.
Primarul Constantin Jinar iubește Şugagul, aici s-a născut. Are zece frați, toți în viață. Are o soție harnică și zâmbitoare, trei feciori care și-au făcut câte un rost și și-au întemeiat câte o familie în comună. De 14 ani ani, de când Jinar este primar, comuna a fost tot un șantier.
În 2000, drumurile erau numai gropi. Astazi sunt asfaltate ca-n palmă și marcate precum autostrăzile. Apa, canalizarea, telefonia mobilă și fixă, cablul TV și internetul, un cămin cultural renovat ca la carte, piața agroalimentară, tot ce ține de asigurarea unui trai mai ușor – nu le găseai în Șugag în anul 2000.
Astăzi s-a ajuns cu apa și drumurile în aproape toate cele 7 sate și 15 cătune. Șugăgenii sunt obișnuiți cu viața aspră și cu munca, dar meritau ca traiul lor să fie mai ușor. Și s-a putut. Încetul cu încetul, infrastructura a fost modernizată complet – atât apa și canalizarea cât și amenajarea drumurilor – iar locuitorii se bucură acum de binefacerile civilizației. Cu bugetul local s-a asigurat finanțare pentru investițiile începute. Apoi a apărut șansa accesării de fonduri europene.
Cu fondurile europene atrase au fost amenajate drumurile din comună și satele aparținătoare: Valea Mărtiniei, Grosăştilor, Şugag – Arţi, Dobra de Jos, pe Valea Mirajului, Valea Gotului, Valea Mărtiniei, Pârâul Curăta, Pârâul Tolii, Valea Mică, Valea Teascului, Bârzana, Valea Grosăștilor. Au fost construite foarte multe pensiuni în Luncile Prigoanei (adminstrativ aflate pe raza Șugagului), unele cu fonduri europene. Mulți au renunțat însă chiar și la finanțarea europeană deoarece infrastructura rutieră e greu accesibilă pentru turiști. Drumul județean pe unde turiștii ar trebui să ajungă în Luncile Prigoanei – DJ 704, a rămas un drum de pământ, foarte greu accesibil.
N. I. T

Știri din zonă
O mămică din comuna Șpring creează jucării croșetate prin tehnica „amigurumi”
Cu siguranță nu există persoană căreia să nu-i fi plăcut jucăriile. De când am devenit mamă de băiat și fată, lumea jucăriilor m-a cucerit definitiv. De la puzzle-uri și jocuri de construit, până la mașini și faimoasele păpuși, toate au un farmec aparte. În categoria păpușilor am descoperit însă ceva cu totul special: păpușile personalizate, create pentru un copil anume.

Tot prin intermediul acestor povești am cunoscut-o pe Mihaela Matieș, o mamă dedicată din Șpring. La 43 de ani, reușește să îmbine armonios pasiunea cu viața de familie. Lucrul de mână o definește și îi oferă cadrul perfect pentru a-și exprima creativitatea, răbdarea și dragostea pentru frumos. Zilele trecute, într-o discuție ca între mămici, i-am descoperit povestea, pe care o împărtășesc și cu voi. Modul în care vorbește despre familie și pasiune m-a impresionat profund.
„Familia este centrul universului meu, iar fiecare zi este o oportunitate de a dărui iubire, grijă și inspirație. Sunt o persoană caldă, atentă la detalii, care pune suflet în tot ceea ce face. M-am născut și am copilărit într-un sat de pe partea stângă a râului Moldova. Acolo a început pasiunea mea pentru lucrul de mână, alături de mama și bunica. Tot acolo am urmat și școala de meserii, într-un domeniu fără legătură cu ceea ce fac astăzi. Rădăcinile materne sunt din județul Alba, mama fiind născută într-un sat de pe Valea Sebeșului”, povestește Mihaela.
– Cum a apărut pasiunea pentru croșetat?
– Am învățat să croșetez de mică și am realizat diverse obiecte de decor. A urmat o pauză lungă de la croșetat, iar acum șase ani căutam ceva nou. Nu știam atunci că urma să descopăr această artă minunată. Am găsit un tutorial cu un pui croșetat și mi-am spus: Ce poate fi așa de greu? Știu să croșetez, e floare la ureche. Atunci am realizat că nu știam aproape nimic despre această artă. Totuși, din niște resturi de fire și cu o croșetă nepotrivită, am reușit să realizez un puiuț pe care îl păstrez și astăzi. Nu este cel mai reușit, dar este începutul poveștii mele.
– Cum ai început să creezi păpuși?
– La început voiam să fac de toate, dar am realizat că nimic nu mă bucură mai mult decât jucăriile. Am început să caut tehnici, modele și materiale potrivite. În căutarea mea m-am lovit de nenumărate refuzuri, dar asta nu m-a făcut să mă opresc. În drumul meu am întâlnit doamne fermecate, cu aceeași pasiune, de la care am învățat și le mulțumesc.
– Povestește-mi despre tehnica pe care o folosești pentru a crea aceste minunății.
– Tehnica folosită în realizarea jucăriilor croșetate se numește amigurumi. Aceasta este o tehnică japoneză de croșetat sau tricotat prin care se realizează jucării mici, de obicei animale, păpuși sau creaturi fantastice umplute cu material sintetic. Termenul provine din limba japoneză prin combinarea termenilor ami – care înseamnă a croșeta/a tricota, și nuigurumi – care se traduce ca jucărie de pluș. Tehnica a devenit populară în Japonia și s-a răspândit rapid în întreaga lume datorită aspectului drăgălaș și personalizabil al jucăriilor. La amigurumi se lucrează, de obicei, în spirală. Se folosesc puncte simple (picioruș scurt), se umple cu vatelină sau alt material moale. Amigurumi nu este doar o tehnică de lucru manual, ci și o formă de artă decorativă și un hobby foarte apreciat.
– Cum a apărut „Ela’s Magic Yarn” și de ce acest nume?
– Ela’s Magic Yarn a apărut din dorința de a arăta lumii minunățiile realizate de mine, din pasiune și dragoste pentru manual. Numele vine de la prenumele meu, Mihaela, și de la magia care se întâmplă atunci când croșeta întâlnește firul, iar din împletirea lor iau naștere creații unice, pline de suflet.
– Cât de căutate sunt aceste păpuși?
– Nu atât cât mi-aș dori, poate pentru că nu știu încă să ajung la publicul potrivit.
– Ce alte pasiuni mai ai?
– Iubesc florile, grădinăritul și plimbările în aer liber.
– Din punctul tău de vedere, pasiunea pentru ceva se poate transforma în carieră?
– Eu văd croșetatul mai mult decât un hobby. Croșetatul nu este doar o activitate relaxantă, ci și o oportunitate reală de a crea produse unice: haine, accesorii, decorațiuni sau cadouri personalizate.
– Ce sfat ai pentru tinerele care doresc să realizeze aceste păpuși?
– Sfaturi pe care le-am primit si eu la început de drum, și anume să urmărească tutoriale pentru că acum se găsesc și în limba română. Acolo pot vedea tehnicile necesare pentru realizarea jucăriilor amigurumi. Foarte important, la început să aleagă un fir mai gros și o croșetă potrivită pentru a lucra mai ușor. Să nu cumpere toate firele pe care le văd, pentru că nu au nevoie de ele și o să ajungă să facă o colecție, ca mine. Să înceapă cu proiecte ușoare, sunt ideale pentru începători, și să nu se sperie de greșeli, pot desface și reface fără probleme.
Știri din zonă
Prezența unui urs, semnalată vineri seara în comuna Săsciori. A fost transmis mesaj de avertizare RO Alert
Prezența unui urs a fost semnalată vineri seara, în jurul orei 20.45, în comuna Săsciori, a transmis IJJ Alba. A fost transmis mesaj de avertizare RO-Alert locuitorilor din zonă.

„La fața locului se deplasează de urgență echipajul de intervenție al Jandarmeriei Alba, aflat în serviciu, echipat corespunzător pentru alungarea animalelor de talie mare. Pentru prevenirea apariției unor situații de risc la adresa sănătății, integrității sau chiar a vieții populației din zonă, ISU Alba a emis mesaj Ro-Alert. Intervenția este în desfășurare. Vom reveni cu informații actualizate”, au precizat reprezentanții Jandarmeriei Alba.
Din Județacum o lunăCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 10 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniMesaje de SFANTUL Ilie 2025. Urări, SMS-uri şi felicitări pe care le poţi transmite celor îşi serbează onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 2 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | sebesinfo.ro
Mondenacum 10 luniNume care se sărbătoresc de Sfânta Maria | sebesinfo.ro






















Rodi
27.05.2018 la 22:42
Locuri frumoase, sat aratos, dar gunoaiele de pe marginile drumurilor si de pe malul apelor iti lasa un gust amar!!! Cine oare le arunca la intamplare? Nu tot acesti oameni?