Știri din zonă
Valoarea debitului tranzitat în timpul inundațiilor din 1 iunie 2019 de la Răchita se poate atinge o dată la 200 de ani
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) din cadrul Instituției Prefectului Alba a finalizat raportul de sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor și fenomenelor hidrometeorologice periculoase produse în judeţul Alba în data de 1 iunie 2019, ne-a declarat prefectul Dănuț Hălălai, președintele CJSU Alba.
Potrivit documentului, vremea a fost extrem de instabilă în cursul după-amiezii de 1 iunie, cu cer variabil, mai mult acoperit și pe arii extinse s-au semnalat averse, care au avut și caracter torențial, însoțite și de descărcări electrice.
Cele mai însemnate cantități de precipitații măsurate în intervalul 1 iunie, ora 6.00 – 2 iunie, ora 6.00, la posturile hidrometrice/pluvio în județul Alba, au fost de: 42.8 l/mp la acumularea Petrești/ râu Sebeș, 31.6 l/mp la acumularea Nedeiu/ râu Sebeș, 23.7 l/mp la post hidro Cugir / râu Cugir, 20.0 l/mp la post hidro Sebeș / râu Sebeș, 17.8 l/mp la acumularea Tău / râul Sebeș, 9,7 l/mp la post hidro Vințu de Jos / râu Pian.
Cantitățile deosebit de însemnate de precipitații căzute precum și antrenarea scurgerilor de pe versanți și reactivarea unor torenți au determinat creșterea debitelor unor cursuri mici de apă (cadastrate): Răchita, Pianu (Mardile), Cioara și Freman, care s-au revărsat în perimetrul localităților pe care le traversează, provocând pagube însemnate și afectând categorii diverse de obiective. În această perioadă nu au fost depășite cotele de apărare pe cursurile de apă din administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba.
În urma reconstituirii în teren a debitelor tranzitate de văile Răchita, Pianu, Cioara și Freman în data de 1 iunie s-au obținut valori care se înregistrează o dată la 30-35 de ani sau 70 – 80 de ani, 130 – 140 de ani și chiar la 200 de ani: râul Răchita debit maxim tranzitat = 106,0 mc/s (la 200 de ani); râul Pianu debit maxim tranzitat = 73,5 mc/s, râul Cioara un debit maxim tranzitat de 158 mc/s (la 130 de ani) și râul Freman cu un debit maxim tranzitat = 85,0 mc/s. (la 140 de ani).
Din fericire, nu s-au înregistrat victime umane, dar valoarea totală a pagubelor se ridică la suma de 45.735.819 de lei (aproape 10 milioane de euro). În total au fost afectate 4 unități administrativ-teritoriale.
Astfel, la Zlatna și în satul Valea Mică, aparținător orașului, au fost afectate 3 podețe situate pe DC 67, 0,55 km de apărări de mal din beton și 0,35 km din anrocamente, precum și 1,75 km de terasamente, valoarea totală a pagubelor fiind de 1.087.955 de lei.
În comuna Pianu și satele Pianu de Jos, Pianu de Sus și Strungari, viiturile au provocat pagube ce însumează 22.177.066 de lei: 239 de gospodării și bunuri ale populației, 6,2 km DJ 704 A, 1 pod pe DJ 704 A, 0,2 km DC 52, 4 km străzi, două poduri, 5 punți pietonale, 7 podețe, 4 drumuri forestiere (235 D, 236 D, 237 D, 238 D) în lungime totală de 6,5 km, 21 de stâlpi de telefonie, 1 km cablu de fibră optică, 8,69 ha culturi agricole, 0,26 km rețele de apă și canalizare, 1 stâlp de curent, 0,2 km rețea electrică de joasă tensiune, 13,458 km lucrări hidrotehnice (din care: colmatare albie 10 km; praguri de fund 9 distruse și 5 colmatate; protecție de mal gabioane 0,19 km; protecție de mal gabioane saltea taluz 0,018 km; saltea talveg protecție apărări mal 1,3 km; talveg adâncit 1,4 km; eroziuni de mal 0,55 km.
În comuna Săsciori, au fost calamitate satele Răchita și Sebeșel, stricăciunile provocate de viituri totalizând 20.767.992 de lei.
La Sebeșel, vorbim de 47 de gospodării și bunuri ale populației, 0,03 km zid de sprijin din beton, căminul cultural și stația de epurare, 0,6 km de rețea de canalizare și 3 cămine.
În satul Răchita, au fost afectate 100 de case, 4 km din DJ 704 A, podul peste DJ 704 A, două poduri, 3 străzi în lungime totală de 0,795 km, 0,15 km de drum vicinal, 1 teren de sport, pârâul Răchita erodat și colmatat pe 3,35 km, 20 de stâlpi, 1,5 km de rețele electrice și 28 de branșamente de joasă tensiune, 10 stâlpi și 1 km de rețele de medie tensiune, 43 de stâlpi de telefonie, 2 km cablu fibră optică, 0,015 km de rețea de distribuție gaz metan (pierderi de 17878,515 mc). La acestea se adaugă, în ambele sate, 0,17 km de rețele de apă și canalizare și 6,6 ha de culturi agricole.
În comuna Săliștea, pagubele au fost evaluate la 1.702.806 lei, fiind constituite din: 79 de gospodării și bunuri ale populației, 6 bunuri ale administrației locale, două obiective socio-economice (sediul poștei și un magazin alimentar), 5 podețe, o stradă pe 0,95 km, 1 drum forestier pe 5,15 km, 3 poduri pe drumul forestier, 1 drum de exploatare agricolă pe 0,022 km, 1 pod pe drumul comunal, 1 teren sintetic de fotbal, 0,53 ha de culturi agricole, 0,1 km de rețea de apă și canalizare, 0,02 km de rețea de gaz metan (pierderi de 531,978 mc), 3,7 km de cursuri de apă erodate și colmatate pe pâraiele Cioara și Freman.
CJSU Alba a propus realizarea unor lucrări hidrotehnice noi cu finanțare de la buget sau surse proprii ale Administrației Naționale „Apele Române”, însumând 15.470.000 de lei: amenajare pârâu Răchita (decolmatare, recalibrare, protecție mal și profilare), comuna Săsciori, valoare 7.735.000 de lei; amenajare râu Pianu și afluenți (decolmatare intravilan, recalibrare și protecție mal), comuna Pianu, valoare 5.355.000 de lei, amenajare pâraie Cioara și Freman (decolmatare, protecție mal și decolmatare confluență pârâu Freman cu pârâu Cioara), comuna Săliștea, valoare 2.380.000 de lei.
Totodată, pentru refacerea obiectivelor calamitate, CJSU Alba a cerut alocarea din Fondul de intervenții la dispoziția guvernului a următoarelor sume: 1.087.955 de lei în bugetul Consiliului Local Zlatna, 9.700.000 de lei în bugetul CL Pianu, 2.105.630 de lei în bugetul CL Săsciori, 633.020 de lei în bugetul CL Săliștea. CJSU Alba a solicitat Guvernului alocarea sumei de 26.422.000 de lei în bugetul Consiliului Județean Alba, pentru refacerea DJ 704 A și a două poduri situate pe DJ 704, alocarea de fonduri pentru despăgubirea fermierilor agricoli care au înregistrat pagube, acordarea de la bugetul de stat a unor ajutoare financiare familiilor cărora le-au fost afectate locuințele, anexele gospodărești și bunurile și alocarea de la bugetul de stat a sumei de 238.136.000 lei în bugetul S.C. APA C.T.T.A. S.A. Alba Iulia, pentru refacerea rețelelor de apă și canalizare afectate.

Știri din zonă
Ploile au adus aluviuni pe DN 67C – Transalpina, între Curpăt și Șugag. Drumarii au intervenit pentru curățarea carosabilului
Ploile abundente căzute miercuri au adus aluviuni pe DN 67C – Transalpina, pe sectorul cuprins între Curpăt și Șugag, fiind necesară intervenția echipelor Secției Drumuri Naționale Alba pentru curățarea carosabilului.

Depunerile de pietriș, pământ și alte materiale au fost semnalate între kilometrul 79 (Curpăt) și kilometrul 119 (Șugag), în urma fenomenelor meteorologice produse în cursul zilei.
Drumarii au intervenit pentru îndepărtarea aluviunilor și readucerea carosabilului în condiții de siguranță pentru trafic.
Potrivit reprezentanților Drumurilor Naționale, circulația rutieră pe DN 67C se desfășoară în prezent fără restricții, iar pe sectorul afectat nu mai sunt semnalate probleme.
Având în vedere instabilitatea vremii și posibilitatea apariției unor noi scurgeri de pe versanți, șoferii care tranzitează Transalpina, inclusiv cei care pleacă din Sebeș spre zona montană, sunt sfătuiți să circule cu prudență și să adapteze viteza la condițiile de drum.
Știri din zonă
Duminică, 19 iulie 2026: Inaugurarea oficială a traseului turistic „Grota lu’ Turnilă” la Șugag. Programul complet al evenimentului
Comuna Șugag va inaugura sâmbătă, 19 iulie 2026, noul traseu turistic „Grota lu’ Turnilă”, un proiect destinat promovării patrimoniului natural, cultural și istoric al Văii Frumoasei, în Ținutul Legendelor.

Obiectivul a fost realizat de Primăria și Consiliul Local Șugag, cu sprijinul Consiliului Județean Alba și al operatorilor economici din domeniul turismului care își desfășoară activitatea în comună.
Noul traseu face parte din strategia de dezvoltare turistică a comunei și urmărește valorificarea dealurilor Șugagului printr-un parcurs destinat iubitorilor de natură și drumeții. De-a lungul traseului, vizitatorii vor putea descoperi povești și legende locale, prezentate prin materiale informative amplasate în punctele de interes.
Două trasee de acces
Participanții pot porni pe unul dintre cele două trasee amenajate:
- Gura Velii – Valea Grosăștilor – Muchea Turnilor – Turni – Punctul de Belvedere (cota 900) – Grota lu’ Turnilă – Școala din Bârzana;
- Valea Mărtiniei – Plaiul Mărtiniei – Punctul de Belvedere (cota 900) – Grota lu’ Turnilă – Școala din Bârzana.
Traseul este semnalizat cu indicatoare turistice și include recomandări privind protecția mediului și respectarea obiectivelor vizitate.
Programul inaugurării
Ora 10:00
- Plecarea pe traseu din Gura Velii și din Valea Mărtiniei;
- Formarea grupelor de maximum 10 persoane, însoțite de ghizi.
Ora 11:30
- Vizitarea Punctului de Belvedere de la cota 900;
- Vizitarea obiectivului „Grota lu’ Turnilă”, în grupuri de maximum 10 persoane.
Ora 13:00 – Școala din satul Bârzana
- Evocarea începuturilor, evoluției și sfârșitului activității învățământului din satul Bârzana în perioada 1906–2026, prezentată de scriitorii prof. dr. Monica Grosu și prof. Nicolae Afrapt, membri ai Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Alba-Hunedoara.
Ora 14:00
- Spectacol cultural-artistic susținut de artiști locali: Fluierașii din Șugag, Ionică Cernat, fiu al satului, și invitații săi.
Organizatorii anunță că evenimentul se va desfășura cu sprijinul cadrelor medicale din Șugag și al Jandarmeriei Montane. Moderatorii manifestării vor fi învățătorii Ștefan Ioan și Ștefan Rodica.
Pe parcursul zilei, în grădina fostei școli din Bârzana va fi amenajat un târg al producătorilor locali, unde participanții vor putea cumpăra și degusta preparate gătite pe loc, produse tradiționale, băuturi răcoritoare și alte specialități locale.
Din Județacum 3 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 11 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 3 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 8 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 8 luniSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | sebesinfo.ro
Actualitateacum 12 luniMesaje de SFANTUL Ilie 2025. Urări, SMS-uri şi felicitări pe care le poţi transmite celor îşi serbează onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 3 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | sebesinfo.ro
Mondenacum 11 luniNume care se sărbătoresc de Sfânta Maria | sebesinfo.ro
























