Actualitate
600 de ani de la nașterea lui Georg Captivus Septemcastrensis, cunoscut și ca studentul anonim de la Sebeș
Printre monumentele a căror notorietate a depășit zona Sebeșului, se numără și turnul Studentului, parte a fortificației care, în Evul Mediu, asigura securitatea locuitorilor urbei în fața deselor incursiuni ale armatelor turcești și tătare.
Turnul, care se numea inițial „al croitorilor”, a fost construit la sfârșitul secolului al XIV-la, în veacurile imediat următoare fiindu-i adăugate și etajele superioare. După cum se poate deduce din denumirea sa, turnul a fost edificat, întreținut și apărat de membrii breslei croitorilor, meșteșugari foarte influenți, la acea dată, în mediul urban transilvănean. Cu toate acestea, el a rămas cunoscut în rândul localnicilor, generație după generație, sub denumirea de Turnul Studentului.
Turnul și-a dobândit acest nou nume în urma unui eveniment real, petrecut în anul 1438, atunci când localitatea a fost cucerită de turci. Orașul a fost supus unui asediu, iar locuitorii, împreună cu preotul și cu membrii magistratului urban, au decis, ca urmare a propunerii lui Vlad Dracul, vasal în tabăra otomană, să se predea fără luptă. La intervenția acestuia, sebeșenilor li s-a promis o captivitate mai ușoară, urmând a fi duși, cu bunurile lor, cei mai înstăriți în Țara Românească, iar ceilalți în provinciile Imperiului Otoman. Ulterior, ei s-au întors în Transilvania, cu excepția preotului şi a membrilor magistratului, cărora regele Albrecht (1437-1439) le-a interzis, în anul 1439, întoarcerea în țară, fiind considerați trădători.
Desigur, nu toți locuitorii orașului au agreat ideea predării fără luptă. Câțiva tineri s-au baricadat în Turnul Croitorilor, preferând să moară decât să ajungă prizonieri ai turcilor. Turnul a fost înconjurat cu lemne, ca un rug, cărora li s-a dat foc, iar a doua zi, când s-au stins flăcările, printre cadavre au fost găsiți câțiva supraviețuitori.
Unul dintre aceștia, în vârstă de doar 16 ani, era un elev, originar din Romos, care învăța la școala din cadrul mănăstirii dominicane din Sebeș. A avut și el aceeași soartă, fiind dus ca rob în partea europeană a Turciei, unde, la Edirne (fostul Adrianopol), capitala de atunci a Imperiului Otoman a fost vândut pentru prima dată ca sclav. De acolo a ajuns în Anatolia în proprietatea unui țăran neomenos, care-l ținea în lanțuri și de la care a încercat în mai multe rânduri să fugă. Ultima tentativă a fost doar parțial încununată de succes, negustorul căruia i s-a încredințat vânzându-l, din nou, ca sclav. În decursul a patru luni, a fost vândut de trei ori, pentru ca, în cele din urmă, să aibă parte de un stăpân omenos la care a trăit timp de 15 ani. Acesta nu l-a tratat ca pe un sclav ci, din contră, a ajuns să-l prețuiască mai mult decât pe propriul să fiu. Cu toate acestea, atunci când stăpânul i-a permis să plece pentru șase luni la studii în Chios, el nu s-a mai întors.
La Chios a devenit călugăr, intrând în mănăstirea dominicană din cetate, pentru ca, mai târziu să plece spre Europa. Nu există informații certe, dar este posibil ca el să fi revenit pentru o perioadă de timp în Transilvania. Cert este că imediat după anul 1472 a ajuns la Roma, unde a trăit până la sfârșitul vieții.
La scurt timp după ce s-a stabilit la Roma, un eveniment deosebit de violent a zguduit opinia publică din Peninsula Italică. În anul 1480, o armată otomană a asediat orașul Otranto, iar după cucerire i-a masacrat populația. Sub impresia acestui dezastru, în perioada următoare au fost editate diverse tratate despre turci, context în care fostul rob, Georg, a scris şi el, în 1481, o lucrare intitulată „Tractatus de moribus, condictionibus et nequicia Turcorum [Tratat despre obiceiurile, ceremoniile şi infamia turcilor]”.
Cartea, semnată cu numele Georgius de Hungaria (Transilvania făcea parte atunci din regatul maghiar), s-a bucurat de un succes răsunător, care s-a datorat, în principal, faptului că era un bun cunoscător al societății otomane, în care a trăit timp de două decenii, precum şi a poziţiei sale echilibrate care se observă din modul în care turcii au fost prezentaţi, cu bune şi cu rele, cititorilor europeni. Lucrarea sa a fost republicată în repetate rânduri în deceniile următoare, şi tradusă în limba germană, de una dintre ediţii ocupându-se Martin Luther (1530), care, de altfel, i-a scris şi o prefaţă.
Georg a murit la Roma, în anul 1502, la vârsta de 80 de ani, şi a fost înhumat, alături de pictorul Fra Angelico, în biserica Santa Maria sopra Minerva, mormântul său nefiind însă identificat.

Actualitate
Un bărbat de 48 de ani din Sebeș a decedat, după ce s-ar fi tăiat cu o drujbă
Sâmbătă, 18 aprilie 2026, în jurul orei 16.15, Poliția Municipiului Sebeș a fost sesizată de către o femeie, în vârstă de 73 de ani, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că fiul ei s-ar fi tăiat cu drujba.

Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat faptul că un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din Municipiul Sebeș, în timp ce se afla într-o anexă a locuinței, s-ar fi tăiat cu o drujbă, provocându-și leziuni incompatibile cu viața.
Trupul neînsuflețit va fi transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba în vederea efectuării examenului necroptic.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Actualitate
18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor
Astăzi, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Celebrarea anuală, în data de 18 aprilie, a patrimoniului construit al umanității reprezintă una dintre inițiativele Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), demers care își propune să atragă atenția asupra unor valori unice și inestimabile, adesea puse în pericol și chiar amenințate cu distrugerea de diverși factori, între care cel antropic continuă să joace un rol semnificativ.

ICOMOS este o organizație profesională neguvernamentală, fondată în anul 1964, care reunește specialiști și experți din domeniul protejării și valorificării monumentelor și siturilor arheologice. Activitatea acesteia se bazează pe principiile consacrate în Carta de la Veneția și este foarte importantă pentru identificarea și prezervarea valorilor care trebuie transmise generațiilor viitoare, promovând ideea că patrimoniul este o resursă neregenerabilă și un pilon al dezvoltării durabile.
În anul 2026, tema propusă de ICOMOS este „Răspunsul de urgență pentru patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre” (Emergency Response for Living Heritage in contexts of Conflicts and Disasters). Această direcție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase pentru protejarea nu doar a monumentelor, ci și a spiritului locurilor – acel „patrimoniu viu” format din comunități și tradiții. Într-o lume marcată de schimbări climatice accelerate și de instabilitate geopolitică, accentul cade pe reziliență: capacitatea monumentelor noastre de a supraviețui crizelor și rapiditatea cu care specialiștii pot interveni pentru a limita distrugerile.
România participă la acest efort global prin Comitetul Național ICOMOS (constituit în 1970). Cu un inventar de peste 30.000 de monumente istorice, țara noastră se confruntă cu provocarea imensă de a conserva aceste mărturii ale identității naționale.
Municipiul Sebeș, cu centrul său istoric ce conservă încă fidel atmosfera medievală, rămâne un punct important pe harta patrimoniului românesc. Cele peste 50 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice (situri arheologice, ansambluri urbanistice și monumente individuale) reprezintă o moștenire ce acoperă milenii de istorie.
În acest an, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către „coloanele vertebrale” ale identității locale: Biserica Evanghelică „Sf. Maria” (sec. XIII-XV), cu altarul său poliptic monumental, Casa Zápolya, fosta mănăstire dominicană și zidurile și turnurile cetății medievale. Acestea, alături de Casa natală a lui Lucian Blaga din Lancrăm și biserica evanghelică fortificată din Petrești, nu sunt doar atracții turistice, ci și repere de stabilitate culturală.
Ziua de 18 aprilie reprezintă ocazia ideală pentru a ne reafirma angajamentul de a proteja aceste valori. Înțelegerea faptului că patrimoniul necesită o îngrijire constantă și planuri de urgență bine structurate este singura garanție că Sebeșul își va păstra neschimbat profilul istoric pentru secolele ce vor veni.
Actualitate
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Îngroparea lui Iisus Hristos”, icoană pe sticlă realizată de iconarul Florin Poenariu
Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune publicului, în luna aprilie, ca exponat special, icoana pe sticlă „Îngroparea lui Iisus Hristos”, realizată în anul 2013 de pictorul iconar Florin Poenariu. Lucrarea, executată în tehnica ulei pe glajă și având dimensiunile de 55 x 45 cm, ilustrează una dintre cele mai emoționante scene ale iconografiei creștine – momentul îngropării Mântuitorului.

Compoziția este centrată pe trupul lui Iisus Hristos, întins pe giulgiu, purtând urmele răstignirii. În prim-plan sunt reprezentate personaje esențiale ale momentului: Fecioara Maria, redată central, înveșmântată în roșu închis, exprimând prin gestul mâinilor durerea profundă îmbinată cu acceptarea; Ioan Evanghelistul, simbol al tinereții, reprezentat fără barbă; Maria Magdalena și Nicodim, participanți la pregătirea înmormântării; precum și Iosif din Arimateea, surprins ținând giulgiul. În plan secund apar alte personaje – mironosițe și ucenici – sugerând devotamentul și credința. Crucea, prezentă în fundal, amintește de răstignirea recentă.
Paleta cromatică, dominată de roșu, verde și auriu, este vibrantă și contrastantă, iar stilizarea figurilor, specifică picturii ortodoxe, exclude realismul anatomic și perspectiva clasică, accentuând dimensiunea spirituală a scenei. Întreaga reprezentare transmite durere, compasiune și sacralitate, dar și speranța în Înviere, icoana fiind, în sensul teologic formulat de Paul Evdokimov, „fața văzută a celor nevăzute”.
Lucrarea poartă semnătura artistului „Florin Poenariu 2013”, în partea dreaptă jos, și inscripția „Laz” în partea centrală inferioară. Rama din lemn, sculptată și ornamentată cu un „brânel” în relief, este caracteristică școlii iconografice de la Laz.
Florin Poenariu s-a născut în anul 1973, la Cugir, fiind descendent al unei familii de zugravi de la Laz, din ramura lui Toma Poenariu (1835-1874). A deprins meșteșugul iconografiei de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), și, deși a început această activitate la vârsta de 34 de ani, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi iconari contemporani.
Debutul expozițional a avut loc în 2008, la Aiud, fiind urmat de numeroase expoziții personale și de grup în locații importante, precum Alba Iulia, Lancrăm – Casa Memorială „Lucian Blaga”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul „ASTRA” Sibiu, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, precum și în Germania, la Potsdam.
Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul I și Premiul II la Concursul Național „Icoana Credinței”, organizat de Patriarhia Română (2017, 2019), precum și Premiul I la concursul organizat de Institutul Național al Patrimoniului (2019). Din anul 2020, artistul este inclus în categoria „Tezaur uman viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii pentru contribuția la păstrarea patrimoniului cultural imaterial.
Publicul este invitat să descopere această lucrare deosebită la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, pe parcursul lunii aprilie.
În anul 2025, Florin Poenariu a fost inclus în documentarul „Transilvania icoanelor pe sticlă”, realizat de postul franco-german Arte TV, disponibil online pentru publicul larg.
Din Județacum 24 de oreCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 săptămâniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | sebesinfo.ro
Actualitateacum 5 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 12 luniCe nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2025: Peste 900.000 de romani își serbează onomastica în 23 aprilie | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniCe nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena 2025. În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro























