Rămâi conectat

Sebeșeni

Turnul studentului din Sebeș – un adevărat simbol al curajului, iar legenda lui e una dintre poveștile nemuritoare ale orașului

sebesinfo.ro

Publicat

în

Turnul studentului din Sebeș – un adevărat simbol al curajului, iar legenda lui e una dintre poveștile nemuritoare ale orașului

Sebeșul, asemenea mulor alte burguri cu farmec medieval din Transilvania, a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniști sași veniți din zona Rinului și Moseliei.

Inițial, locuitorii căutau adăpost în fața primejdiilor într-o fortificație restrânsă, construită în jurul actualei biserici evanghelice. La 1241, Sebeșul nu a fost cruțat de prăpădul mongolilor. După această dată, orașul a fost reconstruit și în 1387 a obținut de la regele Sigismund de Luxemburg dreptul de a fi împrejmuit cu un zid de piatră. Fortificația solidă care înconjura orașul medieval a fost ridicată în mai multe etape, fiind prevăzută cu opt turnuri de apărare, aflate în întreținerea breslelor, și patru porți de acces.

Favorabil amplasat la intersecția drumurilor, cu biserica fortificată impunătoare ca o catedrală, sistemul complex de apărare, meșteri și comercianți vestiți, Sebeșul săsesc a fost unul din cele mai importante orașe ale Transilvaniei medievale, una dintre cele șapte cetăți.

• Turnul Studentului din cetatea Mühlbach

Turnul studentului, cunoscut și ca Turnul croitorilor, este înălțat în colțul de sud-est al cetății. A fost ridicat în secolul al XV-lea, cu formă paralelipipedică, avand ca bază un pătrat cu latura de 5 m și zidul cu o grosime de 1 m. Ca și restul fortificației, este construit din piatră de râu, legată cu mortar de var. Turnul are patru nivele, primele două datând dintr-o fază inițială, următoarele două fiind adăugate ulterior, în secolele XV-XVI.

• Atacul. Legenda eroului din turn. Studentul și turcii

La 1438, asediul turcilor a fost o nouă încercare pentru structura militară a Sebeșului, care nu a pus prea mari probleme cotropitorilor. Văzând urgia, sfatul orașului s-a adunat, a dezbătut și a decis că nu-i chip să se opună oștilor otomane conduse de însuși sultanul Murad al II-lea, așa că au decis să se predea.
La auzul veștii, unii localnici mai vrednici s-au revoltat și povestea spune că s-au adunat într-un grup de restrâns, în frunte cu un elev din împrejurimile orașului, căruia i-a rămas numele de „Studentul din Romoș” (Rumeser Student). Toți s-au baricadat în turn și nu au vrut să cedeze cu nici un preț. Eroismul „Studentului” și al celorlați sebeșeni nu a speriat însă armata otomană, întrucât turcii pus foc de jur împrejurul turnului, astfel că cei baricadați în interior fie au murit asfixiați, fie au fost luați prizonieri și duși în robie. Printre cei capturați a fost și Studentul nostru, care a ajuns în sclavie la Edirne. La Sebeș, Turnul studentului a rămas de atunci un simbol al curajului, iar legenda lui e una dintre poveștile nemuritoare ale orașului.

• Cine era Studentul?

Datele referitoare la el sunt uneori confuze, însă cel mai adesea se acceptă că era elev, avea doar 16 ani când a fost capturat de turci și venise din Romoșul natal (Rumes, Rumessdorf, jud. Hunedoara) ca să urmeze clasele Gimnaziului din Sebeș. Se numea Christian Cloos, Romos, 1422 – Roma, 1502, (alte nume sub care apare: Georgius de Hungaria, Captivus Septemcastrensis, Frater Schebeschensis).

În următorii 20 de ani, Studentul din Sebeș a avut o viață plină de încercări: a fost vândut de la un stăpân la altul și încarcerat de mai multe ori, până să fie din nou eliberat. Despre destinul său din această perioadă amintește o scrisoare din San Michele, datată 12 decembrie 1458, în care se face referire la „Captivus Septem Castrensis”. În cei douăzeci de ani de captivitate, Studentul a învățat turcește și a deprins foarte bine obiceiurile și firea oamenilor între care trăia. După eliberarea din robie, se pare că a ajuns în Germania, apoi la Roma.

• Cartea Studentului, un bestseller medieval prefațat de Martin Luther

După ce și-a recâștigat libertatea și a ajuns cel mai probabil în Germania, Studentul a scris o carte, de 65 de foi, în limba latină, Tractatus de moribus, condictionibus et nequicia Turcorum,Tratat despre caracterul, moravurile și nelegiurile turcilor„, semnată Anonimul de la Sebeș și publicată la Roma în 1475.
Lucrarea respectivă a fost considerată în trecut primul incunabul cu autor de prin părțile noastre. Timp de un secol, până în 1560, cartea a fost tipărită în 25 de ediții, apărute la Berlin, Köln, Nürnberg, Paris, Strasbourg, etc. fiind un fel de bestseller în epocă. Succesul ei extraordinar se explică prin faptul că a constituit primul studiu detaliat asupra vieţii turcilor, cu aspecte din istorie şi etnografie, popor practic straniu și necunoscut atunci europenilor. Una dintre ediții, cea apărută la Nürnberg în 1530, are prefața semnată de Martin Luther.

Studentul a trăit până la vârsta de 80 de ani și ar fi fost înmormântat într-o biserică din Roma. O legendă ce poate fi auzită pe la Romoș dă poveștii o continuare mult mai pitorească. Legenda spune că spre sfârșitul vietii, Christian Cloos s-a întors în Romoșul natal și a trăit până la 80 de ani, retras pe o colină care și astăzi poartă numele Dealul Călugărului. Se mai spune că după bătălia de la Câmpul pâinii (1479), un turc rănit a fost adăpostit de către Christian Cloos. Culmea, acesta ar fi fost tocmai fiul ultimului stăpân pe care Cloos l-a avut în Turcia.

• Cetatea sub asediu în grădini și turnul prizonier în curtea școlii

Indiferent de sfârșitul pe care îl atribuim vieții Studentului, legenda lui este una dintre poveștile fascinante ale Sebeșului, iar turnul amintește istoria medievală a orașului și devotamentul pentru aceste locuri. Din păcate, zidurile și celelalte trei turnuri rămase ale cetății Sebeșului – Octogonal, Semicircular și Cizmarilor – au fost în mare parte înghițite de grădinile localnicilor. Turnul studentului străjuiește astăzi istovit-melancolic din curtea unei școli, deci poate fi văzut doar dând târcoale gardului de plasă. Turnul prizonier în curtea școlii, la umbra căruia probabil alți elevi sorb fermecați povestea studentului curajos, cel care nu a trădat și nu a renunțat, un copil al Sebeșului care a făcut istorie.

Alte timpuri, alți copii… La ce buni azi eroii?

Povestea Turnului studentului, ca a întregii cetăți, are încă nevoie să îi scriem un sfârșit fericit.

Sursa: povestisasesti.com


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Sebeșeni

Sebeșanul Ioan Liviu Pienariu, îngrijește zilnic peste 150 de porumbei

sebesinfo.ro

Publicat

în

Ioan Liviu Pienariu, pensionar din Sebeș, și-a transformat pasiunea pentru porumbei într-o ocupație de zi cu zi. În prezent, acesta are în grijă peste 150 de păsări.

Reporterii de la ziarulunirea.ro au stat de vorbă cu bărbatul despre ce presupune creșterea porumbeilor, atât din punct de vedere al muncii depuse, cât și al costurilor implicate. Ioan Liviu Pienariu spune că porumbeii sunt animale sensibile, care necesită atenție constantă. „Sunt foarte pretențioși și trebuie să ai grijă de ei din toate punctele de vedere, de la hrană până la medicație”, explică acesta.

Pe lângă efortul fizic, pasiunea vine și cu cheltuieli considerabile. Pensionarul afirmă că, în anumite perioade, costurile pot ajunge chiar și la 2.000 de lei. De altfel, întreaga sa rutină zilnică este organizată în funcție de nevoile păsărilor: „Dimineața mă trezesc, le dau mâncare, apă, vitamine. Este foarte mult de muncă”, spune el.

• Despre concursurile la care participă

Pe lângă plăcerea de a crește porumbei, Ioan Liviu Pienariu ia parte și la competiții organizate în diverse zone ale țării. El explică modul în care se desfășoară un astfel de concurs: „Porumbeii sunt adunați într-un loc, urcați într-o mașină specială și transportați în localitatea unde are loc evenimentul. Acolo li se dă drumul tuturor odată, câte 3.000–4.000 de porumbei”.

• „Nu sunt cel mai bătrân crescător de porumbei din Sebeș”

Pensionarul precizează că nu este cel mai în vârstă crescător din oraș, menționând că unul dintre vecinii săi practică aceeași activitate și are o vârstă mai înaintată. În total, Ioan Liviu Pienariu îngrijește peste 150 de porumbei, de mai multe rase, pe care îi crește exclusiv din pasiune. Cu toate acestea, el nu consideră că această îndeletnicire este potrivită pentru oricine, mai ales pentru tineri. „Dacă nu ai bunăvoință și drag de păsări, nu are rost să te apuci. Trebuie să iubești animalele”, a conchis crescătorul.


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Sebeșeni

Sebeșanul Alexandru Helju a pierdut în marea finală a competiției „Chefi la cuțite”

sebesinfo.ro

Publicat

în

Chef Alexandru Helju, bucătarul de 32 de ani din Sebeș, a pierdut după o finală extrem de discutată, marea finală din emisiunea Chefi la Cuțite și nu a reușit să meargă acasă cu cei 30.000 de euro.

La capătul unei finale intense, chef Alexandru Helju, originar din Sebeș, a pierdut concursul culinar la care au participat foarte mulți bucătari și pasionați de bucătărie talentați. Astfel, bărbatul nu a reușit să plece acasă cu suma de 30.000 de euro.

Reamintim că, pe 23 decembrie a avut loc marea semifinală a sezonului 16 Chefi la cuțite – după ce cu o seară înainte, ultimul battle a adus surprize uriașe, atât în privința deznodământului, cât și a noului mecanism de calificare în semifinală.

Chef Alexandru Sautner a intrat în Semifinală cu un concurent, Alex Helju, Chef Richard are patru semifinaliști, Maria Quagliano, Sergiu Deac, Luca Zvaleni și Sorina Jumuga, Chef Ștefan Popescu luptă cu Ștefana Mercori și Ioan Bârgu, iar Chef Orlando Zaharia este reprezentat de Andrei Mihăilescu și Bogdan Panaite.

Chef Sautner s-a bazat pe un singur reprezentant puternic, Alex Helju, iar alegerea a fost aproape de adevărat, însă concurentul a pierdut finala.


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Sebeșeni

Sebeșanul Alexandru Helju, calificare în semifinala competiției „Chefi la cuțite”

sebesinfo.ro

Publicat

în

Surpriza serii de luni a show-ului „Chefi la cuțite”, difuzat de postul de televiziune Antena 1 a fost sebeșanul Alex Helju, singurul concurent de la echipa galbenă rămas în competiție, care a obținut patru farfurii.

„Alex este primul semifinalist și mă bucur așa de tare pentru el. Se poate mândri cu această victorie. Asta e victoria lui!”, a spus Chef Alexandru Sautner.

Reamintim că, ediția 20 din sezonul 16 al emisiunii Chefi la cuțite, difuzată pe 21 decembrie 2025, a fost una dintre cele mai tensionate seri ale competiției. Momentele de panică au atins cote maxime, după ce trei concurenți au fost eliminați în aceeași seară, iar o singură salvare a schimbat complet echilibrul dintre echipe.

Echipele galbenă, albastră și roșie s-au confruntat într-o luptă extrem de strânsă, fiecare concurent intrând în probă cu un singur gând: lupta pentru marea finală. Chef Sautner a încasat o înfrângere grea, rămânând cu un singur membru în echipă: Alex Helju. Situația schimbă radical dinamica competiției și pune o presiune uriașă pe echipa sa, chiar înainte de final.

După cele două eliminări din ediția de ieri, echipa galbenă a lui Chef Alexandru Sautner rămâne în competiție cu un singur concurent, Alexandru Helju.


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes