Actualitate
În 6 ianuarie, creştinii ortodocși de rit nou sărbătoresc Botezul Domnului. Datini şi obiceiuri de Bobotează.
Ziua a şasea a lunii ianuarie este ziua în care Iisus Hristos s-a descoperit lumii. În fiecare an, pe data de 6 ianuarie, creştinii prăznuiesc Botezul Domnului Iisus Hristos, cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează. Botezul Mântuitorului în Iordan, de către Sfântul Ioan Botezătorul, poartă şi denumirea de “Epifania” sau “Teofania”, termeni care provin din limba greacă şi înseamnă “arătare”, “descoperire”. Atunci când Ioan a acceptat să-l boteze pe Mântuitorul, Hristos S-a descoperit lumii ca Fiu al lui Dumnezeu: cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel peste El, iar Tatăl a mărturisit: “Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Sfântul Ioan Gură de Aur spune în acest sens, că Hristos “n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”.
Boboteaza – scurt istoric:
Prima menţiune despre existenţa acestei sărbători, datează din secolul al ÎI lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. La început, Boboteaza era prăznuită în Răsărit împreună cu Naşterea Domnului, pe data de 6 ianuarie. În Apus nu avem dovezi despre ţinerea acestei sărbători înainte de sec. al IV lea. Din secolul al IV-lea a fost adoptată şi de apuseni. Tot atunci au fost despărţite cele două mari sărbători: 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Naşterii Domnului şi 6 ianuarie pentru Botezul Domnului. Boboteaza a devenit cu vremea, încă din sec. al V lea, în mentalitatea populară, şi Sărbătoarea celor trei magi. Apusenii susţin că relicvele lor s-ar fi păstrat mai întâi în Milan, de unde ar fi fost furate de cancelarul lui Frederic Barbarosa şi duse la Colonia, unde s-ar păstra şi astăzi.
Boboteaza – sfinţirea apei:
În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor se sfinţeşte Agheasma Mare. Creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, în perioada 5 ianuarie – 14 ianuarie şi la recomandarea duhovnicului. Agheasma Mare este folosită, în Ajunul Bobotezei, la sfinţirea casele credincioşilor şi locuitorii acestora. Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi: binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir.
Datini şi obiceiuri de Bobotează:
Ultima zi a ciclului sărbătorilor de iarnă, Boboteaza, cuprinde motive specifice tuturor zilelor de renovare ale anului, inclusiv ospetele şi manifestările orgiastice. Petrecerea zgomotoasă a femeilor căsătorite organizată în ziua şi noaptea de Sântion (7 ianuarie, a doua zi după Bobotează) care păstrează amintirea manifestărilor specifice cultului zeului Dionisios este numită, în judeţele din sud-estul României (Buzău, Vrancea, Brăila, Tulcea şi Constanţa), Ziua Femeilor, Iordănitul sau Tontoroiul Femeilor. Nevestele se adunau în cete de 10-30 de persoane la o gazdă. Aduceau cu ele alimente (ouă, faină, carne) şi, bineînţeles, băutură.
După ce mâncau şi beau din belşug spunând că se iordănesc (sinonim pentru beţie), cântau, jucau, chiuiau, ieşeau pe drum unde înfăşcau bărbaţii ieşiţi întâmplător în calea lor, îi ridicau şi îi duceau cu forţa la rău sau la lac sub ameninţarea că-i arunca în apă. Aceştia se răscumpărau cu un dar, de obicei cu o vadră de vin, unitate de măsură egală cu 10 litri. Dădeau ce li se cereau şi scăpau. De altfel, nici nu aveau ce face! Se urcau pe o grapă trasă pe rând de alte femei, mergeau prin case şi stropeau cu apă pe cei întâlniţi, făceau tot felul de năzdrăvănii. Acum la Tontoroiul Femeilor cunoscutele norme de bună-cuviinţă ale satului tradiţional erau abolite iar excesele de băutură şi petreceri peste măsură tolerate. De altfel, femeile se considerau în această zi mai tari şi cu mai multe drepturi decât bărbaţii: lăsau toate obligaţiile de soţie şi mamă în seama soacrelor şi chiar a bărbaţilor, chefuiau şi se distrau între ele fără să dea cuiva socoteală.
În unele sate ceata femeilor căsătorite primea în rândurile sale tinerele neveste, căsătorite în anul încheiat, printr-o ceremonie specială: acestea erau duse la râu şi stropite cu apă. Elemente ale acestei petreceri de pomină sunt păstrate astăzi de femeile din comună Pantelimon, din imediata apropiere a oraşului Bucureşti. Ca origine, ciudatul obicei este o supravieţuire a cultului dedicat zeului Dionisios, care, printre altele, se manifestă prin dansuri frenetice şi extaz mistic inclusiv în cetăţile antice de la Marea Neagră (Calatis, Histria, Tomis). De remarcat că în calendarul Cetăţii Calatis, pe ruinele căruia s-a ridicat Mangalia de astăzi, o lună a anului era dedicată lui Dionisios zeu al vegetaţiei, viţei de vie şi beţiilor rituale, dovada că acesta făcea parte din panteonul local. Unii specialişti i-au găsit originea în lumea tracică (Epoca Fierului, Epoca Bronzului), alţii, mai recent, sunt de părere că această divinitate vine din adâncurile religiilor micro-asiatice şi egeene, din epoca neolitică. Indiferent de disputele legate de originea teritorială a zeului, un lucru este cert, cultul sau, atât de răspândit în antichitate încât a tins să devină o religie universală cu care a avut serios de luptat creştinismul, supravieţuieşte astăzi la români sub forma obiceiului Iordănitul femeilor.
Totuşi, practica specifică zilei de 6 ianuarie se leagă de alungarea spiritelor rele în lăcaşurile lor subpământene, purificarea văzduhului prin zgomote, stropitul cu aghiazmă a vitelor, caselor, construcţiilor anexe, încurarea cailor. Spiritele morţilor care au sălăşluit printre cei vii în timpul celor 12 zile, ospătate şi venerate pentru a le câştiga bunăvoinţa în prorocirile şi pronosticurile de Anul Nou, trebuiau alungate prin toate mijloacele posibile.
Sursa: crestinortodox.ro

Actualitate
Bărbat de 38 de ani din Sebeș, condamnat la închisoare cu executare, reținut de polițiști și dus la Penitenciarul Aiud
Marți, 25 noiembrie 2025, polițiștii de investigații criminale din Sebeș au depistat și reținut un bărbat de 38 de ani, din Municipiul Sebeș, care este posesorul unui mandat de executare a pedepsei închisorii, emis la data de 25 noiembrie 2025, de către Judecătoria Sebeș.

Acesta a fost condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 2 ani și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Bărbatul a fost depus în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, pentru executarea pedepsei.
Actualitate
Programul evenimentelor organizate la Sebeș cu ocazia Zilei Naționale a României 2025
Primăria Sebeș a comunicat programul evenimentelor dedicate Zilei Naționale a României, pregătite a se derula cu precădere pe parcursul zilei de 30 noiembrie 2025, astfel încât locuitorii Municipiului să poate fi parte la sărbătoarea națională de la Alba-Iulia, din data de 1 Decembrie.

30 noiembrie 2025 – SEBEȘUL TRĂIEȘTE UNIREA!
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”
Orele 16.00-18.00: „Ambasadorii Unirii” – spectacol de tradiții realizat în parteneriat cu Clubul Copiilor Sebeș. Participă: Ansamblul „Hora Florilor” (Osica De Jos, Olt), Ansamblul „Moineșteanca” (Moinești, Bacău), Lucsandra Mateescu Maria și Lucsandra Mateescu Ștefan (Mioveni – Argeș), Ansamblul „Codrulețul” (Găești, Dâmbovița), Ursu Karla (Iași), Ansamblul „Bucurelul” (București), Seciu Antonia (Suceava), Ansamblul „Drăgaica” (Buzău), Ansamblul „Floarea Dorului” (Vaslui)
Ora 18.00: PARADĂ MILITARĂ ȘI PARADA PORTULUI POPULAR pe traseul cuprins între Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș – Piața Primăriei
Ceremonial militar în prezența primarului municipiului Sebeș, Dorin Nistor
Participă: Garnizoana Sebeș, elevi ai Liceului Militar Alba-Iulia, reprezentanți ai Școlii Militare de Maiștrii Militari și Subofițeri pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică Sibiu, Fanfara din Petrești, Scutierii de Muhlbach, Clubul Copiilor Sebeș și cluburile copiilor invitate
DUMINICĂ, 30 NOIEMBRIE ȘI LUNI, 1 DECEMBRIE 2025
CASA MEMORIALĂ „LUCIAN BLAGA” LANCRĂM
Orele 08.00-16.00: Expoziția „Hronicul și cântecul vârstelor și temeiurile unui alt Timp. Trăiască România Dodoloață!”
IMPORTANT! Invitație deschisă publicului: cu prilejul Zilei Naționale a României, Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm poate fi vizitată liber, accesul fiind gratuit în intervalul orar 08.00-16.00.
LUNI, 1 DECEMBRIE 2025
Pagina de Internet a Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș, social media:
Expoziția documentară „Sebeșenii și Unirea de la 1 Decembrie 1918”
Pagina de Internet a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, social media:
Minutul de istorie: „Cei dintâi primari ai administrației românești”
Pagina de Internet a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș, social media:
Atelier de lectură dedicat Zilei Naționale a României, alături de elevii clasei a IV-a A de la Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Sebeș, însoțiți de prof. înv. primar Claudia Mărginean.
Expoziție de carte tematică: „1918 – Momentul care ne-a schimbat destinul”
În urmă cu un secol, Sebeşul s-a numărat printre localităţile implicate activ în procesul de realizare a unităţii naţionale, atât prin cele mai multe adeziuni în favoarea Marii Uniri (2422), prin a doua delegaţie ca mărime prezentă la Marea Adunare Naţională, cât și prin celebrul „Imn al Unirii”, compus de Ioan Băilă.
Vă invităm, dragi locuitori ai Sebeșului, la aceste manifestări, pe care vi le oferim, asigurându-vă că prezența dumneavoastră ne onorează!
Sebeșul trăiește Unirea!
Organizatori:
Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș
Casa Memorială „Lucian Blaga” Lancrăm
Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș
Actualitate
Casa Zápolya, monumentul care de 74 de ani adăpostește istoria Sebeșului
Pe 23 noiembrie 1951, în urmă cu 74 de ani, Muzeului Raional Sebeș (actualul Muzeu Municipal), înființat cu câteva luni mai devreme (21 martie 1951), i-a fost alocată drept sediu Casa Zápolya, una dintre clădirile-simbol ale orașului – cel mai important și mai valoros monument laic din localitate și din zonă – ale cărei începuturi sunt anterioare secolului al XV-lea.

Din adresa nr. 24059 din 23 noiembrie 1951 rezultă că imobilul era considerat monument și la acea dată, fiind ulterior inclus în „Lista monumentelor de cultură de pe teritoriul R.P.R.” din 1955 și în listele întocmite după Revoluție. După adoptarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și a Normelor de Clasare, clădirea a fost inclusă în categoria A, adică în cea a monumentelor de valoare națională și universală. În Lista monumentelor istorice din 2015 (cea aflată în vigoare), Casa Zápolya este înregistrată cu codul AB-II-m-A-00354.
Ocuparea clădirii a început imediat după emiterea deciziei, însă până în anul 1955 a împărțit-o cu Secția de Artă și Cultură a Raionului Sebeș, care, din cele 10 încăperi de la etaj (singurele care puteau fi folosite), folosea trei (două birouri și o sală de ședințe). Parterul era ocupat, acolo fiind locuința îngrijitoarei, iar în curte era un depozit de sare, la care accesul camioanelor se realiza prin gangul carosabil, producându-se astfel stricăciuni monumentului și afectând activitatea muzeului.

Muzeul a fost deschis publicului abia în 1956, la cinci ani de la înființare, întârzierea fiind cauzată atât de lipsa de personal, cât și de starea clădirii. Pe lângă faptul că imobilul era împărțit cu alte instituții și chiar cu particulari, se afla într-o stare precară de conservare: învelitoarea era deteriorată în mai multe zone, iar anexele de pe fațadele de nord și est fuseseră lăsate în paragină. La sfârșitul anului 1957 a fost reparat acoperișul, însă restaurarea propriu-zisă a clădirii a avut loc mai târziu, între anii 1962 și 1964, ocazie cu care anexele amintite, fără valoare arhitecturală, au fost demolate.
În 2004, clădirea a fost retrocedată Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România, iar muzeul – prin Primăria municipiului, ca ordonator de credite – a continuat să o utilizeze în calitate de chiriaș. Achiziționarea imobilului de către municipalitate, în decembrie 2019, a permis realizarea unor investiții și lucrări de întreținere, precum cele din 2021 (când acoperișul a fost complet înlocuit) și 2025 (reparații și zugrăveli la fațada principală și în gangul carosabil, unde funcționează lapidariumul). În prezent, se elaborează documentația de specialitate necesară accesării fondurilor pentru restaurarea monumentului. Alături de Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș, Casa Memorială „Lucian Blaga” Lancrăm, Muzeul Municipal „Ioan Raica” funcționează sub cupola Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.
Actualitateacum 3 săptămâniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 3 săptămâniSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | sebesinfo.ro
Actualitateacum 2 săptămâniBărbat de 37 de ani din Sebeș, condamnat la închisoare pentru trafic de droguri, reținut de polițiști și dus la Penitenciarul Aiud
Știri din zonăacum 4 săptămâniAccident rutier pe DN 67C, în zona localității Șugag. Un autoturism ar fi ieșit în afara spațiului carosabil
Actualitateacum 3 săptămâniTânăr de 24 de ani din Sebeș, condamnat la închisoare cu executare, reținut de polițiști și dus la Penitenciarul Aiud
Economieacum o săptămânăLocuri de muncă disponibile în Municipiul SEBEȘ, la data de 18 noiembrie 2025
Economieacum 3 săptămâniLocuri de muncă disponibile în Municipiul SEBEȘ, la data de 4 noiembrie 2025
Învățământ-Culturăacum 3 săptămâniStagiu de practică efectuat în Granada (Spania), de către elevi din clasele terminale ale Liceului Tehnologic Sebes






















