Rămâi conectat

Actualitate

Poveștile unor sași din orașele Sebeș și Cugir, despre deportarea în URSS

sebesinfo.ro

Publicat

în

Peste 50.000 de saşi şi şvabi din Transilvania şi Banat au fost deportaţi în URSS după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Aproape 10.000 dintre aceştia au murit în lagărele sovietice. În satele şi oraşele din Transilvania mai există încă supravieţuitori ai deportărilor, care nu au vrut să părăsească România pentru a emigra în Germania.

Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică este o faţetă a evenimentelor numite Strămutarea germanilor după al Doilea Război Mondial, strămutare care a constat în acţiuni de deportare în masă în Uniunea Sovietică a unei părţi din populaţia civilă de origine germană, acţiuni care au avut loc nu numai în România, ci în toate ţările foste aliate cu Germania şi care au ajuns sub influenţa sovietică în urma Tratatului de la Ialta din 1945. Aceste deportări pot fi considerate printre altele şi drept o răzbunare împotriva celora care au declanşat dezastruosul război.

Ele au încălcat însă dreptul internaţional. În timp ce prin Procesele de la Nürnberg organizate de Aliaţi în 1945-1946, capii puterii naziste au fost condamnaţi la închisoare sau chiar la moarte, unul din principalele capete de acuzare fiind deportarea populaţiei civile, pentru deportările în Uniunea Sovietică, în condiţii inumane, nimeni nu a fost încă tras la răspundere.

În satele şi oraşele din Transilvania mai trăiesc încă supravieţuitori ai deportărilor din urmă cu peste 50 de ani. În oraşul Cugir din Alba, mai trăiesc aproximativ 40 de etnici germani. Aceştia – în mare parte femei – sunt supravieţuitori ai pogromului rusesc din perioada 1945-1949 şi ai marii emigraţii de după 1989. Dacă în 1992 mai erau la Cugir 189 de etnici germani (şvabi, nemţi sau saşi), în 2002 numărul lor aproape s-a înjumătăţit, ajungând la 78.

Selecţia naturală a mai înjumătăţit în ultimii 14 ani şi această cifră. „În urmă cu 68 de ani a început pentru ei calvarul ce a durat aproape 5 ani de zile – respectiv deportarea în URSS”, povesteşte ing. Aurel Voicu, preşedintele Asociaţiei Pro Cugir. „Cauza: în anii 1940-1943 unii tineri de naţionalitate germană, respectiv saşi, au servit în armata germană, ceea ce a dus la numirea lor ca SS-işti sau nazişti. În aceste condiţii etnicii germani (saşii) au fost printre primii puşi să plătească – prin muncă forţată în lagărele de muncă sovietice. Mulţi dintre cei deportaţi şi-au pierdut viaţa în acele locuri. Drama a început la 13 ianuarie 1945 (cu patru luni înainte de încheierea armistiţiului din 9 mai 1945) când s-a pus în aplicare Ordinul 031/6 ianuarie 1945 care prevedea ca bărbaţii de origine germană cu vârste între 17 şi 45 de ani şi femeile cu vârsta între 18 şi 30 de ani să fie deportaţi în URSS pentru reparaţii după războiul din perioada 1940-1945. În acest fel, din toată România, cât şi din Cugir, etnicii germani au fost evacuaţi cu forţa şi trimişi în lagăre de muncă din URSS. În anul 1949, cei care au supravieţuit muncii epuizante şi vieţii pline de privaţiuni, au revenit la locurile natale”, povesteşte Aurel Voicu.

• Povestea unui supravieţuitor din Cugir

Supravieţuitorii deportării sovietice sunt acum persoane în vârstă de peste 85 de ani, bătrâni şi suferinzi, care îşi poartă cu stoicism, pe umerii plecaţi, povara calvarului prin care au trecut. Printre supravieţuitorii deportării ruseşti din Cugir o regăsim pe Magdalena Weber, din cartierul Suseni. S-a născut într-un sat din Banat şi s-a căsătorit cu Weber Francisc – fost deportat şi el. Francisc Weber a fost unul dintre cei mai pricepuţi strungari în fier de la U.M. Cugir, fiind şi şef de secţie.

În cartea de 24 de pagini cu titlul: Jurnal de lagăr 13 ianuarie 1945 – 5 noiembrie 1949, scrisă cu ajutorul profesoarei Margareta Dâncan, Magdalena Weber povesteşte calvarul anilor petrecuţi în gulagul sovietic. Povestea dânsei, aceeaşi cu cea a altor mii de persoane deportate în acea perioadă, este de o simplitate tristă şi dureroasă. “În 13 ianuarie ni s-a ordonat mie, care aveam 17 ani, şi surorii mele, care avea 20 de ani, să ne prezentăm la şcoala din sat, fiecare cu câte o păturică, o periniţă, nişte haine de schimb şi mâncare pentru zece zile. Cu această bocceluţă am călătorit – în bou-vagon – 32 de persoane, de la 17 ianuarie la 9 februarie 1945, timp de 24 de zile. De la graniţa cu URSS am fost mutaţi în alte vagoane, de acelaşi fel, dar mai mari, în care erau înghesuiţi 90 de oameni, în mijlocul vagonului fiind o gaură în podea în care ne făceam necesităţile… Păstrez încă biletele de tren de la întoarcerea din URSS ca amintire a acelor vremuri prin care am trecut în urmă cu 68 de ani”, scrie Magdalena Weber în memoriile sale din lagărul rusesc.

• Operaţiunea deportării saşilor din Sebeş

”În 11 ianuarie 1945 începe, la nivelul oraşului Sebeş, prima fază a deportării, care a impus un nou termen în limbajul local: ridicarea saşilor. La Sebeş, dar şi în satele săseşti din împrejurimi, se formează comisii speciale pentru “ridicare”, conduse de un ofiţer sovietic, secondat de un ofiţer de poliţie sau din legiunea de jandarmi, de militari ruşi, jandarmi şi militari români. Între 11 şi 15 ianuarie, această comisie lucrează mai mult “la birou”. Pe baza datelor strânse anterior se întocmesc liste cu cei care trebuie ridicaţi. Ordinele de sus prevedeau că trebuia să fie ridicaţi bărbaţii de la 17 la 45 de ani şi femeile de la 18 la 30 de ani, excepţie făcând cei bolnavi sau infirmi şi femeile cu copii mici. Din Sebeş trebuia să fie ridicaţi 315 etnici germani. Zilnic, în special noaptea, echipe având conducere rusească, formate din 4-5 jandarmi sau soldaţi, mergeau la adresele etnicilor germani, ridicându-l pe cel vizat. Operaţiunea era şi pentru autorităţi una foarte grea, fiindcă se cerea un număr prea mare, faţă de populaţia existentă în oraş la sfârşitul războiului. În plus, foarte mulţi etnici germani au luat drumul satelor mărginene, ascunzându-se în casele românilor prieteni, de la Şugag, Mărtinie, Loman, Sebeşel, Purcăreţi”, afirmă prof. Nicolae Afrapt.

Rezultatul acţiunilor din 15-20 ianuarie a adus un număr insuficient de persoane ridicate, faţă de cât era planificat. În plus, au fost ridicaţi bărbaţi şi femei sub şi peste vârsta prevăzută. Aceştia au fost duşi şi închişi în localul şcolii de la Poştă (astăzi Colegiul Tehnic). De altfel, în acele zile, Sebeşul şi instituţiile sale, mai ales cele de învăţământ, au devenit lagăre pentru cei ridicaţi pentru deportare: aici au fost aduşi şi cei din Petreşti, Pianu de Jos, Câlnic, Gârbova, Vingard şi din alte zone.

Duminică, 20 ianuarie 1945, era o zi geroasă, cu un soare strălucitor. Margareta Bojiţă, una dintre femeile deportate, mărturisea următoarele: “Cu câteva minute înainte de ora 15.00 am fost anunţaţi că plecăm. Am fost scoşi în stradă şi încolonaţi câte 4, bărbaţii în faţă, femeile în spate […] În jurul nostru, soldaţi ruşi cu pistoale automate […] Fără să ştim ce ne aşteaptă şi unde vom merge cântam cu toţii Siebenbürgen Lad des Segens (Transilvanie pământ binecuvântat) şi Kein Schöner Land in diesen Zeit (Nu-i ţară mai frumoasă). Toţi locuitorii oraşului erau pe trotuare, cu lacrimi în ochi, ne salutau şi se rugau să ne întoarcem. Erau şi români şi germani”. Saşii au fost îmbarcaţi într-un tren cu 8 vagoane, care a plecat prin Alba Iulia, Blaj, Sighişoara, Braşov, luând alte şi alte vagoane. Pentru toţi era un drum total necunoscut.

Au fost duşi în Dombas, în ţinuturile subpolare, fiind împrăştiaţi în sutele de lagăre înfiinţate. Pentru unii, bolnavi şi cu copii mici, fiindcă nu mai puteau să muncească, această „excursie gratuită” a durat până în toamna anului 1946, când au fost trimişi acasă, iar pentru alţii calvarul a ţinut 3-4 ani, pentru fiecare cât a rezistat. Pentru cei sănătoşi, deportarea a durat 5 ani, până în decembrie 1949.

Zece dintre cei deportaţi au parcurs ultimul drum; ei au murit din cauza foametei, a frigului, a muncii grele, peste limită, îmbogăţind cu oasele lor solul imensei Rusii. Cei care s-au întors, au venit bolnavi, răniţi, sleiţi de puteri şi au rămas marcaţi pentru toată viaţa.

• Statisticile deportărilor în Uniunea Sovietică

Statisticile privind deportarea saşilor transilvăneni indică faptul că peste 30.000 de persoane au fost deportate în Uniunea Sovietică, reprezentând circa 15% din populaţia germană a Transilvaniei (după datele din 1941). În cazul a 12% din persoanele deportate nu s-a respectat vârsta prevăzută în ordin, încât au fost deportate o fată de 13 ani şi persoane de 55 de ani. 9 din 10 deportaţi au ajuns în Ucraina (regiunile Dnepropetrovsk, Stalino şi Voroşilovgrad), restul în zona munţilor Ural. Deportaţii au fost repartizaţi în 85 de lagăre. O treime din deportaţi lucrau în mine, un sfert în construcţii, restul în industrie, agricultură şi în administraţia lagărelor.

Foarte puţini au îndeplinit munci conform pregătirii lor. De aseemenea, circa 33.000 şvabi bănăţeni au fost ridicaţi de la casele lor între 14 şi 16 ianuarie 1945. În oraşe, cei vizaţi a fost scoşi cu forţa din casele lor de patrule militare mixte româno-sovietice. În sate au fost adunaţi de jandarmi şi funcţionarii de la primării, duşi la locurile de adunare, apoi urcaţi în trenuri spre a fi trimişi la Timişoara.

Primele transporturi din Timişoara spre Uniunea Sovietică au început pe 18 ianuarie 1945. Săptămâni în şir, oamenii au fost urcaţi în vagoane de marfă şi duşi spre minele de cărbuni şi centrele industriale sovietice. Acolo, deportaţii au avut un program de muncă zilnic de 12 ore, cu hrană insuficientă şi măsuri de igienă precare. Din persoanele deportate circa 5.000 au decedat (15%).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Publicitate
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

(P) Tehnologia 5G+ de la Orange ajută la digitalizarea Municipiului Sebeș

sebesinfo.ro

Publicat

în

Locuitorii din Sebeș au de anul acesta acces la tehnologia 5G/5G+ prin serviciile Orange. Aducerea municipiului pe harta celei mai puternice tehnologii de conectivitate mobilă face parte din inițiativa companiei de a digitaliza România. 5G/5G+ înseamnă acces la o rețea mult mai rapidă, mai stabilă și mai eficientă, atât acasă, cât și pe drum sau în zonele aglomerate. Acest nou avans vine ca o confirmare în plus a faptului că Orange Romania se menține cea mai rapidă rețea fixă și mobilă de la noi din țară.

Compania a investit până la finalul lui 2024 aproximativ 265 milioane de euro în dezvoltarea tehnologiei 5G, reprezentând cea mai mare investiție de acest tip de la noi din țară. Orange rămâne operatorul cu cel mai extins portofoliu de spectru și cele mai ambițioase obiective de acoperire națională. Investițiile vor continua, pentru a oferi clienților o experiență mobilă mereu în ritm cu vremurile noastre.

Ce înseamnă trecerea la 5G?

Îmbunătățirea infrastructurii cu tehnologiile 5G rezultă în viteze mai mari la navigarea pe internet de pe dispozitive mobile: aplicațiile, site-urile web și dispozitivele smart de acasă pot fi accesate aproape instantaneu prin tehnologia 5G/5G+; streaming-ul video are acum o calitate mult mai mare, fișierele pot fi transmise mult mai rapid. Însă noua tehnologia se traduce și printr-o stabilitate mult mai mare a conexiunii în locurile aglomerate și creșterea semnalului de telefonie și internet mobil la interior. 5G/5G+ deschide drumul unor transformări importante în viața de zi cu zi a locuitorilor din Sebeș, prin facilitarea mai multor locuințe smart, dar și a implementării de proiecte Internet of Things și Smart City legate de educație, sănătate, energie, mediu, mașini electrice.

Rețelele 5G schimbă modul în care trăim și lucrăm, pentru că fac posibil un stil de viață conectat, eficient și fără întreruperi. Mai mult, sunt esențiale pentru dezvoltarea orașelor inteligente și sustenabile. Pe măsură ce volumul de trafic se va muta majoritar din 4G, vor fi scăderi semnificative în consumul de energie. Noua tehnologie este cu până la 10 ori mai eficientă pentru aceeași cantitate de trafic decât în cazul celor anterioare. În plus, rețelele moderne pot intra în „mod economic” atunci când nu sunt utilizate intens, reducând impactul asupra mediului.

Conform celui mai recent studiu Netograf al ANCOM, Orange Romania are cea mai rapidă rețea mobilă de la noi din țară, cu viteze medii de download de 95 Mbps. Același raport arată că operatorul își menține poziția ca cel mai rapid internet fix din România cu viteze medii de download de 558 Mbps. Totodată, la finalul lui 2024, operatorului i-a fost reînnoită certificarea de cea mai bună rețea mobilă de la noi din țară de către auditorul extern independent LCC International.

„Pentru Orange Romania, inovația a fost mereu elementul constant, ceea ce a însemnat acces la cele mai noi tehnologii în aproape același ritm cu celelalte țări ale Uniunii Europene. De aceea, planurile de upgrade vor continua și anul acesta în mai multe localități: extinderea 5G/5G+, acoperirea 100% în cât mai multe orașe, dar și îmbunătățirea rețelei de servicii fixe. În România există multe orașe care își propun să atingă neutralitatea climatică cât mai curând și care au implementat multe tehnologii ce le-au introdus în rețeaua națională a orașelor inteligente. 5G/5G+ permite implementarea unui întreg ecosistem de senzori și dispozitive inteligente de utilitate publică. Totodată, tehnologia încurajează utilizatorii casnici să introducă mai multe dispozitive smart în casele lor. Însă, o rețea mai rapidă și mai fiabilă înseamnă mai ales condiții de locuit și de lucru mai bune, o experiență care oferă mai mult loc pentru dezvoltare personală, indiferent că vorbim de pasiuni sau de profesie”, spune Marius Maican, Technology Director Orange Romania.

Digitalizarea unui oraș precum Sebeș înseamnă noi oportunități pentru locuitorii săi dar și noi conexiuni și comunități. Oamenii cu interese, valori și pasiuni comune sunt mai aproape prin conectivitate. Așa cum spune și noua campanie Orange, „pasiunile trec la nivelul următor în cea mai rapidă rețea”.

Sebeș face parte din extinderea cea mai recentă a rețelei 5G. În ultimele luni au fost pornite primele celule 5G și în Deva, Ploiești, Târgoviște, Călărași, Giurgiu, Mioveni, Odorheiu Secuiesc, Sighetu Marmației, Bistrița, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, plus extinderea acoperirii la 100% în Cluj-Napoca și Iași. Cele mai recente orașe adăugate pe harta 5G/5G+ sunt Slobozia, Piatra-Neamț, Turda, Câmpia Turzii, Zalău. Orange Romania oferă în acest moment acoperie 5G/5G+ în 63 de orașe și împrejurimi.

Mai multe detalii despre 5G/5G+ de la Orange Romania pe orange.ro.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Între 22 și 31 august 2025 are loc o nouă ediție a Festivalului „Armonii în Sebeș”. Vezi programul

sebesinfo.ro

Publicat

în

Între 22 și 31 august 2025, Sebeșul oferă locuitorilor săi un festival al verii, care va cuprinde evenimentele dedicate tuturor vârstelor orașului și valorilor culturale locale, tema pe care ne propunem să o abordăm prin artele spectacolului fiind Armonii în Sebeș.

La această sărbătoare locală va fi premiată excelența în educație – tinerii cu rezultate deosebite la învățătură, oamenii speciali ai orașului – în acest an se vor acorda distincții medicilor și preoților retrași din activitate, familiilor care aniversează 50 de ani de căsătorie, scriitorilor și artiștilor plastici. Spectacolele organizate cu acest prilej vor fi de folclor, muzică clasică, muzică ușoară și rock, evenimente și muzică pentru copii, manifestări sportive, vizionări de filme, toate acestea în încercarea de a răspunde unor gusturi cât mai variate și de a ne simți aproape, ca o comunitate unită, care își cunoaște valorile și își prețuiește oamenii.

La ediția organizată în acest an s-a ținut cont de austeritate, astfel încât nu se vor organiza focuri de artificii și nu se vor regăsi scene de mari dimensiuni. Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș și Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm (ambele beneficiare a unor lucrări de repunere în valoare recente) vă așteaptă să le redescoperiți și să fim mândri de patrimoniul local, în sala de spectacole a Centrului Cultural „Lucian Blaga” fa fi găzduit un spectacol de teatru de înaltă ținută, copiii vor avea parte de activități cu povești frumoase și cu multe surprize. Parcul Arini va fi un spațiu al sporturilor și al distracției, Parcul Zăvoi din Petrești va găzdui un spectacol de folclor, iar stadionul Pielarul va fi arena unei competiții de fotbal aflate la prima sa ediție.

Vă invităm să parcurgeți programul și vă așteptăm cu drag, accesul la toate evenimentele fiind liber!

PROGRAMUL FESTIVALULUI „ARMONII ÎN SEBEȘ” 22-31 AUGUST 2025

VINERI – DUMINICĂ, 22-24 AUGUST 2025 – PARCUL ARINI: CICLOAVENTURA – concursuri și trasee de ciclism (vineri, orele 17.00-19.00; sâmbătă, orele 11.00-18.00; duminică – concurs: orele 10.30-14.30).

VINERI, 22 AUGUST 2025
Parcul Arini, ora 19.00 – proiecție cinematografică: „OZI, VOCEA PĂDURII” (2023, animație, audiență generală), ora 21.30 – proiecție cinematografică: „PROFESORUL CARE A PROMIS MAREA” (2023, dramă, AP 12)

SÂMBĂTĂ, 23 AUGUST 2025
Ora 20.00, Casa Memorială „Lucian Blaga” Lancrăm – proiecție cinematografică: „ÎN NUMELE PĂMÂNTULUI” (2023, dramă istorică, AP 12)

LUNI, 25 AUGUST 2025
Ora 19.00, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș
Spectacol de teatru: „DON QUIJOTE”. Eveniment oferit de compania Star Assembly.
Regia: Alexandru Dabija. Distribuția: Marcel Iureș, Dan Rădulescu, Oana Predescu, Ruxandra Maniu, Iosif Paștina, Ionuț Moldoveanu

MARȚI, 26 AUGUST 2025
Ora 11.00, Casa Memorială „Lucian Blaga” Lancrăm: „Cărăbușul de aramă”, lecturi și activități pentru copii
Ora 18.00, Grădina Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Armonia artelor”: salon literar și întâlnire cu artele plastice (eveniment realizat alături de artiști locali)
Ora 20.00, Grădina Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș – proiecție cinematografică: „CU DRAG, VAN GOGH” (2017, un film nominalizat la Oscar și Globul de Aur, AP 12)

MIERCURI, 27 AUGUST 2025
COPIII ÎN ARMONIA ORAȘULUI
Ora 10.00, Școala din Răhău – activități creative pentru copii
Ora 11.00, Locul de joacă din Petrești – activități creative pentru copii
Ora 17.00, Curtea Școlii „M. Kogălniceanu” – activități creative pentru copii
Ora 18.00, Foișorul din Parcul Tineretului – activități creative pentru copii
Cu participarea trupelor de teatru pentru copii Gepetto și Pied Piper
Ora 18.30, Aula Primăriei Municipiului Sebeș: Festivitatea de premiere a șefilor de promoție și a elevilor care au obținut rezultate remarcabile la examenele de evaluare națională și bacalaureat
Ora 19.30, Parcul Tineretului: momente artistice cu Școala de muzică „DoReMi”, Cavalerii de Mühlbach, Trupa de Dansuri Săsești Sebeș
Ora 20.30, Parcul Tineretului – proiecție cinematografică pentru copii: „BUFFALO KIDS” (2024, animație)

JOI, 28 AUGUST 2025
Ora 10.00, Aula Primăriei Municipiului Sebeș: Festivitatea de premiere a medicilor și a preoților retrași din activitate
Ora 19.00 – Grădina Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș: CONCERT EXTRAORDINAR CU MUZICĂ DIN FILME – DIRIJORUL REMUS GRAMA AND THE CONCERT BAND (membri ai orchestrei Filarmonicii de Stat Târgu Mureș)

VINERI, 29 AUGUST 2025
Ora 11.00, Aula Primăriei Municipiului Sebeș – „Armonia prieteniei”: întâlniri oficiale cu reprezentanții orașelor înfrățite
Ora 19.00, Grădina Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș: Sărbătoarea seniorilor – Festivitatea de premiere a cuplurilor care aniversează 50 de ani de căsătorie.
CONCERT: GHEORGHE GHEORGHIU și Cooperativa 9
Orele 10.00 – 19.00, Stadionul Pielarul: CUPA SEBEȘULUI LA FOTBAL JUNIORI, ediția I (juniori under 9 și under 11)
Orele 16.00 – 24.00, Parcul Arini: parc de distracții

SÂMBĂTĂ, 30 AUGUST 2025
Ora 18.00, Parcul Tineretului – concerte artiști și trupe locale: Nexxt Band, Red Ravine, Alexandra Pamfilie și Alfred Dahinten, Dublu Click, Loutfire
Orele 10.00 – 19.00, Stadionul Pielarul: CUPA SEBEȘULUI LA FOTBAL JUNIORI, ediția I (juniori under 9 și under 11)
Orele 16.00 – 24.00, Parcul Arini: parc de distracții

DUMINICĂ, 31 AUGUST 2025
Orele 10.00 – 14.00, Stadionul Pielarul: CUPA SEBEȘULUI LA FOTBAL JUNIORI, ediția I (juniori under 9 și under 11)
Ora 17.00, Parcul Zăvoi din Petrești: „TRADIȚII LA PETREȘTI” – spectacol folcloric cu: Ina Todoran și Ovidiu Furnea, Adina Hada, Adina Roșca și Cătălin Doinaș, Fanfara din Petrești, Trupa de Dansuri Săsești Sebeș, Alina Secășan, Georgia Maria Grosu, Loredana Prata, Balogh Vasile, Ionela Cosmoiu, Vanesa Bogdan, George Drăgan, Ansamblul folcloric „Dorul Munților” Săsciori, Ionela Popa, Anamaria Ghenescu, Georgiana Pavelescu, Denisa Bărbat, Mihai Cetean
Orele 16.00 – 24.00, Parcul Arini: parc de distracții


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Două autoturisme au intrat în coliziune, pe strada Traian din Sebeș

sebesinfo.ro

Publicat

în

Un accident rutier a avut loc duminică, în jurul orei 15.30, pe strada Traian, din Municipiul Sebeș. Două autoturisme au intrat în coliziune, înregistrându-se doar pagube materiale.

„Detașamentul de pompieri Sebeș intervine pentru asigurarea măsurilor specifice și prim ajutor medical la un accident rutier produs în Mun. Sebes, str. Traian. În accident sunt 2 auto implicate, fară persoane încarcerate. Forțe alocate: 1 x ASAS și 1 x EPA”, a transmis ISU Alba.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes