Știri din zonă
Msitreții fac prăpăd în satele Bârsana, Arți și Pleși, din comuna Șugag
O turmă de peste 50 de mistreți distrug, de peste o săptămână, terenurile oamenilor din satele Bârsana, Arți și Pleși, din comuna Șugag.
Conform HG 1679/2008, anexa 3, păgubiții vor primi despăgubiri doar dacă demonstrează că și-au păzit foarte bine animalele sau culturile
În satele comunei Șugag – Bârsana, Arți, Pleși, situate pe culmile munților, la peste 1000 de metri altitudine, turmele de mistreți își fac de cap, de ceva timp, în culturile oamenilor, fie că sunt plantații de cartofi sau doar lucernă pentru iarnă, la animale. În această perioadă, turmele de animale domestice sunt în drum spre pășunile alpine – la Ivăniș și Păltiniș, acum păscând iarba din al doilea hotar, ”dinsus de gard”, cum se spune prin zonă. Iarba/lucerna de pe lângă gospodării este acum lăsată să crească, pentru a fi cosită, uscată și balotată. Apoi va fi depozitată în șuri pentru a asigura hrana de peste iarnă la animale. Problema este că, acum, pășunile pentru îngrijirea cărora cei din Șugag primesc subvenții de la APIA, au fost răscolite serios de colții mistreților, în căutarea unor viermi, extrem de apreciați de porcii sălbatici însă care viețuiesc la aproape 20 de centimetri în adâncul pământului. Așa că, după mai bine de o săptămână de când o turmă de mistreți, de vreo 50 de capete, s-a pripășit în zonă, fânețele arată ca după un bombardament.
Primarul comunei Șugag, Constantin Jinar, a declarat pentru ziarul Unirea: ”A fost în zonă o comisie de la Direcția Agricolă Alba, de la ITRSV Cluj, pentru constatarea pagubelor. Sunt mai multe hectare afectate. Noi i-am chemat pentru constatarea pagubelor, pentru a avea justificări legale și în fața controlorilor în teren de la APIA. O fată ai căror părinți au gospodărie în zonă a numărat cam 51 de mistreți. Și azi noapte (26/27 mai) au mai râmat în zonă, în satul Arți, la Ilie Gheorghe. Animalele domestice au fost duse în al doilea hotar, la păscut, iar aici, în jurul gospodăriei, unde au lăsat oamenii iarba să crească, pentru cosit, mistreții le fac pagube. Nu se mai sperie nici de câinii de pază. Caută viermișori, la 20 de centimetri sub stratul vegetal și, cum n-au belciuge puse ca la porcii domestici, râmă destul de adânc. Aici în zonă este fondul 54 de vânătoare Sibiu. Cred că au venit mistreții pe lângă gospodării pentru că cei de la fondul de vânătoare nu au hrănit mistreții, nu au întreținut hrănitorile, nu le aduc de mâncare”.
În baza cererilor depuse la Primăria Șugag de către persoanele păgubite, Comisia de constatare şi evaluare a pagubelor s-a deplasat la faţa locului în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor, precum şi a răspunderii civile pe baza obligaţiilor ce revin proprietarilor culturilor, respectiv gestionarului fondului cinegetic de pe raza comunei.
• Ce condiții trebuie să îndeplinească un fermier pentru a primi despăgubiri în urma atacului animalelor sălbatice asupra culturilor sau animalelor sale
Conform deciziilor luate de factorii direct implicați în gestionarea acestui tip de situații, măsurile referitoare la pagubele produse de fauna de interes cinegetic culturilor agricole şi animalelor domestice, la depunerea cererii de către persoana păgubită/arendaş terenuri, la primăria pe raza căreia s-a produs paguba, reprezentantul primăriei împuternicit să facă parte din comisia de constatare şi evaluare a pagubelor va analiza împreună cu solicitantul îndeplinirea obligaţiilor care îi revin conform prevederilor HG 1679/2008, anexa 3. La articolul 1 anexa 3 din lege se precizează: „Pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, proprietarii culturilor agricole şi silvice au următoarele obligaţii: a) să declare şi să înregistreze suprafeţele pe care sunt înfiinţate culturile agricole, potrivit legii; b) să aibă elaborate amenajamente silvice în vigoare, potrivit legii; c) să solicite în scris persoanei juridice care gestionează fauna de interes cinegetic întreprinderea de acţiuni pentru prevenirea pagubelor la culturile agricole şi/sau vegetaţiei forestiere, în perioadele în care acestea sunt frecventate pentru hrană de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic; d) să amplaseze în culturile agricole sau silvice expuse mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic (fixe sau mişcătoare), fizice ori chimice, permise de lege, cu ajutorul cărora vor alunga sau vor împiedica pătrunderea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în interiorul culturilor.
La articolul 3 sunt prevăzute „Obligaţiile ce revin proprietarilor de animale domestice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic:
a)să declare şi să înregistreze animalele domestice potrivit legii;
b) să asigure paza animalelor domestice aflate la păşunat sau la diferite munci;
c) să folosească pentru păşunatul animalelor domestice numai acele suprafeţe admise, potrivit legii, la păşunat,
d) să adăpostească, pe timp de noapte, animalele domestice numai în locuri împrejmuite şi păzite;
e) să deplaseze animalele domestice prin pădure spre locurile de păşunat şi adăpat, numai pe traseele stabilite în acest scop, de comun acord, cu persoana juridică ce gestionează fauna de interes cinegetic din perimetrul respectiv şi cu administratorul suprafeţei respective de fond forestier. ”
Comisia de evaluare a pagubelor produse de animalele sălbatice va verifica toate aspectele menționate mai sus și numai dacă au fost respectate toate cerințele păgubitul poate primi despăgubiri.
În cazul în care reprezentantul primăriei constată neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute mai sus menţionate, primăria nu va convoca comisia de constatare şi evaluare a pagubelor. În această situaţie paguba va fi suportată de către persoana păgubită /arendaş. În cazul în care reprezentantul primăriei consideră că sunt îndeplinite, de către persoana păgubită, toate obligaţiile prevăzute în anexa 3 la HG 1679/2008, va solicita acestuia depunerea tuturor documentelor necesare încheierii procesului verbal la primărie, până la data întrunirii comisiei. Neprezentarea documentelor la data întrunirii comisiei, va atrage după sine nefinalizarea dosarului de pagubă, caz în care, din nou, paguba va fi suportată de către persoana păgubită/arendaş.

Știri din zonă
Minor de 17 ani din Daia Română cercetat de polițiștii din Sebeș, după ce a fost depistat în timp ce conducea un autoturism fără a avea permis
Miercuri, 15 aprilie 2026, în jurul orei 15.30, polițiștii Secției 7 de Poliție Rurală Sebeș au oprit, pentru control, pe strada La Cumpănă din localitatea Daia Română, un tractor condus de un tânăr, în vârstă de 17 de ani, din localitatea Daia Română.

Din verificări a reieșit că tânărul nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, iar remorca tractată nu este înmatriculată.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și punerea în circulație sau conducerea unui vechiul neînmatriculat.
Știri din zonă
Turist rănit grav, după ce a căzut cu ATV-ul într-o zonă accidentată din Munții Șureanu
Un turist se află în stare gravă după ce s-a răsturnat cu ATV-ul într-o zonă greu accesibilă din Munții Șureanu, incidentul declanșând o mobilizare masivă a salvamontiștilor hunedoreni și a echipajelor SMURD.

Victima a suferit politraumatisme critice și a necesitat o intervenție dificilă de extragere din zona accidentată, fiind transportată de urgență la Spitalul din Petroșani pentru acordarea primului ajutor.
Salvatorii montani au depus eforturi uriașe pentru a stabiliza victima direct pe versant, aplicând manevre de prim ajutor critice înainte de a începe extragerea anevoioasă prin zonele de grohotiș, folosind echipamente speciale de transport pentru a nu agrava leziunile coloanei și ale membrelor.
Știri din zonă
Ioana Grosu, sărbătorită de autoritățile locale din Șugag, la împlinirea venerabilei vârste de 100 de ani
Ioana Grosu a fost premiată în a doua zi de Paște 2026, în cadrul evenimentului „Statu’ la vase în Lunea Paștelui”, la împlinirea venerabilei vârste de 100 de ani.

Vârstnica a participat la eveniment, fiind adusă într-un scaun cu rotile, iar pe scenă a urcat un membru al familiei pentru a primi premiul.
Născută în anul 1926, soție a lui Grosu Paștiu Petru, este mamă a 8 copii (4 băieți și 4 fete), bunică a 26 de nepoți, străbunică a 44 de strănepoți și stră-străbunică a 6 stră-strănepoți.
Ioana Grosu este un adevărat simbol al familiei trainice și al continuității peste generații. Un destin care spune, simplu și profund, ce înseamnă rădăcina și dăinuirea.
La ediția de luni, 13 aprilie 2026, a tradiționalei manifestări „Statu’ ța vase în Lunea Paștelui” au fost celebrați tinerii căsătoriți din ultimul an, într-un cadru tradițional, alături de părintele spiritual Marius Moga senior.
Un moment aparte a fost dedicat și cuplurilor care aniversează 50 de ani de căsătorie, un simbol al statorniciei și al iubirii durabile.
Din Județacum 12 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2026, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 săptămâniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | sebesinfo.ro
Actualitateacum 5 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025: Peste 900.000 de romani își serbează onomastica în 23 aprilie | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro






















