Actualitate
Radu Stanca, reper cultural în viața Sebeșului natal: Tinerii l-au omagiat prin poezie și muzică
În cadrul unei serate culturale, Radu Stanca a fost omagiat la Sebeș, alături de tinerii din Asociația „Laudă semințelor…” coordonată de Bogdan Turcu, care au prezentat momente poetice și muzicale.

La eveniment a fost prezentă doamna Anca Sârghie, critic și istoric literar, eseist, memorialist, publicist, teatrolog, care a oferit publicului tânăr informații valoroase referitoare la biografia și opera lui Radu Stanca. Atmosfera a fost completată de prof. Alexandra Pamfilie, care a interpretat piesa muzicală „Frunzele”, inspirată de unele din cele mai frumoase versuri ale liricii românești.
În cadrul evenimentului găzduit de Centrul Cultural „Lucian Blaga”, organizat în parteneriat cu Asociația „Laudă semințelor…”, au fost premiați câștigătorii concursului de poezie organizat în memoria scriitorului născut la Sebeș, în urmă cu 105 ani.
Concursul destinat tinerilor, aflat la cea de-a doua ediție, a avut următoarele rezultate:
Premiul I: Cimporescu Anemona
Premiul al II-lea: Filimon Ana Andreea
Premiul al III-lea: Aloman Maria
Mențiuni: Sas Alexandra Maria și Albu Isabel Maria
RADU STANCA (5 martie 1920 Sebeș – 26 decembrie 1962)
Radu Stanca s-a născut la 5 martie 1920 la Sebeș, într-o familie cu frumoase tradiții intelectuale. Absolvent al Facultății de Litere și Filozofie a Universității din Cluj a fost numit, în 194,3 asistent la catedra de Filosofia Culturii condusă de Lucian Blaga, post pe care l-a ocupat doar un an (încă de pe atunci, fiind amenințat de o boală nemiloasă).
În 1943 s-a înființat și Cercul Literar de la Sibiu, la care Radu Stanca a fost considerat întotdeauna inițiatorul atmosferei de particulară efervescență spirituală și artistică. În 1945 a apărut „Revista Cercului Literar”, în care Radu Stanca și-a publicat o parte din creația poetică și eseistică. Atras și de teatru, deopotrivă actor și regizor, el a devenit animatorul principal al unei trupe de amatori din care, în 1948, s-a înființat Teatrul de Stat din Sibiu. Timp de peste un deceniu, Radu Stanca a fost prim regizor al acestui teatru, care sub conducerea sa a ocupat un loc de frunte printre teatrele din Transilvania.
În 1951, Radu Stanca s-a căsătorit cu actrița Dorina Ghibu – Doti, iar trei ani mai târziu i s-a născut unicul fiu – Barbu.
A avut diverse colaborări la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Teatrul”, atât cu poezie, cât și cu articole inspirate și inovatoare despre artele spectacolului. Piesa în manuscris „Dona Juana” a primit, în 1947, premiul „Sburătorul”.
În toamna anului 1961 a fost numit prim regizor al Teatrului Național din Cluj. Deși bolnav, a reușit să pună în scenă piesele „D-ale carnavalului”, în februarie, și „Unchiul Vania”, în noiembrie. Boala i s-a agravat, iar la 26 decembrie 1962, Radu Stanca s-a stins din viață la numai 42 de ani.
Dramaturg, eseist, autor de aforisme și regizor de prestigiu, dar mai ales poet, Radu Stanca s-a stins atât de timpuriu, fără a fi trăit satisfacția de a-și vedea opera literară publicată. I-au apărut postum: volumul „Versuri” (1966), „Teatru” (1968, cuprinzând cinci piese din cele cincisprezece pe care le-a scris) volumul „Acvariu” (1971) „Poezii” (1973). Din teatrul său, amintim și legende dramatice: „Secera de aur” și „Povestea dulgherului și a preafrumoasei sale soții”.

Actualitate
Un bărbat de 48 de ani din Sebeș a decedat, după ce s-ar fi tăiat cu o drujbă
Sâmbătă, 18 aprilie 2026, în jurul orei 16.15, Poliția Municipiului Sebeș a fost sesizată de către o femeie, în vârstă de 73 de ani, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că fiul ei s-ar fi tăiat cu drujba.

Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat faptul că un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din Municipiul Sebeș, în timp ce se afla într-o anexă a locuinței, s-ar fi tăiat cu o drujbă, provocându-și leziuni incompatibile cu viața.
Trupul neînsuflețit va fi transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba în vederea efectuării examenului necroptic.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Actualitate
18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor
Astăzi, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Celebrarea anuală, în data de 18 aprilie, a patrimoniului construit al umanității reprezintă una dintre inițiativele Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), demers care își propune să atragă atenția asupra unor valori unice și inestimabile, adesea puse în pericol și chiar amenințate cu distrugerea de diverși factori, între care cel antropic continuă să joace un rol semnificativ.

ICOMOS este o organizație profesională neguvernamentală, fondată în anul 1964, care reunește specialiști și experți din domeniul protejării și valorificării monumentelor și siturilor arheologice. Activitatea acesteia se bazează pe principiile consacrate în Carta de la Veneția și este foarte importantă pentru identificarea și prezervarea valorilor care trebuie transmise generațiilor viitoare, promovând ideea că patrimoniul este o resursă neregenerabilă și un pilon al dezvoltării durabile.
În anul 2026, tema propusă de ICOMOS este „Răspunsul de urgență pentru patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre” (Emergency Response for Living Heritage in contexts of Conflicts and Disasters). Această direcție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase pentru protejarea nu doar a monumentelor, ci și a spiritului locurilor – acel „patrimoniu viu” format din comunități și tradiții. Într-o lume marcată de schimbări climatice accelerate și de instabilitate geopolitică, accentul cade pe reziliență: capacitatea monumentelor noastre de a supraviețui crizelor și rapiditatea cu care specialiștii pot interveni pentru a limita distrugerile.
România participă la acest efort global prin Comitetul Național ICOMOS (constituit în 1970). Cu un inventar de peste 30.000 de monumente istorice, țara noastră se confruntă cu provocarea imensă de a conserva aceste mărturii ale identității naționale.
Municipiul Sebeș, cu centrul său istoric ce conservă încă fidel atmosfera medievală, rămâne un punct important pe harta patrimoniului românesc. Cele peste 50 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice (situri arheologice, ansambluri urbanistice și monumente individuale) reprezintă o moștenire ce acoperă milenii de istorie.
În acest an, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către „coloanele vertebrale” ale identității locale: Biserica Evanghelică „Sf. Maria” (sec. XIII-XV), cu altarul său poliptic monumental, Casa Zápolya, fosta mănăstire dominicană și zidurile și turnurile cetății medievale. Acestea, alături de Casa natală a lui Lucian Blaga din Lancrăm și biserica evanghelică fortificată din Petrești, nu sunt doar atracții turistice, ci și repere de stabilitate culturală.
Ziua de 18 aprilie reprezintă ocazia ideală pentru a ne reafirma angajamentul de a proteja aceste valori. Înțelegerea faptului că patrimoniul necesită o îngrijire constantă și planuri de urgență bine structurate este singura garanție că Sebeșul își va păstra neschimbat profilul istoric pentru secolele ce vor veni.
Actualitate
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Îngroparea lui Iisus Hristos”, icoană pe sticlă realizată de iconarul Florin Poenariu
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune publicului, în luna aprilie, ca exponat special, icoana pe sticlă „Îngroparea lui Iisus Hristos”, realizată în anul 2013 de pictorul iconar Florin Poenariu. Lucrarea, executată în tehnica ulei pe glajă și având dimensiunile de 55 x 45 cm, ilustrează una dintre cele mai emoționante scene ale iconografiei creștine – momentul îngropării Mântuitorului.

Compoziția este centrată pe trupul lui Iisus Hristos, întins pe giulgiu, purtând urmele răstignirii. În prim-plan sunt reprezentate personaje esențiale ale momentului: Fecioara Maria, redată central, înveșmântată în roșu închis, exprimând prin gestul mâinilor durerea profundă îmbinată cu acceptarea; Ioan Evanghelistul, simbol al tinereții, reprezentat fără barbă; Maria Magdalena și Nicodim, participanți la pregătirea înmormântării; precum și Iosif din Arimateea, surprins ținând giulgiul. În plan secund apar alte personaje – mironosițe și ucenici – sugerând devotamentul și credința. Crucea, prezentă în fundal, amintește de răstignirea recentă.
Paleta cromatică, dominată de roșu, verde și auriu, este vibrantă și contrastantă, iar stilizarea figurilor, specifică picturii ortodoxe, exclude realismul anatomic și perspectiva clasică, accentuând dimensiunea spirituală a scenei. Întreaga reprezentare transmite durere, compasiune și sacralitate, dar și speranța în Înviere, icoana fiind, în sensul teologic formulat de Paul Evdokimov, „fața văzută a celor nevăzute”.
Lucrarea poartă semnătura artistului „Florin Poenariu 2013”, în partea dreaptă jos, și inscripția „Laz” în partea centrală inferioară. Rama din lemn, sculptată și ornamentată cu un „brânel” în relief, este caracteristică școlii iconografice de la Laz.
Florin Poenariu s-a născut în anul 1973, la Cugir, fiind descendent al unei familii de zugravi de la Laz, din ramura lui Toma Poenariu (1835-1874). A deprins meșteșugul iconografiei de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), și, deși a început această activitate la vârsta de 34 de ani, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi iconari contemporani.
Debutul expozițional a avut loc în 2008, la Aiud, fiind urmat de numeroase expoziții personale și de grup în locații importante, precum Alba Iulia, Lancrăm – Casa Memorială „Lucian Blaga”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul „ASTRA” Sibiu, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, precum și în Germania, la Potsdam.
Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul I și Premiul II la Concursul Național „Icoana Credinței”, organizat de Patriarhia Română (2017, 2019), precum și Premiul I la concursul organizat de Institutul Național al Patrimoniului (2019). Din anul 2020, artistul este inclus în categoria „Tezaur uman viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii pentru contribuția la păstrarea patrimoniului cultural imaterial.
Publicul este invitat să descopere această lucrare deosebită la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, pe parcursul lunii aprilie.
În anul 2025, Florin Poenariu a fost inclus în documentarul „Transilvania icoanelor pe sticlă”, realizat de postul franco-german Arte TV, disponibil online pentru publicul larg.
Din Județacum 10 oreCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 săptămâniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | sebesinfo.ro
Actualitateacum 5 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025: Peste 900.000 de romani își serbează onomastica în 23 aprilie | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro





















