Actualitate
Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş găzduieşte astăzi, 9 iunie 2017, sesiunea de comunicări ştiinţifice „Multiculturalitate şi patrimoniu istoric în Transilvania”
Astăzi, 9 iunie 2017, Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş găzduieşte sesiunea de comunicări ştiinţifice „Multiculturalitate şi patrimoniu istoric în Transilvania”.
Program acestui eveniment este următorul:
• Vineri, 9 iunie 2017
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş:
ora 10.00 – deschiderea oficială
ora 10.10, lansare de carte:
Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, 8, 2016,
prezintă: dr. Marius Mihai CIUTĂ
Volker Wollmann, Patrimoniu preindustrial şi industrial în România, vol. V şi VI, Editura Honterus, Sibiu, 2015, 2016
prezintă: Radu TOTOIANU
ora 10.45 – Date privind coloana lui Brâncuşi din arhiva Atelierelor Centrale Petroşani – comunicare susţinută de Michael MELCZER (Petroşani);
ora 11.30: Pauză
orele 12.00-18.00: Prezentarea lucrărilor pe secţiuni
ora 18.30: Încheierea lucrărilor
Secţiunea ARHEOLOGIE ŞI PATRIMONIU
Vineri, 9 iunie 2017, orele 12.00-18.00
Sebeş, Turnul Semirotund
Moderator: dr. Radu OTA
Vor prezenta lucrări:
dr. Marius Mihai CIUTĂ (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu), Radu TOTOIANU (Muzeul Municipal Sebeş), dr. Cristian Ioan POPA (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Călin ŞUTEU (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), dr. Beatrice CIUTĂ (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Bogdan BOBÎNĂ (Muzeul Judeţean de Istorie si Arheologie Maramureş), Ionuţ CODREA (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva), dr. Alexandru BĂRBAT (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva), Cercetări preventive în situl nr. 6, Lotul nr. 1 Autostrada Sebeș-Turda. Campania 2016.
Ancuța-Ioana BOBÎNĂ (doctorand, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Colecţia Sasi Nagy Béla – vasele miniaturale neolitice.
dr. Marius CIUTĂ (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu), Un idol antropomorf descoperit la Şeuşa-În Grui.
dr. Beatrice CIUTĂ (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), dr. Zsolt MOLNAR, Contribuţii la dieta comunităţilor Otomani. Analiza indicatorilor paleobotanici recuperaţi în urma săpăturilor arheologice din situl Carei-Bobald.
dr. Radu OTA (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia), Cristian Titus FLORESCU (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia), Cercetări arheologice la Museikon.
Stefan WAGNER (masterand, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Latura de sud a castrului roman de la Alba Iulia, sectorul de la Palatul Principilor.
Ovidiu GHENESCU (doctorand, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Locuinţele din aşezarea medievală de la Pricaz (jud. Hunedoara).
dr. Mihaela-Sanda SALONTAI (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca), Corul hală de la Sebeş: Detalii constructive şi intervenţii de restaurare moderne.
Claudiu PURDEA (masterand, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Cuţitele medievale descoperite la Abaţia Bizere (jud. Arad).
Sebastian MANOLESCU (masterand, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Contribuţii privind emisiunea monetară subdivizionară atribuită domnitorului Dan al II-lea.
Florin CIULAVU (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia), Monede din colecţia Muzeului Naţional al Unirii: piesele bătute la monetăria de la Alba Iulia (sec. XVIII-XIX).
dr. Volker WOLLMANN, Căni de vecinătate produse în atelierul maistrului Olar Samuel Roth din Sebeş.
dr. Alexandru SONOC (Muzeul Național Brukenthal Sibiu), Un portret al lui Ioan de Hunedoara, aflat în custodie la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu.
dr. Călin ANGHEL (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Un tablou inedit semnat de Sava Henţia, recent intrat în colecţiile Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş.
dr. Laura COLTOFEAN (Muzeul Naţional Brukenthal Sbiu), Arheologia expusă: Albumul fotografic al expoziţiei „Descoperiri preistorice şi antropologice din Germania” (Berlin, 1880).
Monica DRUȚA (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia), Conceperea şi execuţia proiectului depozitului de material arheologic provenit din situl de la Porţ „Corău”.
Ştefan LIPOT (Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea), Ceramica din sec. XVII-XIX descoperită în Piaţa Unirii din Oradea.
Călin ŞUTEU (doctorand, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Patrimoniul digital 3D – studii de caz şi metodologie.
Adrian SCHEIANU (Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu), dr. Cosmin IGNAT (Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu), Pe urmele meşteşugurilor tradiţionale din Saschiz. Rezultate ale cercetărilor desfăşurate aici în anii 2016 şi 2017.
Radu TOTOIANU (Muzeul Municipal „Ioan Raica”), Elemente de meteorologie populară de pe Valea Sebeşului.
Secţiunea ISTORIE
Vineri, 9 iunie 2017, orele 12.00-18.00
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş
sala „Sava Henţia”
Moderator: dr. Cornelia POPA-GORJANU
dr. Cornelia POPA-GORJANU (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), O prinţesă bizantină la Curtea ottoniană.
dr. Cosmin POPA-GORJANU (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Unirea de la Mediaş de la 1458 şi identitatea regională.
Ionuţ-Cosmin CODREA (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva), Etape ale dezvoltării mineritului în Ţara Zarandului (secolele XV-XVIII).
dr. Petru Ştefan IONESCU (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Situaţia politică din Imperiul Habsburgic reflectată în scrierile lui Franz Josef Sulzer.
dr. Andreea MÂRZA (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca), dr. Eva MÂRZA (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Personalităţi din anturajul episcopului Batthyány: Stephanus Fangh, funcţionar şi colecţionar de carte.
dr. Răzvan NEAGU (Colegiul Tehnic Turda), Formarea intelectualităţii din Sebeş în epoca modernă. Studenţi din Sebeş la universităţi europene între anii 1700-1849,.
Mihai-Octavian GROZA (doctorand, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca), Viaţa şi activitatea episcopului Vasile Moga (1774-1845) reflectate în istoriografia românească.
dr. Ana Maria ROMAN-NEGOI (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Un document inedit: Statutul Cooperaţiei din Biertan (1875).
Sofia Alexandra POȘIRCĂ (masterand, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca), Condiţiile sociale ale formării elitei intelectuale româneşti în zona Văii Bârgaielor în secolul al XIX-lea.
Iulius Liviu UŞERIU (doctorand, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca), Caracteristicile demografice a două comunităţi româneşti de pe Valea Bârgăului în secolul al XIX-lea.
dr. Vlad POPOVICI (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca), Discuţii noi pe marginea unei teme vechi: românii şi compromisul dualist.
Daniela CURELEA (Colegiul Tehnic “Cibinium” Sibiu), Consideraţii punctuale privind evoluţia situaţiei militare şi administrative a Dobrogei în perioada redeschiderii Problemei Orientale şi a ocupaţiei exercitate de Rusia (1877-1878).
dr. Cristina BODO (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva), Din istoria Societăţii de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara.
Dragoș CURELEA (doctorand Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Contribuţii şi date noi privind evoluţia tactică în teritoriu a Armatei a II-a Române în vara şi toamna anului 1917. Alexandru Averescu – artizanul Victoriei de la Mărăşti.
Carmina MAIOR, File de jurnal din Primul Război Mondial.
Delia VOINA (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu), Cartea poştală – formă de comunicare a soldaţilor români în Primul Război Mondial.
dr. Sorin ARHIRE (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), „Afacerea Tilea” şi garanţiile britanice din 13 aprilie 1939.
dr. Valentin TRIFESCU (Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca), Henri Focillon (1881-1943) despre arta Transilvaniei.
dr. Marcel MUNTEAN (Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca), Eremia Profeta şi Ion Lăzeanu pictorii Catedralei ortodoxei din Aiud.
Alexandru Gruian

Actualitate
Un bărbat de 48 de ani din Sebeș a decedat, după ce s-ar fi tăiat cu o drujbă
Sâmbătă, 18 aprilie 2026, în jurul orei 16.15, Poliția Municipiului Sebeș a fost sesizată de către o femeie, în vârstă de 73 de ani, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că fiul ei s-ar fi tăiat cu drujba.

Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat faptul că un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din Municipiul Sebeș, în timp ce se afla într-o anexă a locuinței, s-ar fi tăiat cu o drujbă, provocându-și leziuni incompatibile cu viața.
Trupul neînsuflețit va fi transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba în vederea efectuării examenului necroptic.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Actualitate
18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor
Astăzi, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Celebrarea anuală, în data de 18 aprilie, a patrimoniului construit al umanității reprezintă una dintre inițiativele Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), demers care își propune să atragă atenția asupra unor valori unice și inestimabile, adesea puse în pericol și chiar amenințate cu distrugerea de diverși factori, între care cel antropic continuă să joace un rol semnificativ.

ICOMOS este o organizație profesională neguvernamentală, fondată în anul 1964, care reunește specialiști și experți din domeniul protejării și valorificării monumentelor și siturilor arheologice. Activitatea acesteia se bazează pe principiile consacrate în Carta de la Veneția și este foarte importantă pentru identificarea și prezervarea valorilor care trebuie transmise generațiilor viitoare, promovând ideea că patrimoniul este o resursă neregenerabilă și un pilon al dezvoltării durabile.
În anul 2026, tema propusă de ICOMOS este „Răspunsul de urgență pentru patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre” (Emergency Response for Living Heritage in contexts of Conflicts and Disasters). Această direcție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase pentru protejarea nu doar a monumentelor, ci și a spiritului locurilor – acel „patrimoniu viu” format din comunități și tradiții. Într-o lume marcată de schimbări climatice accelerate și de instabilitate geopolitică, accentul cade pe reziliență: capacitatea monumentelor noastre de a supraviețui crizelor și rapiditatea cu care specialiștii pot interveni pentru a limita distrugerile.
România participă la acest efort global prin Comitetul Național ICOMOS (constituit în 1970). Cu un inventar de peste 30.000 de monumente istorice, țara noastră se confruntă cu provocarea imensă de a conserva aceste mărturii ale identității naționale.
Municipiul Sebeș, cu centrul său istoric ce conservă încă fidel atmosfera medievală, rămâne un punct important pe harta patrimoniului românesc. Cele peste 50 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice (situri arheologice, ansambluri urbanistice și monumente individuale) reprezintă o moștenire ce acoperă milenii de istorie.
În acest an, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către „coloanele vertebrale” ale identității locale: Biserica Evanghelică „Sf. Maria” (sec. XIII-XV), cu altarul său poliptic monumental, Casa Zápolya, fosta mănăstire dominicană și zidurile și turnurile cetății medievale. Acestea, alături de Casa natală a lui Lucian Blaga din Lancrăm și biserica evanghelică fortificată din Petrești, nu sunt doar atracții turistice, ci și repere de stabilitate culturală.
Ziua de 18 aprilie reprezintă ocazia ideală pentru a ne reafirma angajamentul de a proteja aceste valori. Înțelegerea faptului că patrimoniul necesită o îngrijire constantă și planuri de urgență bine structurate este singura garanție că Sebeșul își va păstra neschimbat profilul istoric pentru secolele ce vor veni.
Actualitate
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Îngroparea lui Iisus Hristos”, icoană pe sticlă realizată de iconarul Florin Poenariu
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune publicului, în luna aprilie, ca exponat special, icoana pe sticlă „Îngroparea lui Iisus Hristos”, realizată în anul 2013 de pictorul iconar Florin Poenariu. Lucrarea, executată în tehnica ulei pe glajă și având dimensiunile de 55 x 45 cm, ilustrează una dintre cele mai emoționante scene ale iconografiei creștine – momentul îngropării Mântuitorului.

Compoziția este centrată pe trupul lui Iisus Hristos, întins pe giulgiu, purtând urmele răstignirii. În prim-plan sunt reprezentate personaje esențiale ale momentului: Fecioara Maria, redată central, înveșmântată în roșu închis, exprimând prin gestul mâinilor durerea profundă îmbinată cu acceptarea; Ioan Evanghelistul, simbol al tinereții, reprezentat fără barbă; Maria Magdalena și Nicodim, participanți la pregătirea înmormântării; precum și Iosif din Arimateea, surprins ținând giulgiul. În plan secund apar alte personaje – mironosițe și ucenici – sugerând devotamentul și credința. Crucea, prezentă în fundal, amintește de răstignirea recentă.
Paleta cromatică, dominată de roșu, verde și auriu, este vibrantă și contrastantă, iar stilizarea figurilor, specifică picturii ortodoxe, exclude realismul anatomic și perspectiva clasică, accentuând dimensiunea spirituală a scenei. Întreaga reprezentare transmite durere, compasiune și sacralitate, dar și speranța în Înviere, icoana fiind, în sensul teologic formulat de Paul Evdokimov, „fața văzută a celor nevăzute”.
Lucrarea poartă semnătura artistului „Florin Poenariu 2013”, în partea dreaptă jos, și inscripția „Laz” în partea centrală inferioară. Rama din lemn, sculptată și ornamentată cu un „brânel” în relief, este caracteristică școlii iconografice de la Laz.
Florin Poenariu s-a născut în anul 1973, la Cugir, fiind descendent al unei familii de zugravi de la Laz, din ramura lui Toma Poenariu (1835-1874). A deprins meșteșugul iconografiei de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), și, deși a început această activitate la vârsta de 34 de ani, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi iconari contemporani.
Debutul expozițional a avut loc în 2008, la Aiud, fiind urmat de numeroase expoziții personale și de grup în locații importante, precum Alba Iulia, Lancrăm – Casa Memorială „Lucian Blaga”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul „ASTRA” Sibiu, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, precum și în Germania, la Potsdam.
Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul I și Premiul II la Concursul Național „Icoana Credinței”, organizat de Patriarhia Română (2017, 2019), precum și Premiul I la concursul organizat de Institutul Național al Patrimoniului (2019). Din anul 2020, artistul este inclus în categoria „Tezaur uman viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii pentru contribuția la păstrarea patrimoniului cultural imaterial.
Publicul este invitat să descopere această lucrare deosebită la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, pe parcursul lunii aprilie.
În anul 2025, Florin Poenariu a fost inclus în documentarul „Transilvania icoanelor pe sticlă”, realizat de postul franco-german Arte TV, disponibil online pentru publicul larg.
Din Județacum 22 de oreCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 săptămâniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | sebesinfo.ro
Actualitateacum 5 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025: Peste 900.000 de romani își serbează onomastica în 23 aprilie | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro





















