Rămâi conectat

Actualitate

Premiile Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş oferite la aniversarea a 70 de ani de activitate

sebesinfo.ro

Publicat

în

Cei 70 de ani trecuți de la înființarea muzeului din Sebeş au fost aniversați miercuri, 15 decembrie 2021, începând cu ora 17.00,  în sala de conferințe a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, evenimentul marcând finalul ciclului de manifestări culturale şi științifice derulate pe parcursul anului 2021, dedicate muzeului.

Într-o ambianță plăcută, respectând toate măsurile de prevenție împotriva răspândirii coronavirusului, peste 30 de persoane, foști şi actuali muzeografi, restauratori şi supraveghetori care au activat de-a lungul timpului în muzeul din Sebeş, dar şi prieteni şi colaboratori ai instituţiei, s-au întâlnit pentru a marca cei 70 de ani de activitate muzeală.

Participanților le-a fost expusă o scurtă dar atractivă prezentare a instituţiei, realizată de muzeografii Radu Totoianu şi Călin Anghel, care au punctat, folosind informaţii şi imagini din arhiva muzeului, istoria şi principalele direcţii urmate de muzeu de la înfiinţarea lui, în anul 1951, şi până în prezent.

Primarul Municipiului Sebeș, Dorin Nistor, a înmânat distincţii de excelenţă foştilor şi actualilor muzeografi, restauratori şi supraveghetori ce au activat de-a lungul timpului în muzeul din Sebeş. De asemenea, au fost felicitați prietenii şi colaboratorii instituţiei, invitați să participe la eveniment.

Au primit distincţii de excelenţă muzeografii:

Ion Berciu (1904-1986), de profesie, arheolog, Ion Berciu a fost director al Muzeului Regional din Alba Iulia, între 1938 și 1949. La scurt timp după ce a fost demis, autoritățile comuniste l-au condamnat la închisoare, pentru convingerile sale politice, executând, până în toamna anului 1955, 3 ani şi aproape două luni de detenție. Reabilitat, în vara anului 1956 a fost numit director al muzeului din Sebeș, funcție pe care a ocupat-o până în 1957, când s-a tranferat la muzeul din Alba Iulia.

Ion Raica (1903-1990), învăţător, profesor, inspector şi, începând cu anul 1951, unul dintre intelectualii din oraş care, grupaţi în jurul Comitetului Raional Pentru Cultură, au făcut demersurile necesare în vederea înfiinţării muzeului. În 1956 a devenit membru în Consiliul Ştiinţific al muzeului, iar din 1957, muzeograf și director la Muzeul Raional din Sebeş, funcţie pe care a ocupat-o până la pensionare, în luna noiembrie 1968. A contribuit la înfiinţarea muzeului, la organizarea colecţiilor şi la dezvoltarea relaţiilor cu cercetători şi instituţii similare din ţară.

Traian Bojiţă (1910-1981), în calitatea de director al Comitetului de Cultură de pe lângă Sfatul Popular al Raionului Sebeş, a fost implicat în înfiinţarea muzeului Raional, ajungând şi muzeograf înainte de pensionare în perioada ianuarie 1975 – august 1976.

Vasile Ionaş (1946-2014). Specialist în Istoria Medievală a României, paleografie latină şi paleografie chirilică, a fost muzeograf la Sebeş, din iunie 1969 şi până în anul 1970. De la Sebeş, a plecat la muzeul din Deva, unde și-a desfășurat activitatea până în 1995. Din acel an a fost arhivist la Directia Judeteana Hunedoara a Arhivelor Nationale, iar în perioada 1995-2010, a fost director la aceeași institutie. Între 1993 și 2005, a fost și cadru didactic asociat al Universității „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia.

Gheorghe Ciul (1946-2020), absolvent al Facultăţii de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, a fost muzeograf la Sebeş în perioada 1969-1971, contribuind la dezvoltarea colecţiilor muzeului, în special a celei de artă plastică, iniţiind demersuri în vederea achiziţionării unor lucrări semnate de Sava Henţia. Din 1971 a devenit redactor la ziarul „Unirea”, unde a desfăşurat o activitate jurnalistică de aproape 50 de ani, urcând pe rând toate treptele profesionale, astfel că, începând  cu anul 1992, a fost ajuns director al publicației.

Gheorghe Fleşer (1948-2016), absolvent al Facultăţii de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, între 1971 şi 1975 a fost muzeograf la Sebeş, cea mai important contribuţie a sa fiind achiziţionarea majorităţii tablourilor semnate de Sava Henţia pe care muzeul le deţine. În 1975, s-a transferat la Oficiul pentru Patrimoniu, unde și-a desfășurat activitatea până la desfinţarea acestei instituţii, la sfârşitul anilor 90. Ulterior, până la pensionare, a fost muzeograf la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Maria Răulea (1935-2019), absolventă a Facultăţii de Biologie a Universității „Babeș – Bolyai” Cluj-Napoca, a activat ca muzeograf la muzeul din Sebeș, între 1971 și 1999. A contribuit la dezvoltarea colecţiei  de Științele Naturii, ocupând pentru o perioadă și funcţia de director.

Dorin Ovidiu Dan (1954-2005). Absolvent al Facultăţii de Istorie, a Universităţii din Bucureşti, începând cu luna aprilie a anului 1980, a fost încadrat ca muzeograf la muzeul din Sebeş, ocupând pentru o perioadă și funcția de director. În anul 1986 s-a transferat la Inspectoratul pentru Cultură al județului Alba, activând acolo și după transformarea instituției în Direcţia Judeţeană Pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional.

Nicolae Marcel Simina (1971-2003). Absolvent al Facultăţii de Istorie și Filologie a Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a fost specialist în arheologie medievală. A activat ca muzeograf la Sebeş între 1996 și 2003, contribuind la reorganizarea colecțiilor muzeului.

Ioan Alexandru Aldea, arheolog, absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, în 1965 a devenit muzeograf la Sebeş, imediat după pensionarea lui Ion Raica, ocupând funcția de director al muzeului. La reorganizarea Muzeului Regional din Alba Iulia, în 1968 a fost detaşat la această instituţie, continuînd însă, în paralel, activitatea şi la Sebeş, până în luna iulie 1969, cand a fost transferat la Alba Iulia. Acolo a activat ca muzeograf, până la înfiinţarea Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, când a fost cooptat în corpul profesoral al acestei instituţii, calitate în care a contribuit la formarea generaţiei actuale de specialişti în domeniul arheologiei.

Mariana Proşteanu, muzeograf la Sebeş în perioada martie-august 1968.

Maria Bogdan, muzeograf la Sebeş în lunile august-septembrie 1969.

Ana Pop, muzeograf la Sebeş între 1976 și 1979.

Gabriela Stanciu, muzeograf la Sebeş în septembrie-octombrie 1990.

Aneta Sârbu, absolventă a Facultății de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, în 1981 a devenit muzeograf la Sebeş, unde a activat până în aprilie 1990, când a ocupat, prin concurs, postul de profesor titular la Liceul din Sebeş, actualul Colegiu Naţional „Lucian Blaga” Sebeş, de unde s-a pensionat în anul 2012.

Ana Rednic, muzeograf la secţia de Stiinţele Naturii a muzeului din Sebeş, din luna iunie 1990, până în septembrie 1991.

Mihaela Dumitreasă, muzeograf la secţia de Stiinţele Naturii a muzeului din Sebeş în perioada 1994-1996 şi între 2006 și 2013.

Ionela Nistor, muzeograf la Muzeul din Sebeş între 2002 și 2009, când a fost transferată la Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm.

Răzvan Pinca, muzeograf la Sebeş în perioada 1999-2000. În prezent activează la Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj.

Aurelian Laioş, muzeograf la secţia de Stiinţele Naturii a muzeului din Sebeş în perioada 2003-2005.

Călin Anghel, muzeograf din anul 1997 până în prezent. Din anul 2000 a devenit cadru didactic titular al Universității „1 Decembrie 1918”.

Radu Totoianu, muzeograf din 2000 până în prezent.

Au primit distincţii de excelenţă restauratorii:

Emilia Găldean, responsabil de muzeu, la înfiinţarea acestuia în 1951, apoi restaurator, până în anul 1968, când s-a transferat la Muzeul Regional din Alba Iulia.

Doina Capătă, restaurator la muzeul din Sebeş în perioada 1969-1974, ulterior activând în învăţămînt, de unde s-a pensionat în anul 2009.

Au primit diplome supraveghetorii:

Ana Dicu, supraveghetor la muzeul din Sebeş între 1987 şi 1990.

Siceanu Bianca, supraveghetor la muzeul din Sebeş din 1990 până în prezent.

Prietenii muzeului din Sebeș:

Tereza Cândea, profesor gr. I la Colegiul Național „Lucian Blaga” Sebeș, a sprijinit constant activitățile științifice ale muzeului.

Anamaria Dahinten, îndrumător Trupa de dansuri săsești Sebeș, a sprijinit constant activitățile științifice ale muzeului.

Claudia Siceanu, traducător, membru în colegiul de redacție al revistei Terra Sebus, începând cu anul 2009.

Nicolae Afrapt, profesor la Colegiul Național „Lucian Blaga” Sebeș – în prezent pensionar.

Sorin Arhire, conferențiar univ. dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, membru în colegiul de redacție al revistei Terra Sebus, începând cu anul 2009.

Ovidiu Ghenescu, învățător gr. I și doctorand al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, membru în colegiul de redacție al revistei Terra Sebus, începând cu anul 2009.

Gheorghe Beldean, notar. A sprijinit constant activitățile științifice ale muzeului.

Marius Mihai Ciută, conf. univ. dr. şi cadru didactic asociat al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. A sprijinit constant activitățile științifice ale muzeului.

Călin Şuteu, administrator al SC Gigapixel SRL și cadru didactic asociat al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a sprijinit constant activitățile științifice ale muzeului.

Cristian Ioan Popa, conferențiar univ. dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, membru în colegiul de redacție al revistei Terra Sebus, începând cu anul 2009.

Florin Toncean, profesor gr. I la Școala gimnazială nr. 2 din Sebeș, a sprijinit constant activitățile științifice ale muzeului.

Volker Wollmann, fost director al Muzeului Sașilor Transilvăneni din Gundelsheim. În prezent, este directorul  revistei Terra Sebus. A sprijinit constant activitățile științifice ale muzeului

Alin Gavrilă, artist plastic născut la Aiud, a contribuit la cele mai recente proiecte derulate de muzeul din Sebeș, punându-și amprenta în mod expresiv în activitățile de reamenajare a expoziției de Științele Naturii, de revalorificare a expoziției de pictură Sava Henția.

Mircea Manu şi Daniel Tecău, de la Asociația Muhlbach 1245, care coordonează activitatea Ordinului Scutierilor de Mülhbach şi care au sprijinit constant activitățile științifice ale muzeului.

Paul Daniel Modi, restaurator, a sprijinit constant activitățile științifice ale muzeului.

Evenimentul a încheiat ciclul manifestărilor dedicate aniversării a 70 de ani de existenţă a instituţiei, dintre care reamintim Zilele Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş, 27-28 august 2021, prilej cu care muzeul a avut onoarea să găzduiască şi să prezinte publicului conferinţe şi lansări de carte ale unor personalităţi culturale şi ştiinţifice de talie naţională şi europeană: acad. Marius Porumb, prof. univ. dr. Volker Wollmann, prof. univ. dr. Cornel Tatai-Baltă, conf. univ. dr. Ioan Alexandru Aldea etc.

Pe aceeaşi linie s-a înscris şi ediţia aniversară din acest an a sesiunii de comunicări ştiinţifice Multiculturalitate și patrimoniu istoric în Transilvania, care a reunit, la Sebeş, cercetători, muzeografi, doctoranzi şi cadre didactice de la muzee şi universităţi din România: Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica Timişoara, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul Castelul Corvinilor Hunedoara.


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Un bărbat de 48 de ani din Sebeș a decedat, după ce s-ar fi tăiat cu o drujbă

sebesinfo.ro

Publicat

în

Sâmbătă, 18 aprilie 2026, în jurul orei 16.15, Poliția Municipiului Sebeș a fost sesizată de către o femeie, în vârstă de 73 de ani, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că fiul ei s-ar fi tăiat cu drujba.

Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat faptul că un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din Municipiul Sebeș, în timp ce se afla într-o anexă a locuinței, s-ar fi tăiat cu o drujbă, provocându-și leziuni incompatibile cu viața.

Trupul neînsuflețit va fi transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba în vederea efectuării examenului necroptic.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor

sebesinfo.ro

Publicat

în

Astăzi, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Celebrarea anuală, în data de 18 aprilie, a patrimoniului construit al umanității reprezintă una dintre inițiativele Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), demers care își propune să atragă atenția asupra unor valori unice și inestimabile, adesea puse în pericol și chiar amenințate cu distrugerea de diverși factori, între care cel antropic continuă să joace un rol semnificativ.

ICOMOS este o organizație profesională neguvernamentală, fondată în anul 1964, care reunește specialiști și experți din domeniul protejării și valorificării monumentelor și siturilor arheologice. Activitatea acesteia se bazează pe principiile consacrate în Carta de la Veneția și este foarte importantă pentru identificarea și prezervarea valorilor care trebuie transmise generațiilor viitoare, promovând ideea că patrimoniul este o resursă neregenerabilă și un pilon al dezvoltării durabile.

În anul 2026, tema propusă de ICOMOS este „Răspunsul de urgență pentru patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre” (Emergency Response for Living Heritage in contexts of Conflicts and Disasters). Această direcție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase pentru protejarea nu doar a monumentelor, ci și a spiritului locurilor – acel „patrimoniu viu” format din comunități și tradiții. Într-o lume marcată de schimbări climatice accelerate și de instabilitate geopolitică, accentul cade pe reziliență: capacitatea monumentelor noastre de a supraviețui crizelor și rapiditatea cu care specialiștii pot interveni pentru a limita distrugerile.

România participă la acest efort global prin Comitetul Național ICOMOS (constituit în 1970). Cu un inventar de peste 30.000 de monumente istorice, țara noastră se confruntă cu provocarea imensă de a conserva aceste mărturii ale identității naționale.

Municipiul Sebeș, cu centrul său istoric ce conservă încă fidel atmosfera medievală, rămâne un punct important pe harta patrimoniului românesc. Cele peste 50 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice (situri arheologice, ansambluri urbanistice și monumente individuale) reprezintă o moștenire ce acoperă milenii de istorie.

În acest an, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către „coloanele vertebrale” ale identității locale: Biserica Evanghelică „Sf. Maria” (sec. XIII-XV), cu altarul său poliptic monumental, Casa Zápolya, fosta mănăstire dominicană și zidurile și turnurile cetății medievale. Acestea, alături de Casa natală a lui Lucian Blaga din Lancrăm și biserica evanghelică fortificată din Petrești, nu sunt doar atracții turistice, ci și repere de stabilitate culturală.

Ziua de 18 aprilie reprezintă ocazia ideală pentru a ne reafirma angajamentul de a proteja aceste valori. Înțelegerea faptului că patrimoniul necesită o îngrijire constantă și planuri de urgență bine structurate este singura garanție că Sebeșul își va păstra neschimbat profilul istoric pentru secolele ce vor veni.


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Îngroparea lui Iisus Hristos”, icoană pe sticlă realizată de iconarul Florin Poenariu

sebesinfo.ro

Publicat

în

Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune publicului, în luna aprilie, ca exponat special, icoana pe sticlă „Îngroparea lui Iisus Hristos”, realizată în anul 2013 de pictorul iconar Florin Poenariu. Lucrarea, executată în tehnica ulei pe glajă și având dimensiunile de 55 x 45 cm, ilustrează una dintre cele mai emoționante scene ale iconografiei creștine – momentul îngropării Mântuitorului.

Compoziția este centrată pe trupul lui Iisus Hristos, întins pe giulgiu, purtând urmele răstignirii. În prim-plan sunt reprezentate personaje esențiale ale momentului: Fecioara Maria, redată central, înveșmântată în roșu închis, exprimând prin gestul mâinilor durerea profundă îmbinată cu acceptarea; Ioan Evanghelistul, simbol al tinereții, reprezentat fără barbă; Maria Magdalena și Nicodim, participanți la pregătirea înmormântării; precum și Iosif din Arimateea, surprins ținând giulgiul. În plan secund apar alte personaje – mironosițe și ucenici – sugerând devotamentul și credința. Crucea, prezentă în fundal, amintește de răstignirea recentă.

Paleta cromatică, dominată de roșu, verde și auriu, este vibrantă și contrastantă, iar stilizarea figurilor, specifică picturii ortodoxe, exclude realismul anatomic și perspectiva clasică, accentuând dimensiunea spirituală a scenei. Întreaga reprezentare transmite durere, compasiune și sacralitate, dar și speranța în Înviere, icoana fiind, în sensul teologic formulat de Paul Evdokimov, „fața văzută a celor nevăzute”.

Lucrarea poartă semnătura artistului „Florin Poenariu 2013”, în partea dreaptă jos, și inscripția „Laz” în partea centrală inferioară. Rama din lemn, sculptată și ornamentată cu un „brânel” în relief, este caracteristică școlii iconografice de la Laz.

Florin Poenariu s-a născut în anul 1973, la Cugir, fiind descendent al unei familii de zugravi de la Laz, din ramura lui Toma Poenariu (1835-1874). A deprins meșteșugul iconografiei de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), și, deși a început această activitate la vârsta de 34 de ani, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi iconari contemporani.

Debutul expozițional a avut loc în 2008, la Aiud, fiind urmat de numeroase expoziții personale și de grup în locații importante, precum Alba Iulia, Lancrăm – Casa Memorială „Lucian Blaga”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul „ASTRA” Sibiu, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, precum și în Germania, la Potsdam.

Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul I și Premiul II la Concursul Național „Icoana Credinței”, organizat de Patriarhia Română (2017, 2019), precum și Premiul I la concursul organizat de Institutul Național al Patrimoniului (2019). Din anul 2020, artistul este inclus în categoria „Tezaur uman viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii pentru contribuția la păstrarea patrimoniului cultural imaterial.

Publicul este invitat să descopere această lucrare deosebită la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, pe parcursul lunii aprilie.

În anul 2025, Florin Poenariu a fost inclus în documentarul „Transilvania icoanelor pe sticlă”, realizat de postul franco-german Arte TV, disponibil online pentru publicul larg.


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes