Știri din zonă
Cultura tradiţională, o adevărată artă: comuna Şpring îşi conservă valorile într-un mic muzeu etnografic
Recent, Biblioteca din Şpring în parteneriat cu primăria comunei au lansat la Căminul Cultural Şpring, volumul „Monografia istorică a comunei Şpring – Şpring, Cunţa, Draşov şi Vingard”, semnat de prof. Viorel Albu.
La eveniment au participat personalităţi ale vieţii culturale din comună, primarul Daniel Rusu, poetul Virgil Todeasă, prof. Ioan Popa (iniţiatorul Festivalului „Datini străbune pe Secaşe”) şi alţi invitaţi. Un amplu capitol din această monografie este dedicat micuţului Muzeu Etnografic din comună, loc în care sunt păstrate obiecte vechi ce au rolul să amintească cetăţenilor despre tradiţia, cultura şi obiceiul vremurilor demult apuse în această localitate.
Atestată documentar pentru prima dată în anul 1290 cu numele de „villa Spreng”, cu frumoase elemente de arhitectură tradiţională, cu impozanta biserică, monument istoric de la Vingard, comunitatea din Şpring îşi păstrează valorile culturii tradiţionale într-o frumoasă expoziţie etnografică. Trăsătura definitorie a mobilierului din interiorul locuinţei ţărăneşti este simplitatea, astfel că aici întâlnim patul cu tăblii, credenţul, masa cu scaune şi coastănul cu sertare. De asemenea, obiectele ornamentate sunt în număr foarte mic, executate de meşteri specializaţi, dulgheri şi tâmplari, în expunere fiind prezente piese specifice tâmplăritului şi dulgheritului. În ceea ce priveşte ţesăturile, de uz şi decorative, se observă în această zonă tendinţa permanentă de introducere a unor ţesături cu caracter industrial: perdele, feţe de masă, covoare etc. Cu toate acestea se păstrează şi unele ţesături executate în gospodărie şi anume: păretarele, covoarele pentru acoperit patul, lepedeele şi pernele cu capete alese, chindeele.
De o rarǎ frumuseţe structuralǎ, dar deopotrivǎ şi decorativǎ, sunt piesele de port popular femeiesc. Femeile bătrâne au purtat, până aproape de zilele noastre, aceleaşi costume: ie, poale (neîncreţite) şi cătrinţă, cusute cu diverse motive în culori vii. În zilele de sărbătoare, pe timp răcoros se purta cojocelul de piele, frumos ornamentat, sau ţundra (sumanul) lungă din lână, ţesută în gospodărie şi împâslită la pivele din Săliştea Sibiului.
Un sector cuprinde seria de unelte utilizate pentru lucrarea pământului: tipuri arhaice de plug cu corman schimbător (executate integral din lemn sau cu nucleu de lemn şi lamă de fier ataşată), grapa, teleguţa, jugul de lemn pentru boi, toate datând din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Muzeul Etnografic a fost deschis la data de 10 decembrie 2006, în prezenţa oficialităţilor judeţene şi locale, un rol foarte important şi o iniţiativă fermă pentru acest obiectiv fiindu-i atribuite fostei bibliotecare din Şpring, doamnei Maria Paştiu, care s-a implicat în amenajarea, dotarea şi restaurarea acestor obiecte vechi. Expoziţia etnografică, devenită între timp un mic muzeu, a apărut în urma iniţiativei Consiliului Judeţean Alba, şi cu sprijinul Consiliul Local Şpring, care a avut un aport concret la dotarea cu obiecte etnografice a acestui muzeu, sub îndrumarea specialiştilor Asociaţiei Datini Străbune – Alba. Toate obiectele au fost achiziţionate de la cetăţenii comunei, inventariate, păstrate şi conservate cu grijă de către specialişti pentru a fi vizualizate de către cei interesaţi, atât din ţară cât şi din străinătate. Prin această expoziţie s-a dorit crearea unei căi de recuperare a trecutului propriu fiecărei comunităţi săteşti, şi un îndemn spre cunoaşterea, conservarea şi promovarea acestor mărturii, care conferă identitate spirituală şi materială locului. Expoziţia etnografică constituie un punct de atracţie important al comunei, iar cei care deja au vizitat-o afirmă despre aceasta că este “o adevărată operă de artă în care se păstrează cu sfinţenie obiecte vechi ce simbolizează tradiţia. Aceste lucruri sunt martorii existenţei rurale şi exprimă în felul lor cultura tradiţională românească care, prin autenticitate, permite vizitatorilor să se întoarcă în timp, sau celor mai tineri să-şi imagineze măcar viaţa de altă dată”. Primăria comunei Şpring îşi propune prin această expoziţie promovarea vestigiilor etnoistorice şi descoperirea vieţii “de altă dată”, traiul strămoşesc etc. Micuţul muzeu etnografic al comunei oferă un aer istoric şi tradiţional, o haină culturală îmbrăcată de localitatea amplasată la graniţa dintre judeţele Alba şi Sibiu.
Tudor STAN

Știri din zonă
Iarna s-a instalat în Munții Șureanu, încă de la sfârșitul lunii septembrie
De duminică noaptea în Munții Șureanu a început să ningă, deși este abia finalul lunii septembrie, stratul de zăpadă măsurând deja câțiva centimetri.
În timp ce mai multe zone din ţară sunt anunțate ploi pentru sfârșitul primei luni de toamnă, la munte a venit deja iarna. Ninge la Șureanu, iar peisajele sunt de basm după ce fulgii mari de nea au acoperit totul.
Potrivit meteorologilor, vremea nu dă semne că s-ar încălzi, iar pe finalul săptămânii temperaturile vor scădea sub valorile normale pentru aceasta perioadă. Dacă în anii trecuți zăpada s-a lăsat așteptată chiar și în lunile de iarnă, se pare că anul acesta anotimpul rece își intră în drepturi chiar mai devreme decât ar trebui.
Știri din zonă
Bărbat de 57 de ani din Săsciori, condamnat la închisoare cu excutare, reținut de polițiști și dus la Penitenciarul Aiud
Miercuri, 24 septembrie 2025, polițiștii din Săsciori au depistat și reținut un bărbat de 57 de ani, din localitatea Săsciori, care este posesorul unui mandat de executare a pedepsei închisorii, emis la data de 24 septembrie 2025, de către Judecătoria Sebeș.
Acesta a fost condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 1 an și 2 luni și 10 zile închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Bărbatul a fost depus în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, pentru executarea pedepsei.
Știri din zonă
Sfințirea Crucii și Rugăciunea Paraclisul Maicii Domnului în Parohia Vințu de Jos, Protopopiatul greco-catolic Sebeș
Duminică, 14 septembrie 2025, de Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, comunitatea greco-catolică din Parohia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință” din Vințu de Jos, Protopopiatul Sebeș, a trăit un moment de mare bucurie spirituală, prin sfințirea Crucii și rugăciunea Paraclisului Maicii Domnului.
Cu binecuvântarea Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, evenimentul liturgic a fost prezidat de Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop Auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, care a celebrat Paraclisul Maicii Domnului. La masa altarului i-au fost alături: Pr. Nicolae Popa, Protopop de Sibiu, Pr. Daniel Roman, parohul comunității din Vințu de Jos, precum și preoți dinProtopopiatului Sebeș: Pr. Florin Gatea, Pr. Daniel Stoica și Pr. Traian Covaciu.
Alături de credincioșii parohiei au fost prezenți și reprezentanți ai comunității locale: doamna Simona Cazan, primarul comunei Vințu de Jos, domnul ing. Nicolae Nemeș, președintele Asociației Agricole „Vințana”, precum și numeroși credincioși din împrejurimi.
După rugăciunea Paraclisului, a urmat binecuvântarea și sfințirea Crucii care a fost ridicată în curtea bisericii. Crucea, rod al credinței și al generozității, a fost donată de familia Zdrâncu Petru și realizată de sculptorul Nicolae Chindriș din Ieud, județul Maramureș.
În încheierea sărbătorii, credincioșii au luat parte la o agapă frățească, găzduită de familia Vingărzan Lucian, membră a comunității greco-catolice din Vințu de Jos.
Acest moment de rugăciune și comuniune a adus o nouă binecuvântare asupra parohiei, întărind legătura credincioșilor cu Biserica și cu semnul Sfintei Cruci, izvor de mântuire și speranță.