Cea mai mare parte din fostul Combinat de prelucrare și industrializare a lemnului din municipiul Sebeș, vizitat de două ori de Nicolae Ceaușescu, în anii `70 și `80, a ajuns o imensă clădire fantomă, din care a rămas doar scheletul, și care, de mai bine de 10 ani, face notă discordantă în peisajul zonei.

Combinatul de prelucrare și industrializare a lemnului a fost înființat în 1970 și era cel mai mare angajator al Sebeșului din vremea respectivă, iar în cadrul acestuia funcționau mai multe fabrici, între care de mobilier, tapițerie, semifabricate, cherestea sau PFL.

Imensul Combinat s-a rupt în două în anii 1990, iar astfel s-au format două societăți – MDF Sebeş SA și Mobis SA Sebeş –, cea din urmă, odinioară fala Sebeșului, a devenit o simplă ruină, năpădită de bălării și cu un aspect dezolant.

Ioan Poloșan, unul dintre angajații fostului Combinat de prelucrare și industrializare a lemnului, care a lucrat ca inginer tehnolog din anul 1981 în fabrica de PFL, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că este cuprins de ”sentimente de furie” când vede ce a ajuns fosta fabrică Mobis, o parte din marea întreprindere.

”Combinatul exploata lemnul de pe Valea Sebeșului și se aproviziona cu bușteni. Era, la vremea aceea, cel mai mare angajator al Sebeșului, având în anii 1980 peste 4.000 de muncitori. S-a construit chiar un cartier pentru deservirea combinatului. În 40% dintre fabricile combinatului se lucra pe trei schimburi, 24 din 24, iar în restul doar pe două schimburi”, a declarat Ioan Poloșan.

El și-a adus aminte că marele Combinat a fost vizitat și de fostul președinte Nicolae Ceaușescu, iar la una dintre inspecții a fost și el prezent.

”Eu eram acolo când a fost în vizită, dar nu mai știu cu precizie anul. Eram inginer tehnolog în fabrica de PFL. Acolo, prin procesul tehnologic, era posibil să apară un incendiu tehnologic pentru că uscarea fibrei se făcea cu flacără deschisă. La trei zile, cam așa, mai făcea explozie. A venit un consilier al tovarășului la mine. Mă întreabă și îi răspund: <<Dom-le, asta se mai aprinde, mai face bum>>. <<Aoleo, nu-l băgăm aici, atunci!>>, mi-a spus el. Astfel i-am reconfigurat traseul vizitei și l-am dus în fabrica de tapițerie. Acele explozii nu erau neapărat însoțite de accidente”, a mai spus Ioan Poloșan.

După anul 1990 s-a pus problema retehnologizării Combinatului de prelucrare a lemnului din Sebeş. Din cauza dimensiunilor acestuia, care făceau imposibilă orice privatizare, în 1995 s-au format două societăţi: SC MDF Sebeş SA, care cuprindea fosta fabrică PFL şi SC Mobis SA Sebeş cu restul fabricilor.

În noiembrie 1997, SC MDF Sebeş SA a fost vândută concernului italian Frati, companie care a fost achiziționată ulterior de SC Kronospan. Din păcate, SC Mobis SA Sebeş nu a avut o soartă bună şi astăzi nu mai funcţionează.

SC Mobis Sebeș producea și comercializa mobilier și semifabricate din lemn. Mobila produsă aici era apreciată și cerută mai ales la export. Declinul Mobis a început în 2003 – 2004, iar în noiembrie 2005 fabrica de mobilă mai avea doar 10 angajați, după ce, în 2002-2003 numărul salariaților era de aproape 400.

În prezent, trei firme, cu sediul în București, care se află în procedură de faliment, sunt proprietare pe clădirea fostei fabrici Mobis și pe terenul aferent. Șansele ca imaginea zonei să se schimbe și să capete un aspect adecvat unui oraș cochet depind de soluționarea dosarelor care se află, din 2013, pe rolul Tribunalului București.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Sebeș, Nadia Mitrea, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că fără o decizie definitivă a instanței nu se poate interveni pentru modernizarea zonei în care se află fosta fabrică. Astfel, soarta terenului și clădirii vor fi decise după finalizarea procedurii de declarare a falimentului.

Potrivit unor experți imobiliari, cei 97.570 de metri pătrați, adică aproape 10 hectare situate la intrare în municipiul Sebeș, unde s-a aflat fosta fabrică, ar putea valora circa cinci milioane de euro la un preț minim de 50 de euro per metru pătrat.

Primăria Sebeș a pus ipotecă de rang I și II pe teren și, în cazul în care acesta va fi valorificat, există șanse reale să-și recupereze creanța de 200.000 de lei, datorii ce decurg din taxe și impozite neplătite de către proprietari de mai mulți ani de zile.

Banii pe care îi are de recuperat Primăria Sebeș sunt puțini în comparație cu datoriile de milioane de euro pe care cele trei societăți le au către alți creditori mult mai mari precum Finanțele și bănci comerciale.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS