Actualitate
În 6 ianuarie, creştinii ortodocși de rit nou sărbătoresc Botezul Domnului. Datini şi obiceiuri de Bobotează.
Ziua a şasea a lunii ianuarie este ziua în care Iisus Hristos s-a descoperit lumii. În fiecare an, pe data de 6 ianuarie, creştinii prăznuiesc Botezul Domnului Iisus Hristos, cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează. Botezul Mântuitorului în Iordan, de către Sfântul Ioan Botezătorul, poartă şi denumirea de “Epifania” sau “Teofania”, termeni care provin din limba greacă şi înseamnă “arătare”, “descoperire”. Atunci când Ioan a acceptat să-l boteze pe Mântuitorul, Hristos S-a descoperit lumii ca Fiu al lui Dumnezeu: cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel peste El, iar Tatăl a mărturisit: “Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Sfântul Ioan Gură de Aur spune în acest sens, că Hristos “n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”.
Boboteaza – scurt istoric:
Prima menţiune despre existenţa acestei sărbători, datează din secolul al ÎI lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. La început, Boboteaza era prăznuită în Răsărit împreună cu Naşterea Domnului, pe data de 6 ianuarie. În Apus nu avem dovezi despre ţinerea acestei sărbători înainte de sec. al IV lea. Din secolul al IV-lea a fost adoptată şi de apuseni. Tot atunci au fost despărţite cele două mari sărbători: 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Naşterii Domnului şi 6 ianuarie pentru Botezul Domnului. Boboteaza a devenit cu vremea, încă din sec. al V lea, în mentalitatea populară, şi Sărbătoarea celor trei magi. Apusenii susţin că relicvele lor s-ar fi păstrat mai întâi în Milan, de unde ar fi fost furate de cancelarul lui Frederic Barbarosa şi duse la Colonia, unde s-ar păstra şi astăzi.
Boboteaza – sfinţirea apei:
În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor se sfinţeşte Agheasma Mare. Creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, în perioada 5 ianuarie – 14 ianuarie şi la recomandarea duhovnicului. Agheasma Mare este folosită, în Ajunul Bobotezei, la sfinţirea casele credincioşilor şi locuitorii acestora. Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi: binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir.
Datini şi obiceiuri de Bobotează:
Ultima zi a ciclului sărbătorilor de iarnă, Boboteaza, cuprinde motive specifice tuturor zilelor de renovare ale anului, inclusiv ospetele şi manifestările orgiastice. Petrecerea zgomotoasă a femeilor căsătorite organizată în ziua şi noaptea de Sântion (7 ianuarie, a doua zi după Bobotează) care păstrează amintirea manifestărilor specifice cultului zeului Dionisios este numită, în judeţele din sud-estul României (Buzău, Vrancea, Brăila, Tulcea şi Constanţa), Ziua Femeilor, Iordănitul sau Tontoroiul Femeilor. Nevestele se adunau în cete de 10-30 de persoane la o gazdă. Aduceau cu ele alimente (ouă, faină, carne) şi, bineînţeles, băutură.
După ce mâncau şi beau din belşug spunând că se iordănesc (sinonim pentru beţie), cântau, jucau, chiuiau, ieşeau pe drum unde înfăşcau bărbaţii ieşiţi întâmplător în calea lor, îi ridicau şi îi duceau cu forţa la rău sau la lac sub ameninţarea că-i arunca în apă. Aceştia se răscumpărau cu un dar, de obicei cu o vadră de vin, unitate de măsură egală cu 10 litri. Dădeau ce li se cereau şi scăpau. De altfel, nici nu aveau ce face! Se urcau pe o grapă trasă pe rând de alte femei, mergeau prin case şi stropeau cu apă pe cei întâlniţi, făceau tot felul de năzdrăvănii. Acum la Tontoroiul Femeilor cunoscutele norme de bună-cuviinţă ale satului tradiţional erau abolite iar excesele de băutură şi petreceri peste măsură tolerate. De altfel, femeile se considerau în această zi mai tari şi cu mai multe drepturi decât bărbaţii: lăsau toate obligaţiile de soţie şi mamă în seama soacrelor şi chiar a bărbaţilor, chefuiau şi se distrau între ele fără să dea cuiva socoteală.
În unele sate ceata femeilor căsătorite primea în rândurile sale tinerele neveste, căsătorite în anul încheiat, printr-o ceremonie specială: acestea erau duse la râu şi stropite cu apă. Elemente ale acestei petreceri de pomină sunt păstrate astăzi de femeile din comună Pantelimon, din imediata apropiere a oraşului Bucureşti. Ca origine, ciudatul obicei este o supravieţuire a cultului dedicat zeului Dionisios, care, printre altele, se manifestă prin dansuri frenetice şi extaz mistic inclusiv în cetăţile antice de la Marea Neagră (Calatis, Histria, Tomis). De remarcat că în calendarul Cetăţii Calatis, pe ruinele căruia s-a ridicat Mangalia de astăzi, o lună a anului era dedicată lui Dionisios zeu al vegetaţiei, viţei de vie şi beţiilor rituale, dovada că acesta făcea parte din panteonul local. Unii specialişti i-au găsit originea în lumea tracică (Epoca Fierului, Epoca Bronzului), alţii, mai recent, sunt de părere că această divinitate vine din adâncurile religiilor micro-asiatice şi egeene, din epoca neolitică. Indiferent de disputele legate de originea teritorială a zeului, un lucru este cert, cultul sau, atât de răspândit în antichitate încât a tins să devină o religie universală cu care a avut serios de luptat creştinismul, supravieţuieşte astăzi la români sub forma obiceiului Iordănitul femeilor.
Totuşi, practica specifică zilei de 6 ianuarie se leagă de alungarea spiritelor rele în lăcaşurile lor subpământene, purificarea văzduhului prin zgomote, stropitul cu aghiazmă a vitelor, caselor, construcţiilor anexe, încurarea cailor. Spiritele morţilor care au sălăşluit printre cei vii în timpul celor 12 zile, ospătate şi venerate pentru a le câştiga bunăvoinţa în prorocirile şi pronosticurile de Anul Nou, trebuiau alungate prin toate mijloacele posibile.
Sursa: crestinortodox.ro

Actualitate
Luni, 13 octombrie 2025: Premierul Ilie Bolojan vine în vizită la Star Assembly Sebeș
Premierul Ilie Bolojan va efectua luni, 13 octombrie 2025, începând cu ora 10.00, o vizită în județul Alba, la Star Assembly Sebeș. Compania își extinde capacitatea de producție și lansează procesul de asamblare a unităților de propulsie pentru noul Mercedes-Benz GLC full-electric.
De peste 12 ani, compania Star Assembly Sebeș se remarcă prin excelență tehnică și standarde de calitate deosebite în asamblarea cutiilor de viteză de înaltă performanță pentru autoturismele Mercedes-Benz.
Odată cu extinderea capacităților de producție și lansarea procesului de asamblare a unităților de propulsie pentru noul Mercedes-Benz GLC full-electric, locația marchează o etapă esențială în tranziția la electromobilitate.
Program:
09:30 Înregistrare participanți
10:00 Deschidere eveniment cu discursuri
11:00 Tururi ghidate în hala de producție unități de antrenare electrică cu puncte foto și video selectate
12:00 Posibilitate de servire prânz și încheiere eveniment
Actualitate
ÎPS Irineu a oficiat slujba punerii pietrei de temelie a bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron”, ce se va zidi în incinta Cazarmei 1025 Sebeș
Joi, 9 octombrie 2025, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a fost prezent la Centrul de Logistică Medicală și la Depozitul Sanitar Nord Sebeș.
Începând cu ora 11.00, acesta, înconjurat de un sobor de clerici, a oficiat slujba punerii pietrei de temelie a bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron” ce se va zidi în incinta Cazarmei 1025 Sebeș.
Șeful Centrului de Logistică Medicală și Depozit Sanitar Nord Sebeș este Colonel-Medic Dumitru-Nicolae Raica, domnia sa fiind cel care a sprijinit amenajarea și înfrumusețarea actualei capele din incinta unității.
În cuvântul rostit cu acest prilej, ÎPS Irineu a spus: „Sfințirea acestui loc pe care se va construi o biserică ne arată importanța locașului de închinare în iconomia mântuirii credincioșilor. În Faptele Apostolilor citim că în «camera de sus» a unei case, împodobită cu lumânări aprinse, se adunau creștinii pentru «frângerea pâinii», adică pentru oficierea serviciului euharistic. Cu acest prilej, ei înălțau către Dumnezeu rugăciuni de laudă, de cerere și de mulțumire. Astăzi am invocat harul Duhului Sfânt peste spațiul acesta înfigând Cinstita Cruce chiar în locul în care se va ridica Sfânta Masă. Astfel, s-a arătat că noua biserică se întemeiază pe Jertfa lui Hristos ce se reactualizează la fiecare Sfântă Liturghie. Aici am așezat piatra dreptunghiulară, arătând că temelia locașului de cult este Însuși Hristos, numit «Piatra cea din capul unghiului». La sfârșit, după stropirea cu aghiasmă și după turnarea peste piatră a untdelemnului sfințit, L-am implorat pe Atotputernicul Dumnezeu să reverse asupra ctitorilor, lucrătorilor și binefăcătorilor bisericii milostivirea Sa și ajutorul Său. De asemenea, I-am mulțumit că în acest loc se va înălța un templu dumnezeiesc în care El Însuși va coborî în mijlocul poporului Său dreptcredincios, oferind acestuia harul, pacea, lumina și bunătățile Împărăției Sale”.
Părintele Ovidiu Truță, preot al Garnizoanei Sebeș, a subliniat importanța edificării noii biserici: „Datorită numărului crescând al unităților militare din Garnizoana Sebeș, precum și al celor care frecventează capela, este imperios necesară edificarea unui locaș de cult nou și încăpător, care se dorește a fi o oază de liniște și o poartă a cerului pentru cei care, cu devotament, își desfășoară activitatea în unitățile militare din Sebeș, unități de prestigiu ale Armatei României. Având în vedere simbioza dintre Biserică și Armată, dintre cruce și spadă, ne dorim ca acest moment solemn să fie unul istoric”.
La eveniment au luat parte numeroase cadre militare, autorități civile, precum și angajați ai Garnizoanei din municipiul Sebeș. Acest moment solemn marchează, totodată, aniversarea a 110 ani de la înființarea Centrului de Logistică Medicală și Depozit Sanitar Nord Sebeș (1 aprilie 1915). În incinta aceluiași centru se află și capela militară cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron”, unde sunt oficiate în prezent ceremoniile religioase. Slujba de binecuvântare a acestui paraclis a fost săvârșită de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, în urmă cu șase ani, la data de 19 septembrie 2019.
Actualitate
Sebeșul a găzduit cea de-a XVII-a ediție a sesiunii de comunicări științifice „Multiculturalitate și patrimoniu istoric în Transilvania”
Vineri, 3 octombrie 2025, la Sebeș, s-a desfășurat cea de-a XVII-a ediție a sesiunii de comunicări științifice „Multiculturalitate și patrimoniu istoric în Transilvania”.
Manifestarea a fost organizată de Muzeul Municipal „Ioan Raica” și Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, în parteneriat cu Primăria Municipiului Sebeș, și s-a bucurat de participarea a 45 de specialiști: muzeografi, cercetători, doctoranzi și cadre didactice din România și din străinătate.
În cadrul deschiderii oficiale, care a avut loc în Aula Primăriei Municipiului Sebeș, au fost lansate două publicații: „Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis”, nr. 16/2024, prezentată de conf. univ. dr. Călin Anghel, și volumul „Amintiri” de Avram Mihai, ediție îngrijită de Anca Băltan, publicată în 2024 la Editura Actual din Cluj-Napoca. Lucrarea este una de memorialistică, reunind patru caiete cu amintiri ale autorului originar din Lancrăm (născut în 1897), în care sunt relatate întâmplări, dar și evenimente semnificative, din perioada copilăriei și tinereții petrecute la Sebeș, până în anul 1921. Prin evocările editoarei Anca Băltan, nepoata autorului, și ale conf. univ. dr. Radu Mârza, au fost reconstituite fragmente relevante atât din biografia lui Avram Mihai – care, de foarte tânăr, a fost nevoit să muncească, fiind pe rând ajutor de pantofar, calfă de cojocar, laborant la un farmacist sas și poștaș –, cât și din atmosfera Lancrămului și Sebeșului de la începutul secolului XX.
În continuarea programului, începând cu ora 11:00, participanții au avut oportunitatea de a vizita Muzeul Municipal „Ioan Raica”, care, în vara acestui an, a beneficiat de lucrări de reamenajare atât la exterior, cât și la interior.
De la ora 12:30 au avut loc lucrările celor patru secțiuni ale sesiunii: „Arheologie”, „Patrimoniu”, „Istorie medievală și modernă” și „Istorie modernă și contemporană”. Primele două s-au desfășurat în sălile de conferințe ale Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, secțiunea a treia în Aula Primăriei Municipiului Sebeș, iar cea de-a patra în Turnul Semirotund al fortificației medievale a orașului. Participanții au prezentat colegilor și publicului rezultatele recente ale cercetărilor întreprinse în domeniile lor de activitate.
Evenimentul s-a încheiat la ora 18:00, organizatorii adresând mulțumiri tuturor participanților care au ales să fie prezenți și la ediția din acest an, alături de colegii lor de la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș.