Schitul „Sfântul Siluan Athonitul” din localitatea Cut, Protopopiatul Sebeș, și-a sărbătorit joi, 24 septembrie 2026, hramul, în ziua în care Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Cuvios Siluan Athonitul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a fost prezent în mijlocul obștii monahale și al credincioșilor.

Ierarhul a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, și a rostit un cuvânt de învățătură dedicat însemnătății pocăinței, lucrării harului dumnezeiesc și urmării învățăturilor Evangheliei. Egumenul schitului este părintele protosinghel Teofan Popa.

În cuvântul adresat celor prezenți, Arhiepiscopul Irineu a subliniat că pocăința sinceră îl ajută pe om să redobândească frumusețea sufletească și comuniunea cu Dumnezeu: „Atunci când omul are inima rănită pentru greșelile sale și plânge cu lacrimi amare de căință, el se face din nou sănătos, își dobândește din nou frumusețea spirituală primită la Botez. Pe cel ce se pocăiește, Hristos îl reașază în har și reînnoiește în el chipul lui Dumnezeu, care fusese schimonosit din cauza păcatului”.

În continuarea cuvântului său, Ierarhul a evidențiat chemarea creștinului de a-și orienta întreaga viață potrivit învățăturii Evangheliei, având ca țintă dobândirea Împărăției lui Dumnezeu.

„Scopul nostru este să trăim, pe cât este cu putință, conform Evangheliei, ca să fim vrednici de Împărăția veșnică. Pentru a atinge acest scop, este bine să ne rugăm cu Sfântul Siluan Athonitul: «Doamne, Tu vezi cât de neputincios este sufletul fără harul Tău. Dă-ne nouă frica Ta cea sfântă, dă-ne nouă puterea de a Te iubi»”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Irineu.

Un așezământ monahal întemeiat în urmă cu două decenii

Schitul „Sfântul Siluan Athonitul” de la Cut a fost înființat în luna septembrie a anului 2005, la inițiativa preotului Adrian Nistor și a ctitorului Ilie Paștiu din Sebeș. Primele temelii ale așezământului au fost puse prin osteneala a trei monahi veniți în Eparhia Alba Iuliei de la Mănăstirea Rebra-Parva, din județul Bistrița-Năsăud.

Dezvoltarea noii vetre monahale a fost posibilă și datorită sprijinului oferit de numeroși credincioși, care au donat suprafețele de teren necesare construirii așezământului.

În toamna anului 2005 a fost ridicat primul locaș de cult, de mici dimensiuni, în Sfântul Altar al căruia se află un fragment din moaștele Sfântului Siluan Athonitul. Un an mai târziu, în vara anului 2006, au început lucrările pentru construirea corpului de chilii, care cuprinde biblioteca și trapeza, precum și paraclisul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, amenajat la subsolul clădirii.

În prezent, schitul continuă să fie o vatră de rugăciune și de viețuire monahală în Eparhia Alba Iuliei, aflată sub ocrotirea Sfântului Cuvios Siluan Athonitul.

În urmă cu trei ani, cu prilejul hramului schitului, părintele Teofan Popa a fost hirotesit întru protosinghel, ca semn de apreciere pentru activitatea desfășurată în slujirea Bisericii strămoșești.

Vasile Căpîlnean

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News

O cronică de familie care reunește peste 700 de membri și urmărește firul generațiilor începând din anul 1862 va fi lansată, la 27 septembrie 2026, la Biserica Reformată din Vințu de Jos.

O poveste despre familie, rădăcini și memoria celor care au fost înaintea noastră va fi adusă în fața publicului în cadrul lansării volumului „Cezar Mihai, un vlăstar născut din neam în neam”, semnat de autorul Dan-Ioan Groza.

Evenimentul va avea loc duminică, 27 septembrie 2026, de la ora 17:00, la Biserica Reformată din Vințu de Jos, într-un cadru dedicat cărții, muzicii și poeziei.

Lansarea îi va avea ca invitați speciali pe Tudor Florin Limbean, interpret la nai, prof. Antonio Josan, la chitară clasică, și pe poeta Felicia Colda. Evenimentul va fi fotografiat de Marius Daian, de la FotoSpeed, astfel încât momentele întâlnirii să fie păstrate și peste timp.

De la poezia adolescenței la cronica unei familii

Pentru Dan-Ioan Groza, noul volum reprezintă o continuare a unui drum început în urmă cu 13 ani. La 30 iunie 2013, autorul își lansa cartea „Drumul pașilor neopriți”, volum care reunea poezii scrise în perioada adolescenței, a liceului, facultății și școlii militare.

Dacă prima carte a fost legată de anii formării și de experiențele tinereții, noua lucrare marchează o etapă diferită. Este o întoarcere către familie și către trecut, către oamenii și poveștile care au contribuit la construirea identității generațiilor de astăzi.

„Cezar-Mihai, un vlăstar născut din neam în neam” este, în esență, o cronică de familie, realizată din dorința de a păstra vie memoria înaintașilor și de a transmite mai departe valorile și poveștile unei familii.

Peste 700 de membri ai familiei, în 256 de pagini

Cartea a fost realizată și tipărită prin finanțare proprie, într-un tiraj de 200 de exemplare, și cuprinde 256 de pagini.

Punctul de plecare al cercetării l-au reprezentat arborii genealogici ai familiilor Groza și Abrudean, din partea autorului, precum și Vîrtan și Selagea, din familia soției sale.

Autorul a urmărit firul generațiilor începând din 1862 și până la ultimul vlăstar născut, reunind în volum peste 700 de membri ai familiei.

Pentru reconstruirea acestei istorii de familie au fost folosite mărturii culese din grai viu, documente de arhivă, fotografii, acte civile și militare, arbori genealogici și amintiri transmise de-a lungul generațiilor.

Dincolo de datele genealogice, volumul urmărește oameni și destine. Sunt readuse în atenție tradiții, ocupații, momente din viața satului, experiențe de război, povești de familie și valori care au trecut de la o generație la alta.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News