Felician Fărcaşiu s-a născut la Sebeş, în data de 29 noiembrie 1920, fiind una dintre personalităţile cu care ne mândrim.

A urmat anii de şcoală la Sebeş şi la Orăştie, apoi Institutul Teologic din Sibiu, absolvit în 1943. A atras aprecierile etnologului Hary Brauner şi ale compozitorului Laurenţiu Profeta, care l-au recomandat Radiodifuziunii Române.

În programele radioului, a cântat şi i s-au înregistrat 30 de piese folclorice (doine, cântece de joc şi de petrecere), în cursul anului 1951. A cântat alături de orchestrele de muzică populară ale Filarmonicilor din Arad, Sibiu, Braşov, Oradea, Bacău şi cu Ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timişoara şi Caransebeş, a întreprins numeroase turnee de concerte şi a participat la concursuri în ţară şi în străinătate. A imprimat 7 discuri, pe care sunt cuprinse doar o parte din cele 260 de piese ale repertoriului său. Şi-a adus o contribuţie importantă la cunoaşterea şi nemurirea folclorului naţional.

După ce se pensionase, reîntors dintr-un obositor turneu în străinătate, își propusese un răgaz pentru odihnă, măcar câteva zile. Însă pasiunea arzătoare a vieții lui nu i-a îngăduit să refuze rugămintea Ansamblului „Cindrelul” din Sibiu de a-l însoți într-un turneu. În ziua de 2 decembrie 1977, când își încheia unul dintre cântecele incluse în program, la Curtea de Argeș, a mai avut tăria să facă semn tehnicianului să coboare cortina, în spatele căreia s-a prăbușit pe scenă, trecând pragul eternității.

Felician Fărcașiu rămâne unul dintre cei mai mari interpreți de muzică populară, constituind un reper pentru tânăra generaţie.

Începând cu anul 2002, la Sebeş, în luna noiembrie, se desfăşoară un festival naţional și un concurs de interpretare a cântecului popular românesc, care poartă numele lui Felician Fărcaşiu. În derularea celor șaptesprezece ediții, ne-am bucurat de evenimente în care a vibrat sufletul românesc.

În acest an, care stă sub semnul trist al pandemiei, se cuvine să cinstim, printr-o evocare caldă, centenarul nașterii interpretului de folclor, cu voce baritonală și drag de oameni. Radio Star FM Sebeș, TVR Târgu-Mureș, alături de TVR3 ne intermediază bucuria de a împărtăși publicului onoarea de a-l omagia pe Felician Fărcașiu, prin emisiunile care îi sunt dedicate azi, proiecte culturale susținute de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș, prin Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.

GRIGORE LEȘE, despre Felician Fărcașiu: “Fericitul din Sebeș”

 Omul horește după cum i-e glasul, după cum i-e firea, după starea lăuntrică din acel moment.

Felician Fărcașu horea „pă sus”, „pă mijloc” și „pă jos”. Când horea „pă sus” se stâmpăra, avea o energie care se transforma în melancolie. Horitul „pă mijloc” îi crea o dispoziție plăcută. Când horea „pă jos” devenea pasional. Glasul se stinge mai greu.

Glasul lui amintește de cântarea liturgică psalmodiată de sorginte bizantină: interiorizată, profundă, transcendentă.

Textele repetitive dau senzația de curgere perpetuă, de regenerare, de înălțare și coborâre, de moarte și renaștere, de regăsire, de drum sinuos și zbor nesfârșit.

Horile lui veghează lumea, vindecă și tămăduiesc.

Ce dor mi-e de Felician Fărcașu…

Cu prețuire,

prof. dr. Grigore Leșe

*****

Dr. DOINA IȘFĂNONI, cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă: “FELICIAN FĂRCAȘIU, O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ CÂNTECULUI POPULAR”

În această toamnă, la 29 noiembrie, iubitorii cântecului popular omagiază o mare personalitate a folclorului românesc, pe  Felician Fărcașiu. Interpret și culegător de folclor pastoral de pe Valea Sebeșului natal, din Mărginimea Sibiului, de pe Valea Ampoiului și din Mocănimea Apusenilor, Felician Fărcașiu a conferit acestui gen muzical o nouă viață.

Înzestrat cu calități vocale deosebite – o inconfundabilă voce de bariton și o mare dragoste pentru valorile melosului tradițional, el și-a asumat calitatea de ambasador al folclorului românesc, interpretând cu har și dăruire cântecele născute în vatra satului românesc. Timp de aproape șapte ani (1948-1954) a desfășurat o susținută muncă culturală, ca instructor și solist vocal, la Clubul Sindicatelor din Deva. Autenticitatea repertoriului și expresivitatea artistică a interpretării sale i-au adus aprecieri, nu numai din partea publicului, ci și a etnomuzicologului Hary Brauner și a compozitorului Laurențiu Profeta. La  recomandarea acestor specialiști, Felician Farcașiu înregistrează 30 de piese folclorice în Radiodifuziunea Română, contribuind astfel la înscrierea  doinelor, cântecelor de joc și de petrecere din sudul Transilvaniei în Fonoteca de aur a radioului.

Dorința de a face cunoscut cântecul românesc pe cât mai multe scene l-a determinat să se alăture unor reputate orchestre de muzică populară. Împreună cu Filarmonicile din Arad, Sibiu, Brașov și ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timișoara și Caransebeș, Felician Fărcașiu a întreprins numeroase turnee și concerte în țara și în străinătate (Polonia, Ungaria, Italia, Ucraina), fiind adesea cap de afiș.

Spirit deschis, gata să ajute și să îndrume tinerii care doreau să se afirme în acest domeniu, Felician Fărcașiu și-a asumat și calitatea de mentor al tinerelor talente. Dintre cei care s-au bucurat de competența sa menționăm: Dumitru Fărcaș (Baia Mare), Maria Marcu (Cluj), Elena Jurjescu, Mariana Drăghicescu, Dumitru Botoșan și Filofteia Moldovan, din Timișoara.

Pentru a ajunge la sufletul publicului, Felician Fărcașiu  a șlefuit melodic doinele ascultate la stâni și cântecele de la petrecerile țărănești. A compus cântece și le-a scris versurile, respectând spiritul creației populare.

În cinstea acestui îndrăgit interpret de muzică populară, Primăria Municipiului Sebeș, împreună cu Centrul Cultural “Lucian Blaga”, organizează anual  Festivalul Național Felician Fărcașiu. Eveniment de referință  pentru viața culturală a orașului Sebeș, festivalul, aflat la cea de a XVII-a ediție (2019), este un concurs de interpretare a cântecului popular de către cei dornici  să ducă mai departe moștenirea marelui culegător de folclor. Scopul  acestui festival și al juriului de specialitate este de a descoperi și de a promova noi talente interpretative, cu repertorii care pun în valoare frumusețea și diversitatea cântecului românesc autentic. Ținuta scenică a interpreților și costumul popular pe care îl poartă exprimă respectul tinerilor interpreți pentru specificul portului din zona  de proveniență a cântecului și grija lor de a păstra nealterate valorile patrimoniului  material și imaterial al creației populare românești.

*****

Prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin –

“UN NUME PENTRU TOTDEAUNA: FELICIAN FĂRCAȘIU”

Se spune că în această lume trebuie să fii numit. Porți cu tine rezonanța numelui familiei, porți aura binelui generată de numirea sub cupola credinței, însemn al picăturii de dumnezeire care ne ajută să trecem cu seninătate pe drumul destinului desemnat din Înalt. Și se mai spune că atunci când Dumnezeu te alege, porți nu nume ce trece de această lume, în Lumea cea dătătoare de veșnicie numelui. A fost ales să poarte un nume ce azi identifică un loc: Sebeș. A fost ales să aibă har în glasul care a bucurat decenii lumea iubitoare de cântec. A fost ales să lase cântece, care, fără interpretarea sa inconfundabilă, s-ar fi auzit într-un continuu al liniștii, așa, prin glasul său cântecele au căpătat nume: al lui Felician Fărcașiu. Dăruind nu sărăcești, ci te îmbogățești, se spune în Scriptură. Și Felician Fărcașiu a știut să dăruiască din preaplinul voioșiei, jovialității, încrederii în clipa trecătoare.  Dar mai ales a știut cum să facă întâlnirea cu folclorul o pagină pentru totdeauna: dăruindu-și numele cu bucuria clipei ce pare a fi uitat că este irepetabilă. Felician Fărcașiu a știut cum să facă memorabilă fiecare apariție a sa pe scenă. Nu era o scenă de spectacol. Era chiar scena vieții sale, pe care și-a asumat-o ca fiind casa trăirii sale intense. A trăit pentru a ne bucura. Acum dăinuiește dincolo de uitare prin ceea ce ne-a lăsat: prin cântece și prin imaginea omului jovial, pentru care a trăi clipa însemna a trăit viața în fiecare clipă.  Și mai ales a știut să lase fără ostentație un nume: Felician Fărcașiu. Numele are vârsta eternității. Să ni-l amintim zâmbind clipei pentru ca ea, clipa, să-i păstreze imaginea veșniciei!

*****

Poeta JENI VOINA, despre GRUPUL VOCAL „FELICIAN FĂRCAȘIU” AL CENTRULUI CULTURAL „LUCIAN BLAGA” SEBEȘ:

În 2008, cu suflet de mamă, cu tact de profesoară și mărinimia specifică marilor artiști, Adina Hada înființează, în cadrul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, Grupul Vocal „Felician Fărcașiu”. A adunat, în jurul cântecului ei, copiii zonei, i-a încurajat și inițiat în tainele interpretării, i-a susținut cu inima. Părinți și bunici aveau să lăcrimeze de fiecare dată emoționați și fericiți văzându-și pruncii pe scenă, rugându-se ca cea care a făcut această minune posibilă să fie răsplătită de viață pe măsura binelui făcut. I-a purtat cu mândrie, alături de ea, în emisiuni televizate, spectacole în țară și în străinătate. O binemeritată satisfacție a venit când unii din cei care i-au fost elevi, i-au devenit colegi de scenă, soliști cu premii obținute în concursuri. Toate acestea, au fost posibile pentru că într-o zi Adina Hada a simțit că vrea să dăruiască celor ce vin din urmă din prea plinul sufletului și din bogăția experienței muzicale.  

Începând cu anul 2019, Centrul Cultural „Lucian Blaga” și-a dat mâna cu Centrul de Cultură „Augustin Bena”, iar pregătirea Grupului Vocal „Felician Fărcașiu” a fost preluată de Roxana Reche și Alexandru Pal. Cinste lor și pruncilor care s-au simțit atrași de tărâmul nemuritor al cântecului românesc: Grupul Vocal „Felician Fărcașiu”. 

*****

ADINA HADA: Gânduri pentru Felician Fărcașiu …

Mi-aș fi dorit, la un moment dat, să îi fiu alături pe o scenă, să cântăm împreună, din drag de cânt românesc și de ce nu, din mândria de a fi ardeleni de pe meleaguri sebeșene.

Nu am avut însă această onoare de a-l asculta live, de a-i admira maniera unică de interpretare a cântecului popular românesc…

În semn de prețuire pentru tot ce a lăsat Felician Fărcașiu în lada de zestre a neamului românesc, am înființat grupul vocal care îi poartă numele, în cadrul Centrului Cultural  “Lucian Blaga” din Sebeș, în speranța că urmașii noștri îl vor cunoaște pe Felician Fărcașiu prin cântecele lui, ce vor dăinui prin vocile tinerilor care îi pășesc pe urme.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS