Actualitate
Pictorul Hermann Meuselbach (1858-1924) și Sebeșul, orașul său de adopție
Astăzi se împlinesc 164 de ani de la nașterea pictorului Hermann Meuselbach. Născut la 28 ianuarie 1858, în Eischleben, lângă Ichtershausen, în Turingia (Germania), între 1879 şi 1881 a studiat pictura realistă, şi mai ales peisajul, la Şcoala Saxonă de Artă din Weimar, pentru ca ulterior să emigreze în Transilvania, unde s-a stabilit în orașul Sebeș.
În data de 24 noiembrie 1881, Hermann Meuselbach devenea profesor de desen artistic în cadrul Gimnaziului Evanghelic din Sebeş, fiind declarat cel mai bine pregătit dintre cei şapte candidaţi înscrişi la concursul pentru ocuparea postului. În norma sa didactică se regăseau discipline precum caligrafia şi desenul, activând atât în cadrul gimnaziului, cât şi la şcoala de fete.
După sosirea în oraşul de adopţie, Hermann Meuselbach s-a căsătorit şi a avut doi copii, o fiică şi un băiat, locuind într-o casă construită la începutul secolului al XX-lea, situată pe Jakobigasse (actuala str. Mihai Viteazul), în vecinătatea fostei mănăstiri dominicane. A profesat până la 1 noiembrie 1911, când, după 30 de ani de activitate didactică, s-a pensionat la cerere, continuând, însă, să picteze. A încetat din viaţă în data de 12 noiembrie 1924, la Sebeş.
Opera sa, din care se cunosc până în prezent 30 de lucrări (dintre care 27 se păstrează la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș), în special peisaje, poate fi caracterizată de realism, uneori chiar dus la extrem, unele dintre tablourile sale, cu un evident caracter fotografic, fiind folosite drept ilustraţie în lucrări ştiinţifice.
A imortalizat scene din zona oraşului de adopţie şi de pe Valea Sebeşului, lucrările sale, unitare ca valoare, fiind apreciate de public. În acelaşi timp, unele dintre ele, precum „Peisaj din Sebeş” (1887), „Casă veche”, „Vechea moară din Sebeş”, „Curtea casei pictorului”, „Lacul şi insula”, „Turnul Cizmarilor”, „Turnul Octogonal”, „Stradă în Sebeş – Jakobigasse”, datorită numeroaselor detalii redate, sunt şi valoroase izvoare vizuale, utile în documentarea aspectului oraşului Sebeş la cumpăna dintre secolele al XIX-lea şi al XX-lea.
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș

Actualitate
Duminică, 13 iulie 2025: Salonul muzical-literar „Carl Filtsch – de la Sebeș la Viena”
Centrul Cultural Lucian Blaga Sebeș are plăcerea de a vă invita la Salonul muzical-literar „Carl Filtsch – de la Sebeș, la Viena”, care va avea loc duminică, 13 iulie 2025, începând cu ora 18:00, la Biserica Evanghelică din Sebeș.
Evenimentul cultural este realizat de doamna Dagmar Dusil, ambasadoare a muzicii micului geniu născut la Sebeș, în anul 1830. Interpretează pianiștii Henriette Gärtner și Milan Solomon. Narator: Cătălin Neghină. Intrarea este liberă.
• CARL FILTSCH (1830 – 1845)
La Sebeș, în acest orășel transilvănean se năștea, pe 28 mai 1830, al zecelea copil al lui Josef Filtsch, preotul paroh al comunității evanghelice săsești. Era vinerea înainte de Rusalii. Bucuria nașterii copilului cuprinde întreaga parohie. Ulițele și locuitorii orașului sunt dominate de atmosfera premergătoare sfintei sărbători. În fața caselor, mestecenii tineri, simboluri ale fertilității, ale unui nou început, ocrotesc totodată
împotriva spiritelor nefaste și reprezintă semne de bun augur pentru drumul vieții noului născut, Carl. Nimeni nu bănuia că acest drum va fi scurt, ca bătaia din aripi a unei libelule.
Henriette Gärtner
Pianista concertistă Henriette Gärtner încântă de fiecare dată publicul cu strălucirea ei captivantă. Interpretările ei sunt limba prin care ea comunică cu sala. Își exprimă sentimentele prin muzică și prin arta interpretativă convingătoare, creează imagini auditive, vrăjind astfel publicul. Prin această înaltă artă a dialogului muzical, pianista realizează un contact intens cu ascultătorii, deoarece sunetul pianului generează sentimente extraordinare în sufletul lor. O viață fără muzică, spune Henriette Gärtner, ar fi de neconceput pentru ea. Ar fi, după cum a afirmat pe bună dreptate Friedrich Nietzsche, o eroare.
Milan Solomon
Milan Solomon are 12 ani și studiază pianul cu prof. dr. Inesa Sinkevych, în New York, grație unei burse din partea Fundației „Sassa Maniotis”. Milan a început studiul pianului la vârsta de 3 ani, în orașul natal, Cluj-Napoca. La 4 ani, a avut primul său recital de pian. De atunci, a susținut recitaluri în România, Spania, Franța si SUA. A participat la diferite competiții de pian naționale și internaționale încă de la vârsta de 5 ani și a câștigat numeroase premii. În 2024 a participat la Concursul internațional de pian „Carl Filtsch”, unde a câștigat premiul I (la categoria A), totodată Premiul Mozart Juvenorum oferit de managerul Filarmonicii „Transilvania” Cluj-Napoca, doamna Silviu Sbârciu și Premiului „Peter Szaunig”, acordat de doamna Dagmar Dusil.
Actualitate
Exponatul lunii iulie, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș. Bâtă ciobănească din colecția Karl Haldenwang (1863-1939)
Ne aflăm în plin sezon pastoral, când oile pasc pe pășunile alpine, aşa că Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş a desemnat ca exponat al lunii iulie o bâtă ciobănească din zona Brașovului.
Bâta este confecționată din lemn de frasin, are lungimea de 121 cm şi în partea superioară este prevăzută cu o măciulie de 7 cm înălțime, al cărei diametru maxim este de 5 cm. Pe bâta propriu-zisă, care are diametrul de 3,5cm, la 6 cm sub măciulie începe o zonă decorată cu registre succesive de benzi orizontale şi verticale încrestate cu motive geometrice: linii în zig-zag, „dinți de lup”, pătrate, triunghiuri şi X-uri.
Motivele încrestate sunt încrustate cu negru, cel mai probabil realizat dintr-un amestec de cărbune din vatră şi seu de oaie, aşa după cum era obiceiul ciobanilor să facă, pentru a scoate în evidență dantelăria de motive cu care își decorau bâtele.
Deși este considerată un obiect simplu, dacă analizăm bâta prin funcționalitatea ei, vom realiza cât de complex este de fapt acest accesoriu indispensabil al ciobanului. Ea servește ca sprijin la urcuș şi coborâș, deci este un mijloc de locomoție, fiind totodată şi o unealtă de apărare față de animalele sălbatice, câini şi oameni, deci, o armă. Atunci când ciobanul se sprijină în bâtă moțăind, adică aşa cum spun ei „doarme în băț”, ea devine un mijloc de odihnă, iar când este folosită pentru a căra traista sau gluga, este un mijloc de transport. Tot bâta îi ocupă timpul atunci când o „încrâşteşte”, deci este un mijloc de distracție şi îi încântă ochiul când este meșteșugit decorată, devenind astfel și un mijloc de exprimare artistică. Bâta îi dă încredere şi îi alungă teama atunci când o are aproape, căpătând astfel o funcție morală şi îi satisface orgoliul când este admirată de alții, îndeplinind astfel și o funcție socială. Bâta servește uneori drept răboj pentru a ține anumite socoteli, sau ca metru, devenind astfel unitate de măsură. Îndeplinind atâtea funcții nu este de mirare faptul că ciobanii afirmă că: „cânele şi bâta nu se pot plăti”!
Bâta desemnată exponat al lunii iulie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, face parte din colecția lui Karl Haldenwang (1863-1939) şi a fost achiziționată de acesta din zona Brașovului, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Colecționar de obiecte etnografice, istorice şi arheolog autodidact, Karl Haldenwang s-a născut la Sebeş în anul 1863 în familia dogarului şi comerciantului de vinuri Michael Haldenwang (1836-1880).
După terminarea studiilor la Gimnaziul Evanghelic din Sebeş se ocupă, la fel ca şi tatăl său, de comerț, inițial la Sebeș, iar apoi la Brașov, ca angajat la firma Kamner & Jekelius. În perioada petrecută la Brașov își mărește colecția prin achiziționarea de noi obiecte, printre care şi bâta ciobănească desemnată exponat al lunii şi, împreună cu Julius Teutsch, întreprinde cercetări arheologice în așezarea de la Schneckenberg (Dealul Melcilor).
Între 1901 și 1926 a locuit la Sighișoara unde a condus filiala locală a Kamner & Jekelius, iar după pensionare, a revenit la Sebeș, unde a murit în luna ianuarie 1939. Pasionat colecționar de obiecte arheologice şi etnografice, membru al „Verein für Siebenbürgische Landeskunde” şi al Asociației „Sebastian Hann” a contribuit la îmbogățirea colecțiilor muzeelor din Sighișoara, Alba Iulia şi Sebeş, instituții în care au ajuns părți din colecția sa.
Actualitate
Tânără de 22 de ani din Sebeș cercetată de polițiști,m după ce a furat o bicicletă, dintr-un magazin din Teiuș
Ieri, 5 iulie 2025, în urma apariției unei înregistrări video, pe o rețea de socializare, prin care era semnalat furtul unei biciclete din incinta unei unități comerciale, polițiștii din Teiuș s-au sesizat și au demarat activitățile specifice.
Astfel, în cursul aceleiași zile, au identificat o femeie de 22 de ani, din Municipiul Sebeș, care, în timp ce se afla împreună cu fiul ei de 4 ani, ar fi profitat de neatenția personalului unității comerciale și ar fi sustras o bicicletă pentru copii, în valoare de 380 de lei.
Prejudiciul cauzat a fost recuperat și predat persoanei vătămate.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.