Actualitate
Autostrada Sebeş – Turda provoacă nelinişte la Oarda
Traseul autostrăzii Sebeş-Turda îi nelinişteşte pe cetăţenii din Oarda – Alba Iulia. Că autostrada Sebeş-Turda este o necesitate stringentă pentru judeţul Alba, asta o ştim deja cu toţii. Graba autorităţilor de a finaliza proiectul traseului acesteia pentru a putea beneficia de fonduri europene, întocmirea unor hărţi topografice fără a fi consultaţi toţi cetăţenii afectaţi, agită spiritele în rândul acestora. Aşa după cum v-am anunţat într-un articol precedent, mulţi dintre locuitorii din Oarda sunt nemulţumiţi că aceasta le “taie satul în două” şi că trebuie demolate 8-9 case, opunându-se construcţiei acesteia prin satul lor. Duminică, 9 iunie, după ce am fost anunţaţi că mai mulţi localnici se vor întruni, ne-am deplasat în Oarda de Sus pentru a vedea exact despre ce este vorba şi care sunt nemulţumirile oamenilor. La faţa locului, mai mulţi cetăţeni, locuitori ai străzilor Victoriei şi Cedrului, două străzi pe unde ar urma să treacă autostrada, ne-au prezentat problemele cu care se confruntă la ora actuală.
Cetăţenii sunt nemulţumiţi în primul rând de faptul că autorităţile locale şi judeţene nu le-au spus nimic şi nu i-au informat în niciun fel pe unde va trece exact autostrada. Ei au fost nevoiţi să meargă singuri să se intereseze la primărie, şi după ce aici au aflat că li se vor demola casele, au început să facă demersuri, iar în acest weekend au strâns aproximativ 200 de semnături de la localnicii din Oarda, care-i susţin şi sunt alături de ei, pentru ca autostrada Sebeş-Turda să nu le distrugă mare parte din sat, ci să fie construită în afara localităţii.
De asemenea, au realizat un memoriu, în care au prezentat toate motivele pentru care nu le convine ca autostrada Sebeş-Turda să treacă pe aici, pe care intenţionează ca luni, să îl depună la Primăria municipiului Alba Iulia, la Consiliul Judeţean Alba şi la CNADR şi să îl prezinte în şedinţa de luni de consiliu local. Ei înţeleg că acest proiect, de interes naţional, al autostrăzii Sebeş-Turda este important şi îşi doresc la fel de mult ca şi alţii să fie realizat, însă nu să “îşi bată nimeni joc de ei”. Aceştia aşteaptă în continuare ca autorităţile să îi informeze exact despre cum şi pe cine va afecta construcţia acesteia.
Domnul Ion Ţăran, proprietarul unei case cu etaj, finalizată în anul 2007, situată pe strada Cedrului din Oarda de Sus, la doar câţiva metri de casa veche despre care autorităţile spun că este singura care va fi demolată, ne-a povestit pe scurt despre cum a aflat că şi casa lui va fi demolată şi cum au reacţionat autorităţile atunci când a mers să ceară lămuriri: “În urmă cu două săptămâni a venit nişte oameni cu o maşină aici, într-o grădină, şi s-au apucat de forat. Ne-am dus la ei, am întrebat ce vor să facă şi nu ne-au dat niciun detaliu. Pe urmă, la câteva zile, au venit şi au bătut o bornă aici la vreo 30 de metri de casa mea. După vreo 2-3 zile după ce s-a bătut borna, au venit şi au făcut poze. Iarăşi nu ne-a anunţat nimeni, nimic. Săptămâna trecută miercuri, am fost la CJ, la domnul Florin Roman, să mă interesez, să văd care este treaba cu autostrada şi dânsul mi-a spus că se strică o singură casă veche. Casa veche se află la câţiva metri, undeva aici mai jos.. De acolo, m-am luat şi m-am dus la primărie cu actele de la casă, cu toate, şi mi-au scos această hartă, schiţa la casă. Se vede clar că va fi afectată de autostradă. De la primărie ne-au anunţat că se strică aproximativ 8-9 case, printre care şi a noastră, casă făcută nouă. Ne-am mutat în ea în 2007, la care am muncit în străinătate ani de zile când domnii nu au venit să ne întrebe dacă avem bani să terminăm această casă sau dacă avem ce mânca şi am umblat prin străinătate. Ne-am lăsat familiile acasă şi am plecat să muncim şi acum să vină să ne-o dărâme. Nouă nu ne convine situaţia aceasta, vrem, nu ca să mutăm autostrada dintr-o parte în alta în sat, ci vrem ca aceasta să se mute undeva sus lângă pădure, să nu afecteze nicio casă. Sunt atâţia vecini afectaţi, nu doar aici, aveţi în spate o grămadă de vecini afectaţi cu grădinile, pe partea cealaltă, unde e strada principală se află încă câteva case şi terenuri afectate. Noi ne-am adunat şi v-am chemat pe dumneavoastră să vedem ce-i de făcut. Domnul Roman să vină la faţa locului şi să ne explice, sau autorităţile, cine e în măsură să ne lămurească, să vină să ne informeze şi să ne spună clar ce e de făcut şi ce face cu noi,” ne-a declarat Ion Ţăran.
“Noi vrem pur şi simplu să scoată autostrada din sat, să nu fie afectat nimeni. Pe noi nu ne interesează numai situaţia noastră. Normal era să vină să facă o şedinţă cu toţi cei care suntem afectaţi şi să ne spună care este problema, ne despăgubeşte, ne lasă, ne strică, nu ne strică. Noi ce facem? Avem copii, suntem afectaţi absolut toţi. Nu putem sta liniştiţi, fata este mare, poate la anul se mărită, vreau să termin prin curte. Ce să fac? Să stau să spună ei ca vin şi îmi strică sau vin când au toate documentele făcute ca să ne dărâme? Ce să facem? Trebuia să ne anunţe şi pe noi. Noi plătim nişte taxe la stat, când am făcut casa asta nu am făcut-o de azi pe mâine. Ne-am dus şi am făcut autorizaţii şi am plătit fel şi fel de taxe, plătim impozit ca oricine, şi noi nu avem niciun drept în lumea asta?” Eu înţeleg, e interes naţional, înţelegem şi asta. Normal să se facă, că vrem şi drumuri, vrem de toate… dar nici să îşi bată joc de noi pur şi simplu. Măcar să vină să vorbească cu noi. De ce nu au curaj? a adăugat soţia acestuia, doamna Crina Ţăran.
“Din auzite”, aceştia au aflat şi cam ce sume ar primi de la autorităţi pentru un metru de teren extravilan, intravilan sau pe metru de casă construit, dacă autostrada ar urma să fie construită conform proiectului: “Noi am auzit că 80 de cenţi pentru metru de teren extravilan, 2 euro pentru intravilan, şi în jur de 25 de euro la construcţii”, a explicat domnul Ţăran Ioan la care soţia acestuia, a adăugat, cu lacrimi în ochi: Ce să fac dacă îmi dă 7000 de euro pe casă? Poate îmi dă mai mult, dar în casa asta nu sunt numai bani băgaţi, pe noi ne afectează în mai multe feluri: psihic, emoţional. Eu nu pot sta liniştită, eu am întrebat din străinătate de fiecare cărămidă care a pus-o şi acum ce să fac să stau să mă uit la ea cum o dărâmă. Nu pot! Noi din 2001 suntem plecaţi în străinătate amândoi până acum un an, când ne-am adunat din nou acasă. Familia noastră a fost împărţită, unii în ţară alţii în străinătate. Am lăsat copilul la 11 ani şi l-am văzut la 17, nu e uşor!”
Ca să ne dovedească că primele măsuri de construire a autostrăzii au fost luate deja, aceştia ne-au arătat două borne amplasate chiar pe strada lor, pe strada Cedrului, care indică exact traseul autostrăzii.
Ana Susan, o bătrânică ce locuieşte la doar câţiva metri de familia Ţăran, a ţinut să precizeze că dacă autostrada va fi construită conform noului proiect, îi va fi afectată şi grădina ei care îi este unica sursă de existenţă: “Aici este grădina mea pe care o lucrez de o viaţă. Dacă o strică eu ce să fac? De aici trăiesc. Eu nu mă pot duce după o ceapă sau după cartofi toată ziua în oraş”, a declarat aceasta.
Tot pe strada Cedrului, la doar câţiva metri de casa familiei Ţăran, se află casa domnului Gheorghe Mariş, casă la care a obţinut autorizaţie de construcţie anul trecut, în 2012. El se întreabă de ce a mai obţinut această autorizaţie dacă acum casa este vizată pentru demolare. “Pentru casa asta pe care o vedeţi am primit autorizaţie anul trecut, în luna martie. Abia am terminat-o de ridicat şi acum aflu că se află pe traseul autostrăzii şi ar urma să fie demolată. În situaţia asta nu ştiu ce o să fac, am o vârstă care nu îmi mai permite să mă apuc din nou de construcţia altei case de la zero”, a declarat acesta.
În spatele casei familiei Ţăran, pe strada Victoriei, la aproximativ 600 de metri în linie dreaptă, se află casa familiei Lăncrănjan, recent renovată şi modernizată, despre care doamna Lăncrănjan a aflat de la primărie că se află pe lista celor care vor fi demolate. “Noi ne-am autosesizat practic că locuinţa noastră se află pe traseul autostrăzii. Nu am fost înştiinţaţi, nu ni s-a comunicat de autorităţi, de nimeni, nimic în vederea construirii viitoarei autostrăzi. Am fost la primărie unde am făcut contestaţie, a cărei formă nu mi se pare corectă. Adică dacă nu eşti înştiinţat legal de către o instituţie a statului cu privire la ceva, la ce să faci contestaţie?! Soţia mea a fost la primărie pentru a întreba, iar din ce mi-a spus, a aflat astfel că şi casa noastră este propusă pentru demolare. Bordura autostrăzii este în dreptul gardului meu de lemn. Terenul de dincolo de gard este tot al nostru. Nu ştim ce să facem. La momentul de faţă stăm într-un stres continuu. Nu sunt de acord sub nicio formă să îmi strice casa”, a explicat domnul George Lăncrănjan.
În aceeaşi situaţie se află şi domana Ana Drăghici, vecina familiei Lăncrănjan, o femeie bătrână, paralizată, care, dacă îi va fi demolată casa, nu ar avea unde să se mute, decât “la Dumnezeu în cer”: “Eu unde mă duc dacă îmi demolează casa? Domnii ăştia mari sunt nebuni la cap. De când am aflat, nu mai pot de necăjită. Şi aşa sunt beteagă şi paralizată, stă sora mea şi mă îngrijeşte. Unde să mă duc, la Dumnezeu în cer?!? Nu am pe nimeni”, a declarat bătrânica, speriată şi panicată de situaţie.

Actualitate
18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor
Astăzi, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Celebrarea anuală, în data de 18 aprilie, a patrimoniului construit al umanității reprezintă una dintre inițiativele Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), demers care își propune să atragă atenția asupra unor valori unice și inestimabile, adesea puse în pericol și chiar amenințate cu distrugerea de diverși factori, între care cel antropic continuă să joace un rol semnificativ.

ICOMOS este o organizație profesională neguvernamentală, fondată în anul 1964, care reunește specialiști și experți din domeniul protejării și valorificării monumentelor și siturilor arheologice. Activitatea acesteia se bazează pe principiile consacrate în Carta de la Veneția și este foarte importantă pentru identificarea și prezervarea valorilor care trebuie transmise generațiilor viitoare, promovând ideea că patrimoniul este o resursă neregenerabilă și un pilon al dezvoltării durabile.
În anul 2026, tema propusă de ICOMOS este „Răspunsul de urgență pentru patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre” (Emergency Response for Living Heritage in contexts of Conflicts and Disasters). Această direcție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase pentru protejarea nu doar a monumentelor, ci și a spiritului locurilor – acel „patrimoniu viu” format din comunități și tradiții. Într-o lume marcată de schimbări climatice accelerate și de instabilitate geopolitică, accentul cade pe reziliență: capacitatea monumentelor noastre de a supraviețui crizelor și rapiditatea cu care specialiștii pot interveni pentru a limita distrugerile.
România participă la acest efort global prin Comitetul Național ICOMOS (constituit în 1970). Cu un inventar de peste 30.000 de monumente istorice, țara noastră se confruntă cu provocarea imensă de a conserva aceste mărturii ale identității naționale.
Municipiul Sebeș, cu centrul său istoric ce conservă încă fidel atmosfera medievală, rămâne un punct important pe harta patrimoniului românesc. Cele peste 50 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice (situri arheologice, ansambluri urbanistice și monumente individuale) reprezintă o moștenire ce acoperă milenii de istorie.
În acest an, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către „coloanele vertebrale” ale identității locale: Biserica Evanghelică „Sf. Maria” (sec. XIII-XV), cu altarul său poliptic monumental, Casa Zápolya, fosta mănăstire dominicană și zidurile și turnurile cetății medievale. Acestea, alături de Casa natală a lui Lucian Blaga din Lancrăm și biserica evanghelică fortificată din Petrești, nu sunt doar atracții turistice, ci și repere de stabilitate culturală.
Ziua de 18 aprilie reprezintă ocazia ideală pentru a ne reafirma angajamentul de a proteja aceste valori. Înțelegerea faptului că patrimoniul necesită o îngrijire constantă și planuri de urgență bine structurate este singura garanție că Sebeșul își va păstra neschimbat profilul istoric pentru secolele ce vor veni.
Actualitate
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Îngroparea lui Iisus Hristos”, icoană pe sticlă realizată de iconarul Florin Poenariu
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune publicului, în luna aprilie, ca exponat special, icoana pe sticlă „Îngroparea lui Iisus Hristos”, realizată în anul 2013 de pictorul iconar Florin Poenariu. Lucrarea, executată în tehnica ulei pe glajă și având dimensiunile de 55 x 45 cm, ilustrează una dintre cele mai emoționante scene ale iconografiei creștine – momentul îngropării Mântuitorului.

Compoziția este centrată pe trupul lui Iisus Hristos, întins pe giulgiu, purtând urmele răstignirii. În prim-plan sunt reprezentate personaje esențiale ale momentului: Fecioara Maria, redată central, înveșmântată în roșu închis, exprimând prin gestul mâinilor durerea profundă îmbinată cu acceptarea; Ioan Evanghelistul, simbol al tinereții, reprezentat fără barbă; Maria Magdalena și Nicodim, participanți la pregătirea înmormântării; precum și Iosif din Arimateea, surprins ținând giulgiul. În plan secund apar alte personaje – mironosițe și ucenici – sugerând devotamentul și credința. Crucea, prezentă în fundal, amintește de răstignirea recentă.
Paleta cromatică, dominată de roșu, verde și auriu, este vibrantă și contrastantă, iar stilizarea figurilor, specifică picturii ortodoxe, exclude realismul anatomic și perspectiva clasică, accentuând dimensiunea spirituală a scenei. Întreaga reprezentare transmite durere, compasiune și sacralitate, dar și speranța în Înviere, icoana fiind, în sensul teologic formulat de Paul Evdokimov, „fața văzută a celor nevăzute”.
Lucrarea poartă semnătura artistului „Florin Poenariu 2013”, în partea dreaptă jos, și inscripția „Laz” în partea centrală inferioară. Rama din lemn, sculptată și ornamentată cu un „brânel” în relief, este caracteristică școlii iconografice de la Laz.
Florin Poenariu s-a născut în anul 1973, la Cugir, fiind descendent al unei familii de zugravi de la Laz, din ramura lui Toma Poenariu (1835-1874). A deprins meșteșugul iconografiei de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), și, deși a început această activitate la vârsta de 34 de ani, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi iconari contemporani.
Debutul expozițional a avut loc în 2008, la Aiud, fiind urmat de numeroase expoziții personale și de grup în locații importante, precum Alba Iulia, Lancrăm – Casa Memorială „Lucian Blaga”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul „ASTRA” Sibiu, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, precum și în Germania, la Potsdam.
Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul I și Premiul II la Concursul Național „Icoana Credinței”, organizat de Patriarhia Română (2017, 2019), precum și Premiul I la concursul organizat de Institutul Național al Patrimoniului (2019). Din anul 2020, artistul este inclus în categoria „Tezaur uman viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii pentru contribuția la păstrarea patrimoniului cultural imaterial.
Publicul este invitat să descopere această lucrare deosebită la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, pe parcursul lunii aprilie.
În anul 2025, Florin Poenariu a fost inclus în documentarul „Transilvania icoanelor pe sticlă”, realizat de postul franco-german Arte TV, disponibil online pentru publicul larg.
Actualitate
Bărbat de 44 de ani din cercetat de polițiștii din Sebeș, după ce a fost depistat în timp ce conducea băut pe strada Dorin Pavel
Luni, 13 aprilie 2026, în jurul orei 16.00, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Sebeș au oprit, pentru control, pe strada Dorin Pavel din Municipiu, un autoturism condus de un bărbat, în vârstă de 44 de ani, din localitatea Săsciori.

În urma testării bărbatului, cu aparatul alcooltest, a rezultat valoarea de 0,77 mg/litru alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital în vederea stabilirii alcoolemiei.
Cercetările sunt continuate.
Din Județacum 4 oreCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 săptămâniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | sebesinfo.ro
Actualitateacum 5 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025: Peste 900.000 de romani își serbează onomastica în 23 aprilie | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro





















