Știri din zonă
Valoarea debitului tranzitat în timpul inundațiilor din 1 iunie 2019 de la Răchita se poate atinge o dată la 200 de ani
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) din cadrul Instituției Prefectului Alba a finalizat raportul de sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor și fenomenelor hidrometeorologice periculoase produse în judeţul Alba în data de 1 iunie 2019, ne-a declarat prefectul Dănuț Hălălai, președintele CJSU Alba.
Potrivit documentului, vremea a fost extrem de instabilă în cursul după-amiezii de 1 iunie, cu cer variabil, mai mult acoperit și pe arii extinse s-au semnalat averse, care au avut și caracter torențial, însoțite și de descărcări electrice.
Cele mai însemnate cantități de precipitații măsurate în intervalul 1 iunie, ora 6.00 – 2 iunie, ora 6.00, la posturile hidrometrice/pluvio în județul Alba, au fost de: 42.8 l/mp la acumularea Petrești/ râu Sebeș, 31.6 l/mp la acumularea Nedeiu/ râu Sebeș, 23.7 l/mp la post hidro Cugir / râu Cugir, 20.0 l/mp la post hidro Sebeș / râu Sebeș, 17.8 l/mp la acumularea Tău / râul Sebeș, 9,7 l/mp la post hidro Vințu de Jos / râu Pian.
Cantitățile deosebit de însemnate de precipitații căzute precum și antrenarea scurgerilor de pe versanți și reactivarea unor torenți au determinat creșterea debitelor unor cursuri mici de apă (cadastrate): Răchita, Pianu (Mardile), Cioara și Freman, care s-au revărsat în perimetrul localităților pe care le traversează, provocând pagube însemnate și afectând categorii diverse de obiective. În această perioadă nu au fost depășite cotele de apărare pe cursurile de apă din administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba.
În urma reconstituirii în teren a debitelor tranzitate de văile Răchita, Pianu, Cioara și Freman în data de 1 iunie s-au obținut valori care se înregistrează o dată la 30-35 de ani sau 70 – 80 de ani, 130 – 140 de ani și chiar la 200 de ani: râul Răchita debit maxim tranzitat = 106,0 mc/s (la 200 de ani); râul Pianu debit maxim tranzitat = 73,5 mc/s, râul Cioara un debit maxim tranzitat de 158 mc/s (la 130 de ani) și râul Freman cu un debit maxim tranzitat = 85,0 mc/s. (la 140 de ani).
Din fericire, nu s-au înregistrat victime umane, dar valoarea totală a pagubelor se ridică la suma de 45.735.819 de lei (aproape 10 milioane de euro). În total au fost afectate 4 unități administrativ-teritoriale.
Astfel, la Zlatna și în satul Valea Mică, aparținător orașului, au fost afectate 3 podețe situate pe DC 67, 0,55 km de apărări de mal din beton și 0,35 km din anrocamente, precum și 1,75 km de terasamente, valoarea totală a pagubelor fiind de 1.087.955 de lei.
În comuna Pianu și satele Pianu de Jos, Pianu de Sus și Strungari, viiturile au provocat pagube ce însumează 22.177.066 de lei: 239 de gospodării și bunuri ale populației, 6,2 km DJ 704 A, 1 pod pe DJ 704 A, 0,2 km DC 52, 4 km străzi, două poduri, 5 punți pietonale, 7 podețe, 4 drumuri forestiere (235 D, 236 D, 237 D, 238 D) în lungime totală de 6,5 km, 21 de stâlpi de telefonie, 1 km cablu de fibră optică, 8,69 ha culturi agricole, 0,26 km rețele de apă și canalizare, 1 stâlp de curent, 0,2 km rețea electrică de joasă tensiune, 13,458 km lucrări hidrotehnice (din care: colmatare albie 10 km; praguri de fund 9 distruse și 5 colmatate; protecție de mal gabioane 0,19 km; protecție de mal gabioane saltea taluz 0,018 km; saltea talveg protecție apărări mal 1,3 km; talveg adâncit 1,4 km; eroziuni de mal 0,55 km.
În comuna Săsciori, au fost calamitate satele Răchita și Sebeșel, stricăciunile provocate de viituri totalizând 20.767.992 de lei.
La Sebeșel, vorbim de 47 de gospodării și bunuri ale populației, 0,03 km zid de sprijin din beton, căminul cultural și stația de epurare, 0,6 km de rețea de canalizare și 3 cămine.
În satul Răchita, au fost afectate 100 de case, 4 km din DJ 704 A, podul peste DJ 704 A, două poduri, 3 străzi în lungime totală de 0,795 km, 0,15 km de drum vicinal, 1 teren de sport, pârâul Răchita erodat și colmatat pe 3,35 km, 20 de stâlpi, 1,5 km de rețele electrice și 28 de branșamente de joasă tensiune, 10 stâlpi și 1 km de rețele de medie tensiune, 43 de stâlpi de telefonie, 2 km cablu fibră optică, 0,015 km de rețea de distribuție gaz metan (pierderi de 17878,515 mc). La acestea se adaugă, în ambele sate, 0,17 km de rețele de apă și canalizare și 6,6 ha de culturi agricole.
În comuna Săliștea, pagubele au fost evaluate la 1.702.806 lei, fiind constituite din: 79 de gospodării și bunuri ale populației, 6 bunuri ale administrației locale, două obiective socio-economice (sediul poștei și un magazin alimentar), 5 podețe, o stradă pe 0,95 km, 1 drum forestier pe 5,15 km, 3 poduri pe drumul forestier, 1 drum de exploatare agricolă pe 0,022 km, 1 pod pe drumul comunal, 1 teren sintetic de fotbal, 0,53 ha de culturi agricole, 0,1 km de rețea de apă și canalizare, 0,02 km de rețea de gaz metan (pierderi de 531,978 mc), 3,7 km de cursuri de apă erodate și colmatate pe pâraiele Cioara și Freman.
CJSU Alba a propus realizarea unor lucrări hidrotehnice noi cu finanțare de la buget sau surse proprii ale Administrației Naționale „Apele Române”, însumând 15.470.000 de lei: amenajare pârâu Răchita (decolmatare, recalibrare, protecție mal și profilare), comuna Săsciori, valoare 7.735.000 de lei; amenajare râu Pianu și afluenți (decolmatare intravilan, recalibrare și protecție mal), comuna Pianu, valoare 5.355.000 de lei, amenajare pâraie Cioara și Freman (decolmatare, protecție mal și decolmatare confluență pârâu Freman cu pârâu Cioara), comuna Săliștea, valoare 2.380.000 de lei.
Totodată, pentru refacerea obiectivelor calamitate, CJSU Alba a cerut alocarea din Fondul de intervenții la dispoziția guvernului a următoarelor sume: 1.087.955 de lei în bugetul Consiliului Local Zlatna, 9.700.000 de lei în bugetul CL Pianu, 2.105.630 de lei în bugetul CL Săsciori, 633.020 de lei în bugetul CL Săliștea. CJSU Alba a solicitat Guvernului alocarea sumei de 26.422.000 de lei în bugetul Consiliului Județean Alba, pentru refacerea DJ 704 A și a două poduri situate pe DJ 704, alocarea de fonduri pentru despăgubirea fermierilor agricoli care au înregistrat pagube, acordarea de la bugetul de stat a unor ajutoare financiare familiilor cărora le-au fost afectate locuințele, anexele gospodărești și bunurile și alocarea de la bugetul de stat a sumei de 238.136.000 lei în bugetul S.C. APA C.T.T.A. S.A. Alba Iulia, pentru refacerea rețelelor de apă și canalizare afectate.

Știri din zonă
O mămică din comuna Șpring creează jucării croșetate prin tehnica „amigurumi”
Cu siguranță nu există persoană căreia să nu-i fi plăcut jucăriile. De când am devenit mamă de băiat și fată, lumea jucăriilor m-a cucerit definitiv. De la puzzle-uri și jocuri de construit, până la mașini și faimoasele păpuși, toate au un farmec aparte. În categoria păpușilor am descoperit însă ceva cu totul special: păpușile personalizate, create pentru un copil anume.

Tot prin intermediul acestor povești am cunoscut-o pe Mihaela Matieș, o mamă dedicată din Șpring. La 43 de ani, reușește să îmbine armonios pasiunea cu viața de familie. Lucrul de mână o definește și îi oferă cadrul perfect pentru a-și exprima creativitatea, răbdarea și dragostea pentru frumos. Zilele trecute, într-o discuție ca între mămici, i-am descoperit povestea, pe care o împărtășesc și cu voi. Modul în care vorbește despre familie și pasiune m-a impresionat profund.
„Familia este centrul universului meu, iar fiecare zi este o oportunitate de a dărui iubire, grijă și inspirație. Sunt o persoană caldă, atentă la detalii, care pune suflet în tot ceea ce face. M-am născut și am copilărit într-un sat de pe partea stângă a râului Moldova. Acolo a început pasiunea mea pentru lucrul de mână, alături de mama și bunica. Tot acolo am urmat și școala de meserii, într-un domeniu fără legătură cu ceea ce fac astăzi. Rădăcinile materne sunt din județul Alba, mama fiind născută într-un sat de pe Valea Sebeșului”, povestește Mihaela.
– Cum a apărut pasiunea pentru croșetat?
– Am învățat să croșetez de mică și am realizat diverse obiecte de decor. A urmat o pauză lungă de la croșetat, iar acum șase ani căutam ceva nou. Nu știam atunci că urma să descopăr această artă minunată. Am găsit un tutorial cu un pui croșetat și mi-am spus: Ce poate fi așa de greu? Știu să croșetez, e floare la ureche. Atunci am realizat că nu știam aproape nimic despre această artă. Totuși, din niște resturi de fire și cu o croșetă nepotrivită, am reușit să realizez un puiuț pe care îl păstrez și astăzi. Nu este cel mai reușit, dar este începutul poveștii mele.
– Cum ai început să creezi păpuși?
– La început voiam să fac de toate, dar am realizat că nimic nu mă bucură mai mult decât jucăriile. Am început să caut tehnici, modele și materiale potrivite. În căutarea mea m-am lovit de nenumărate refuzuri, dar asta nu m-a făcut să mă opresc. În drumul meu am întâlnit doamne fermecate, cu aceeași pasiune, de la care am învățat și le mulțumesc.
– Povestește-mi despre tehnica pe care o folosești pentru a crea aceste minunății.
– Tehnica folosită în realizarea jucăriilor croșetate se numește amigurumi. Aceasta este o tehnică japoneză de croșetat sau tricotat prin care se realizează jucării mici, de obicei animale, păpuși sau creaturi fantastice umplute cu material sintetic. Termenul provine din limba japoneză prin combinarea termenilor ami – care înseamnă a croșeta/a tricota, și nuigurumi – care se traduce ca jucărie de pluș. Tehnica a devenit populară în Japonia și s-a răspândit rapid în întreaga lume datorită aspectului drăgălaș și personalizabil al jucăriilor. La amigurumi se lucrează, de obicei, în spirală. Se folosesc puncte simple (picioruș scurt), se umple cu vatelină sau alt material moale. Amigurumi nu este doar o tehnică de lucru manual, ci și o formă de artă decorativă și un hobby foarte apreciat.
– Cum a apărut „Ela’s Magic Yarn” și de ce acest nume?
– Ela’s Magic Yarn a apărut din dorința de a arăta lumii minunățiile realizate de mine, din pasiune și dragoste pentru manual. Numele vine de la prenumele meu, Mihaela, și de la magia care se întâmplă atunci când croșeta întâlnește firul, iar din împletirea lor iau naștere creații unice, pline de suflet.
– Cât de căutate sunt aceste păpuși?
– Nu atât cât mi-aș dori, poate pentru că nu știu încă să ajung la publicul potrivit.
– Ce alte pasiuni mai ai?
– Iubesc florile, grădinăritul și plimbările în aer liber.
– Din punctul tău de vedere, pasiunea pentru ceva se poate transforma în carieră?
– Eu văd croșetatul mai mult decât un hobby. Croșetatul nu este doar o activitate relaxantă, ci și o oportunitate reală de a crea produse unice: haine, accesorii, decorațiuni sau cadouri personalizate.
– Ce sfat ai pentru tinerele care doresc să realizeze aceste păpuși?
– Sfaturi pe care le-am primit si eu la început de drum, și anume să urmărească tutoriale pentru că acum se găsesc și în limba română. Acolo pot vedea tehnicile necesare pentru realizarea jucăriilor amigurumi. Foarte important, la început să aleagă un fir mai gros și o croșetă potrivită pentru a lucra mai ușor. Să nu cumpere toate firele pe care le văd, pentru că nu au nevoie de ele și o să ajungă să facă o colecție, ca mine. Să înceapă cu proiecte ușoare, sunt ideale pentru începători, și să nu se sperie de greșeli, pot desface și reface fără probleme.
Știri din zonă
Prezența unui urs, semnalată vineri seara în comuna Săsciori. A fost transmis mesaj de avertizare RO Alert
Prezența unui urs a fost semnalată vineri seara, în jurul orei 20.45, în comuna Săsciori, a transmis IJJ Alba. A fost transmis mesaj de avertizare RO-Alert locuitorilor din zonă.

„La fața locului se deplasează de urgență echipajul de intervenție al Jandarmeriei Alba, aflat în serviciu, echipat corespunzător pentru alungarea animalelor de talie mare. Pentru prevenirea apariției unor situații de risc la adresa sănătății, integrității sau chiar a vieții populației din zonă, ISU Alba a emis mesaj Ro-Alert. Intervenția este în desfășurare. Vom reveni cu informații actualizate”, au precizat reprezentanții Jandarmeriei Alba.
Din Județacum o lunăCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 10 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniMesaje de SFANTUL Ilie 2025. Urări, SMS-uri şi felicitări pe care le poţi transmite celor îşi serbează onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 2 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | sebesinfo.ro
Mondenacum 10 luniNume care se sărbătoresc de Sfânta Maria | sebesinfo.ro
























