Rămâi conectat

Știri din zonă

„Mașinile de spălat” ale strămoșilor, cunoscute și sub numele de Vâltori, sunt folosite și în ziua de azi de localnicii din Șugag

sebesinfo.ro

Publicat

în

valtoare-sugagAtestată ca fiind o așezate veche de ciobani, Şugagul se regăsește în documentele vremii abia spre sfârşitul secolului al XVI-lea, în 1575, când au fost donate Săsciorul, Sebeşul şi Şugagul judeţului crăiesc. În 1871, şugăgenii, punând mână de la mână, au cumpărat întregul teritoriu.

Valea Sebeşului cea frumoasă a fost din cele mai vechi timpuri drumul de legătură între românii aşezaţi pe cei doi versanţi ai Carpaţilor, iar până la construirea Transfăgărăşanului, era cea mai înaltă şosea transcarpatică, care lega Sebeşul de localitatea Novaci din Oltenia.

Numele comunei provine de la valea numită Şugage, care astăzi se numeşte Valea Grosăștilor. Această vale, ca şi altele ce-şi varsă apele în râul Sebeş, precum şi râul Sebeş, venind repezi peste bolovani fac spume albe, care se numesc ”şugăgi”, cuvânt de la care se crede că provine numele comunei Şugag. Cu asemenea ”șugăgi”, încă din vechime, apele Sebeşului au fost folosite pentru punerea în funcţiune a morilor de apă, a vâltorilor şi a pivelor de postav, mai ales pe Valea Dobrii.

De fapt, în comuna Șugag pe strada Vâltori, înspre Dobra de Sus, pe Valea Dobra există chiar un lanț de vâltori, unele folosite și în ziua de azi.

Vă puteți imagina o spălătorie ecologică de capacitate mare, fără detergenți, fără curent electric și care funcționează de câteva sute de ani? Ei bine, una dintr-asta există și e funcțională, în Șugag, aproape de confluența Văii Dobra cu râul Sebeș.

De fapt, aceasta datează cam de prin 1950, când a fost amenajată și ca pivă pentru bătătorirea postavului dar și ca vâltoare pentru spălatul tuturor hainelor de prin gospodării. Hai să zicem că ștergarele și fețele de masă le mai spală femeile în casă, dar covoarele și cergile trebuie duse la vâltoare. Orice detergent ai folosi și oricât le-ai freca, nu ies ca după câteva ceasuri de framântat în șugăgile vâltorii. De pe strada Vâltori, evident, din Dobra de Jos.

• Ce-or fi vâltorile?

Mecanismul unei vâltori folosește viteza naturală a apei, iar procedeul este unul cât se poate de simplu. Aceasta este dovada faptului ca ingeniozitatea străbunilor noștri a fost mai mare decât se crede în prezent. Vâltorile sunt instalate pe văile repezi de munte, unde un fir de apă este deviat din vale și direcționat către o cuvă realizată din lemn. Lemnele din care e făcută cuva sunt dispuse vertical, în forma conică, cu distanță între ele, pentru ca apa să poată ieși. Apa intră în cuvă cu viteză și formează un vârtej puternic, asemănător celui din mașina de spălat, generând puterea necesară învârtirii chiar și a unui covor. Astfel se realizează spălarea. Chiar dacă tehnologia modernă oferă posibilități nenumărate și programe de spălare automată, gospodarii din Șugag spun că nu vor renunța la vâltori.

Vâltorile au fost folosite, la început, pentru spălarea lânii de oaie. „Se știe că grăsimea de oaie se curăță cel mai bine cu apă rece” ne-a explicat o gospodină din Șugag.

Vâltorile au fost cândva esenţiale pentru prelucrarea lânii. Instalaţia este formată dintr-un un coş, denumit coşul de îngroşat, cu vârful în jos, fixat pe un canal în apropierea unui pârâu din localitate. Prima operaţiune în obţinerea unei ţesături perfecte era „vâltoritul“. Ţesăturile din lână ţurcană se introduceau în acest coş şi erau învârtite ca într-o maşină de spălat, o jumătate de zi. Totul era acţionat prin forţa apei. După spălare, ţesătura se întindea la soare, pe pari, unde era lăsată la uscat. Prin această tehnică, ţesătura se îngroşa. A doua etapă era „păruitul“. Ţesăturile se aşezau pe un cilindru din lemn de vreo doi metri, acţionat tot de forţa apei, care se învârtea peste un covor de ţepi, pentru a scoate firele care nu erau la locul lor. Odată bine „pieptănate“, ţesăturile se aşezau din nou în vâltoare o jumătate de zi.

Vâltoarea de pe Valea Dobrii avea și o pivă de postav, o instalație formată dintr-o împletitură circulară de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dădeau la piuă scoarțele, pănura și alte țesături groase. ”Se înmuiau țesăturile din lână din pivă de parcă erau date cu balsam de rufe” ne-a explicat și primarul din Șugag, Constantin Jinar, care a prins și el în trecut piva funcțională. În ziua de azi piva nu mai funcționează, camera este folosită de proprietar ca magazie. În schimb, oamenii încă își mai duc covoarele la vâltoare, mai ales la intrarea în primăvară. Când se face marea curățenie pentru Paști, gospodinele fac rând aici, respectând tradiția dar mai ales respectând natura și ajutorul pe care aceasta încă i-l oferă omului.

N. I. T


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Știri din zonă

După aproape un an și jumate de la alegerile locale, comuna Cut și-a ales viceprimarul

sebesinfo.ro

Publicat

în

Timp de aproape un an și jumătate, comuna Cut s-a confruntat cu o situație neobișnuită. Abia recent, după luni bune de când și-au preluat mandatele, consilierii locali au reușit să ajungă la un consens și să aleagă, cu majoritate, noul viceprimar.

Astfel, Ionuț Rahovean, reprezentant al Partidului Social Democrat, a fost ales viceprimar al comunei Cut. Ziarul Unirea a stat de vorbă cu acesta despre situația neobișnuită prin care a trecut comuna până să ajungă să numească un nou viceprimar, dar și despre noua sa funcție.

La fel ca și primarul din Cut, Sorin-Gheorghe Bâsca, care a declarat anterior, pentru Ziarul Unirea, că problema constă în faptul numărului mare de candidați pentru postul de viceprimar, Ionuț Rahovean a explicat că: „Am fost patru candidați, iar eu am fost ales cu un număr de cinci voturi, din nouă. A fost o neînțelegere în Consilul Local, din partea majorității formate de cei de la Partidul Național Liberal. Ei aveau majoritate, dar fiind tot timpul doi candidați, nu s-a reușit să se ajungă la un consens”.

Cu toate că până în prezent noul viceprimar, Ionuț Rahovean, nu a fost notificat cu atribuțiile exacte pe care urmează să le îndeplinească, potrivit unui document din data de 19.07.2021, acesta sunt următoarele:

– coordonează activitatea de salubrizare;
– răspunde de iluminatul public din comună, aduce la cunoştinţa domnului primar şi semnalează deficienţele acestuia;
– asigură întreţinerea drumurilor publice din comună, aduce la cunoştinţa domnului primar deficienţele privind circulaţia normală a traficului;
– supraveghează şi întocmeşte documentaţia necesară pentru desfăşurarea orelor de muncă de către beneficiarii de venit minim garantat şi de către cei care efectuează orele de muncă în folosul comunităţii;
– răspunde de activitatea privind protecţia mediului la nivelul comunei, asigură igienizarea râurilor ce traversează comuna;
– îndeplineşte alte atribuţii încredinţate de primar şi consiliul local, conform actelor normative în vigoare;
– viceprimarul este subordonat primarului şi, în situaţiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept al acestuia, situaţie în care exercită, în numele primarului, atribuţiile ce îi revin acestuia.

În final, noul viceprimar din Cut, Ionuț Rahovean, a declarat că își dorește să se ocupe de problemele din comună și să ajute la creșterea calității vieții: „Îmi voi da toată silința și mă voi pune la dispoziția cetățenilor pentru bunăstarea lor și a comunei.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Știri din zonă

Constantin Jinar, primar Șugag: „Căutăm soluții de finanțare pentru modernizarea drumului forestier Barajul Oașa – Poarta Raiului”

sebesinfo.ro

Publicat

în

Primăria Șugag caută, alături de partenerii săi instituționali, soluții de finanțare pentru modernizarea drumului forestier Barajul Oașa – Poarta Raiului, care face legătura între DN 67C Transalpina și zona turistică din Munții Șureanu.

În luna mai a acestui an a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru modernizarea drumului forestier amintit. Proiectul prevede modernizarea a 15,429 km de drum, lucrările fiind împărțite în două tronsoane, astfel: tronsonul I – 11,206 km; tronsonul II – 4,223 km.

Ar urma să se realizeze aproape 7 km de consolidări, 2,706 km de ziduri de beton, 2,916 km de fundații adâncite de tip L și 1,348 km de șanțuri ranforsate. Este vorba, de asemenea, de edificarea a peste 12 km de rigole din beton pentru preluarea apelor pluviale.

Proiectul include și realizarea a 10 podețe și a unui un pod de 9 metri, precum și montarea a 13.980 m de parapeți pentru sporirea siguranței auto. Marcajele rutiere vor fi realizate pe o lungime de peste 46.000 m, pentru delimitarea benzilor de circulație. Viteza propusă pentru deplasare a fost stabilită între 20 și 40 km/h, în funcție de configurația curbelor.

Este cel mai important proiect pentru mine la ora actuală, printre multe altele pe care le avem pe raza comunei Șugag. Acest drum l-am luat de la Romsilva în urmă cu trei ani, cu mari eforturi. Din momentul preluării de la Romsilva am reparat drumul cum am putut, și cu ajutorul Consiliului Județean Alba și al antreprenorilor din zonă, prin intervenții de mai mică sau mai mare amploare. Eu zic că se circulă bine pe el acum.

În plus, e defrișată toată vegetația forestieră de pe marginea sa. Probleme mai apar la intemperii și când se trag lemne prin zonă. Așteptăm obținerea avizului de mediu pentru proiect, după care vom vedea de ce soluție de finanțare vom putea beneficia, pe vreun fond european, prin Ministerul Dezvoltării sau, poate, prin Programul „Anghel Saligny”.

Cert este că din fonduri proprii nu putem face investiția, costurile fiind foarte mari. Vom încerca toate variantele posibile, uzând de faptul că avem un consultant bun. Știe și Consiliul Județean Alba de intențiile noastre, ne-au promis sprijin și parlamentarii de Alba, toată lumea se implică. Pentru că proiectul este împărțit pe două sectoare, n-ar fi rău nici dacă am reuși într-o primă fază să facem modernizarea pe unul dintre aceste sectoare, pentru ca apoi să-l abordăm pe celălalt.

 

Constantin JINAR,
primarul comunei Șugag


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Știri din zonă

S-a încheiat cea de-a III-a ediție a a Masterclass-ului de Muzică Psaltică, organizat la Mănăstirea Oașa

sebesinfo.ro

Publicat

în

Între 30 octombrie și 2 noiembrie 2025, la Mănăstirea Oașa, județul Alba, s-a desfășurat cea de-a treia ediție a Masterclass-ului de Muzică Psaltică, organizat de Școala de Muzică Psaltică, alături de Asociația Culturală „Byzantion”.

În fiecare zi de curs, participanții au fost inițiați în vastul tărâm al tehnicii vocale, sub îndrumarea tenorului Călin Brătescu. Prin diferite exerciții de emisie, de tonalitate, de postură, de respirație, dar și de relaxare în actul cântării, participanții au deprins cum să își descopere propria voce și să cânte cu naturalețe.

Cursanții s-au bucurat, de asemenea, și de ateliere interactive în care au pus în practică informațiile teoretice, prin care, cu un deosebit tact pedagogic, domnul Călin Brătescu a scos în evidență adevărata valoare a vocilor celor prezenți. Odată ce vocile au fost încălzite, participanții la eveniment au beneficiat de cursuri de aprofundare a muzicii psaltice susținute de către domnul lect. univ. dr. Adrian Sîrbu. Pornind de la gândul că muzica bisericească se regăsește în trei ipostaze – rugăciune, știință și artă –, acesta a afirmat că cea de-a treia ediție a Masterclass-ului a avut ca scop cercetarea ultimelor două caracteristici: știință și artă, explorarea muzicii în acest sens ducând inevitabil și la ținta pe care muzica psaltică o urmărește: rugăciunea.

Repertoriul propus spre studiu a avut în vedere aprofundarea unor cântări frecvente de la strană, dar și inițierea în studiul unora cu un grad mai mare de dificultate. În toate cele patru zile, participanții au oferit răspunsurile la Sfânta Liturghie, alături de monahii implicați zi de zi în viața liturgică. Astfel, s-a accentuat și mai mult faptul că cel mai bun loc de practică rămâne strana, prin mult studiu, inclusiv personal, dar și printr-o viață duhovnicească pe măsura darului de a lăuda pe Dumnezeu prin propriul grai. Ne-am bucurat împreună de un sfârșit de săptămână bogat din punct de vedere muzical și duhovnicește, participând împreună la slujba privegherii de sâmbătă seară, iar duminică la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, urmată de un concert al Corului Academic „Byzantion” și de o ultimă repetiție, sub forma unui mini-concert, a cursanților de la Masterclass, pe baza partiturilor studiate.

După cum a menționat în cuvântul de încheiere părintele protosinghel Silvan, starețul Mănăstirii Oașa, „prin acest eveniment se scrie o filă de istorie, întrucât se întărește unitatea de duh pe care românii au avut-o de-a lungul istoriei într-un mod tainic. Ardealul și Moldova s-au întâlnit pentru frumusețea cântului bizantin, demonstrând că granițele de pe orizontală se depășesc prin raportarea la unitatea de pe verticală. Toate aceste zile au fost posibile și datorită dăruirii și implicării tinerilor voluntari, cărora le mulțumim”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes