Administraţia locală şi comunitatea şi-au dat mâna pentru modernizarea centrului oraşului

La Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din Cluj-Napoca a avut loc de curând o întâlnire la care au luat parte, din partea gazdelor, decanul instituţiei universitare amintite – prof. univ. dr. Romulus Zamfir, arhitecţii Dana Opincariu (ambii originari din Sebeş), Mihaela Ioana Agachi şi Cristian Urcan, care i-au avut ca parteneri de discuţii pe Alexandru Dăncilă – primarul municipiului Sebeş şi doi reprezentanţi ai comunităţii din Sebeş – prof. Nicolae Afrapt şi prof. Ionel Cârcoană.

Întâlnirea a fost de fapt o continuare a celei de la sfârşitul lunii septembrie, când s-au pus bazele colaborării cu specialiştii clujeni, din dorinţa administraţiei locale de a schimba faţa oraşului. Este vorba despre o noutate pentru judeţul nostru, aşa cum declara primarul Dăncilă, Sebeşul fiind singurul oraş din Alba care şi-a propus modernizarea oraşului apelând la sprijinul unor arhitecţi de valoare, care s-au implicat în importante proiecte nu doar în Cluj, ci şi în alte zone ale ţării. Atunci, în luna septembrie, s-a discutat despre modernizarea zonei centrale a Sebeşului, construirea unui monument al eroilor, amenajarea Parcului Tineretului şi a zonei din vecinătatea lacului. Din septembrie, 40 de studenţi din anii 3 şi 4 ai Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din Cluj-Napoca au lucrat la proiecte proprii de modernizare a zonei amintite din municipiul Sebeş. La această ultimă întâlnire, arhitecţii au prezentat lucrările studenţilor, iar la final au fost selectate 30 dintre cele mai bune proiecte, care vor fi expuse la Casa de Cultură „Lucian Blaga” din Sebeş, apoi va urma o dezbatere publică şi se va alege cea mai bună soluţie arhitecturală. Mai amintim că acest demers al administraţiei locale din Sebeş, al primarului Alexandru Dăncilă, a venit în urma discuţiilor pe care edilul le-a avut cu reprezentanţii societăţii civile din municipiu şi e rodul bunei colaborări dintre primărie şi comunitate.
lBurgul şi Sebeşul românesc
Profesorii Nicolae Afrapt şi Ionel Cârcoană, reprezentanţi ai societăţii civile din Sebeş care au fost prezenţi la discuţiile cu arhitecţii clujeni, ne-au declarat că locuitorii municipiului îşi doresc reamenajarea şi valorificarea zestrei arhitecturale a oraşului. În opinia lor, Sebeşul are trei zone: lBurgul, care cuprinde cetatea medievală Muhlbach, centrul – zona veche, din secolul XIV şi începutul secolului XX, în jurul căreia s-a dezvoltat oraşul; lSebeşul românesc – zona de est a localităţii, intrarea dinspre Sibiu, unde s-a construit, la început, parcul oraşului, lacul şi insula, apoi baia populară, casa de cultură şi biserica veche (numită de locuitorii oraşului catedrală); lSebeşul românesc – zona vestică, în care se află bisericile româneşti, cimitirele şi zona industrială. Chiar dacă municipiul are o bogată zestre arhitectonică, îi lipseşte un monument al eroilor. Comunitatea civilă din municipiul Sebeş a propus administraţiei locale ca monumentul să fie ridicat în parcul oraşului, aceasta solicitând de asemenea şi: modernizarea parcului, redarea funcţionalităţii lacului, integrarea armonioasă a bisericii în acest ansamblu, amenajarea în spaţiul liber dintre lac şi blocuri a unor parcări şi spaţii de joacă pentru copii, integrarea în acest ansamblu a Turnului Studentului şi a împrejurimilor, în vederea organizării unor expoziţii tematice, integrarea locaţiei fostei băi populare şi a zonei din jur, dându-i-se destinaţia de Bibliotecă municipală – cu săli de lectură, de conferinţe etc. În spaţiul din jurul clădirii (fostei băi populare), comunitatea locală propune să fie amplasate scene în aer liber – pentru teatru, evenimente cultural-artistice etc. Toate acestea, modernizate cu sprijinul arhitecţilor de valoare legaţi sufleteşte de Sebeş, acum cadre universitare de renume la Cluj-Napoca, vor forma împreună cu Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş un pol cultural al municipiului.
lZona parcului – poarta de intrare în Sebeş
Potrivit arhitecţilor, Casa de Cultură „Lucian Blaga” din Sebeş, Catedrala ortodoxă, Turnul Studentului şi zidul vechii cetăţi sunt câteva dintre elementele între care se vor realiza conexiuni, din dorinţa de a se găsi cea mai potrivită formă şi poziţie pentru ansamblul memorial. Abordările temei sunt variate, atât ca design, cât şi în privinţa conţinutului. În timp ce unele proiecte ale studenţilor propun o modificare radicală a situaţiei existente, alte abordări prevăd păstrarea unor elemente existente (cum ar fi poarta de acces). Proiectele au încercat să surprindă atmosfera locului, studenţii ţinând seama, în realizarea lucrărilor, atât de vegetaţie, cât şi de perspectivele atractive ale ansamblului.
lCum se schimbă faţa
oraşului
În cadrul întâlnirii cu arhitecţii clujeni a fost prezentată o schiţă a strategiei de dezvoltare a municipiului Sebeş, amintindu-se că oraşul are o importantă valoare istorică şi economică şi e nevoie de readucerea în atenţia comunităţii, dar şi a turiştilor, a vechilor meşteşuguri tradiţionale ale zonei. Comunitatea are nevoie de stabilirea unei noi identităţi civice, prin utilizarea resurselor materiale, umane şi culturale, de activităţi culturale, festivaluri şi crearea unor centre culturale. De asemenea, arhitecţii susţin că se impune… calmarea traficului în centrul municipiului şi derularea unor proiecte culturale pentru a ajuta economia locală, dar şi pentru a facilita accesul la cultură al comunităţii. După modelul european „Cultura renaşte oraşul”, specialiştii clujeni sunt de părere că locuitorii Sebeşului au nevoie de reafirmarea centrului istoric, ca un catalizator pentru identitatea civică şi revitalizarea prin cultură. Sebeşul are nevoie şi de regândirea unor spaţii publice şi de atribuirea acestora pietonilor. O idee care a fost bine primită de primarul Alexandru Dăncilă, dar şi de reprezentanţii societăţii civile din Sebeş – Nicolae Afrapt şi Ionel Cârcoană este amenajarea unui muzeu etnografic în municipiu, ca expresie a echilibrului dintre dorinţa de a conserva şi de a promova moştenirea istorică a oraşului, fost burg medieval, care se bucură de o istorie bogată atât în zona municipiului, cât şi în satele săseşti şi în cele de pe Valea Sebeşului. Felicitări administraţiei locale şi reprezentanţilor comunităţii locale şi nu în ultimul rând arhitecţilor clujeni pentru acest important demers de reafirmare a valorilor istorice şi culturale ale Sebeşului.

Adriana DURIGĂ

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS