Alexandra Vlad s-a născut în municipiul Sebeș, a urmat cursurile Colegiului Național ”Lucian Blaga” și, la fel ca mulți tineri care termină liceul, a ales să urmeze cursurile unei facultăți în străinătate.

Pe lângă avantajele unei asemenea alegeri există și dezavantaje determinate de barierele lingvistice, culturale și, de ce să nu recunoaștem, de cele financiare deoarece românii nu au banii nemților. Alexandra Vlad are 22 de ani, studiază în Germania, în orașul Tübingen. A ales să urmeze cursurile Universității ”Eberhard Karls”, Facultatea de Economie și Științe Sociale, specializarea Științe culturale, iar acum, după trei ani de școală, povestește liceenilor și deopotrivă persoanelor interesate despre avantajele și dezavantajele unei asemenea alegeri.

Cum de ai ales să studiezi în Germania, Facultatea de Economie și Științe Sociale, specializarea științe culturale și cum apreciezi viața de acolo?

Deși la prima vedere alegerea mea iți poate părea ciudată, țin să menționez că în cadrul acestui profil am șansa să acumulez cunoștințele necesare pentru a profesa în domenii precum jurnalismul, sectorul cultural, organizări de evenimente sau PR și marketing. Am ales să plec în Germania cu speranța ca la sfârșitul studiilor să am șanse mai mari în a găsi un loc de muncă stabil și poate chiar mai bine plătit, indiferent dacă voi alege să rămân acolo sau dacă mă voi întoarce în țară. După promovarea bacalaureatului am plecat în Germania și acolo m-am înscris la un centru de limbi străine, la testul DaF pentru a obține un certificat de limba germană. Acest certificat de nivel C1, la unele specializări este acceptat și nivelul B2, este unul dintre documentele necesare pentru înscrierea la facultate. Am mai completat un formular primit de la secretariat și am atașat o copie legalizată a diplomei de bacalaureat, a actului de identitate și o fotografie tip paşaport. Foarte importante au fost sprijinul și îndrumarea primite de la secretariatul pentru studenții internaționali, mereu pregătiți cu un sfat sau o broșură care răspundea la orice întrebare. Cred că viața în Germania este diferită de cea de acasă. Mulți spun că nemții sunt puțin mai reci, mai calmi și foarte punctuali în comparație cu noi, românii. Din experiența acumulată până acum nu pot decât să încuviințez caracteristicile enumerate mai sus, deși am întâlnit și destule excepții de la această regulă. Într-adevăr există o uriașă diferență de mentalitate și de organizare și din această cauză la început mi-a fost destul de greu să mă acomodez.

Care sunt diferențele dintre sistemul de învățământ românesc și cel nemțesc?

Nu vreau să critic sistemul de învățământ românesc, dar din cei doisprezece ani de școală încheiați cu un examen de bacalaureat, nu pot să afirm că am rămas cu multe cunoștințe. Consider că lecția dictată în fiecare oră la clasă, scrisă cu sârguință în caiete și mai apoi memorată de către elevi spre a fi uitată în trecerea anilor nu va aduce niciodată nimănui vreun progres. Diferența mare e că în străinătate se pune accentul pe lucrul în echipă, fiecare lecție nouă este practic „predată” împreună de către profesor și studenți. Suntem îndemnați să ne exprimăm punctul de vedere, de fiecare dată fiind subliniat faptul că nimeni nu poate avea o părere greșită. Dacă în țară internetul este sursa principală de inspirație, nu la fel se întâmplă și acolo. Sunt încurajate „vizitele” cât mai dese la bibliotecă și folosirea în principal a cărților ca sursă pentru orice lucrare, internetul fiind considerat un izvor de informații care în cea mai mare parte nu pot fi folosite în lucrările științifice. Profesorii sunt destul de relaxați, foarte devotați, nu se grăbesc să își predea lecția și să plece acasă și, foarte important, pun accentul pe ceea ce știe un student, nu pe felul cum arată sau cum se îmbracă. Orele pe care le petrec la facultate și examenele pe care le susțin la final de semestru nu sunt atât de numeroase, precum aud de multe ori de la foștii mei colegi de liceu, care urmează o facultate în România. Se acordă o importanță deosebită orelor de studiu independent și lucrărilor de casă „Hausarbeit”. Pentru aceste lucrări destul de solicitante este alocată o vacanță de aproximativ o lună și jumătate la finalul fiecărui semestru.

Ce relație ai cu colegii și cum sunt priviți studenții români în Germania?

Faptul că studiez la una dintre cele mai vechi universități din Europa, fondată la 1477, mi-a oferit oportunitatea de a cunoaște colegi din diferite țări și culturi ale lumii. Pe lângă studenții nemți, am avut șansa de a învăța alături de colegi greci, turci, chinezi, englezi, portughezi, ucraineni, polonezi, slovaci etc. Datorită lucrului în echipă la care suntem solicitați destul de des, ne întâlnim și în afara orelor de curs, ajungând să ne cunoaștem destul de bine, să legăm prietenii și să ne ajutăm reciproc. Deși aud destul de des că românii ar fi judecați aspru, poate chiar discriminați având greutăți de acomodare, eu nu am avut nicio problemă de acest gen. Din contră un lucru care m-a uimit a fost deschiderea și interesul pentru țara noastră, pe care îl manifestă unii dintre colegii mei. Din dorința de a cunoaște mai mulți studenți români, am participat la un curs de română care are loc în fiecare semestru în cadrul seminarului de romanistică. Am fost uimită să constat că există foarte mulți studenți străini de România care își doresc să învețe limba română, care sunt extrem de hotărâți și devotați acestei provocări și care s-au înscris pentru a veni la vară în țara noastră. Mă bucur că există acest interes, cu toate că în grădina noastră există multe buruieni și spini care îi împiedică pe mulți să vadă florile frumos colorate din mijlocul ei. Sper ca acești colegi ai mei să le descopere mai ales că trăim într-un timp în care grădinarii au început să își facă treaba și mai smulg din când în când ghimpii.

Ce ne poți spune despre costurile de școlarizare? De cât are nevoie un student român pentru a se întreține?

În ceea ce privește costurile pentru școlarizare, consider că decizia luată în anul 2012, de către universități, de a anula taxa de 500 de euro solicitată pentru un semestru de studiu la facultățile din Baden-Württemberg, a constituit un mare avantaj pentru mine, pentru colegii mei și pentru toți ceilalți tineri care își doresc să aleagă studiul la una dintre facultățile existente în această parte a Germaniei și care nu dispun de resurse materiale considerabile. Precizez că singura taxă de achitat în prezent este în valoare de 142 de euro pe semestru. Costurile de transport sunt de aproximativ 78 de euro pentru un semestru (șase luni) și sunt incluse aproape toate mijloacele de transport în comun pe o zonă destul de întinsă numită de ei Naldo. Pentru cazare căminele studențești sunt ideale, chiria pentru o cameră cu baie proprie și bucătărie la comun ajungând la 250 de euro pe lună. Deși destul de accesibile pentru o țară ca Germania, aceste costuri raportate la nivelul de trai din România sunt destul de mari. Important de știut pentru orice viitor student în Germania este faptul că are dreptul să lucreze 16 ore pe săptămână, putând să câștige lunar până la 450 de euro, bani cu care se poate întreține.

I-ai recomanda unui absolvent de liceu să urmeze o universitate în străinătate?

Este foarte adevărat ceea ce se spune despre facultățile din străinătate: mult mai multă practică și mai puțină teorie. Cred că acesta este principalul avantaj pe care îl are un student care a terminat o facultate într-o altă țară, este mult mai pregătit să facă față unui loc de muncă, având deja acumulată o experiență reală în domeniul ales. Celor care se gândesc la posibilitatea de a studia în Germania sau în orice altă țară le urez mult succes și îi sfătuiesc să aibă curajul de a înfrunta orice barieră, poate financiară sau chiar și lingvistică, pentru că, oricât ar fi de dificil, nu vor regreta alegerea făcută.

 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS