Rămâi conectat

Actualitate

Un copil de clasa a III-a descrie obiceiurile din Sebeșul anului 1939, prilejuite de Naşterea Domnului

sebesinfo.ro

Publicat

în

Dacă actualmente Sărbătorile de Iarnă înseamnă forfotă în magazine, agitaţie şi cozi interminabile, care au furat din misterul de odinioară, mai demult Naşterea Domnului era sărbătorită prin tradiţii şi obiceiuri vechi, păstrate cu sfinţenie din moşi strămoşi.

Un document din fondul de arhivă „Parohia greco-catolică Cugir” astestă atmosfera de altă dată a Crăciunului la Sebeş. Este vorba despre un extemporal, în care un copil de clasa a III-a, Gherman Drăghici, descrie în limbajul arhaic din acele vremuri cum se desfăşurau obiceiurile locale din Sebeş, prilejuite de Naşterea Domnului, practicate în anul 1939.

Pentru a păstra “savoarea” limbajului de atunci, redăm unele cuvinte şi expresii întocmai ca micul şcolar de odinioară.

 “În dimineaţa de Ajun străzile sunt pline de copii, cari se socotesc cine să intre întâi la nenea Doroftei, că acela e un bogătan mare şi le dă multe nuci.

Se aude zicând dintr-o dată:

Neaţa, neaţa la moş Crăciun

Noi eşim deici, Dumnezeu intră aici.

O repetă de vreo două, trei ori, până vine gazda să le dea ceva. Dacă nu vine, se duce zicând:

Dacă nu ne daţi colindeţ

Să vă moară porcul în coteţ

Şi mâţa’ n coteţ.

După vreo două ore de colindat, se despart copiii şi se duc pe la casele lor, cu taistele pline de nuci şi altele.

Seara când se întunecă puţin, o iau copiii cu colinda. Se adună câte doi sau trei inşi, formează un cor mic şi apoi încep să colinde pe la geamuri în curte. Copiii mici se apucă de mâini şi intră în casă zicând: „Ne lăsaţi cu colinda ..”. Dacă-i lasă, apoi încep cu „ Sus la poarte cerului” sau „Din raiul cel luminos”. După ce gată le dă câte un leu şi pe urmă iasă afară salutând cu „Bună seara” şi o ia la fugă zicând „Hai să mergem repede, că termină oamenii banii”.

După ce s-a întunecat bine, pleacă grupuri de băieţi şi fete colindând pe voci „Trei crai” sau „Astăzi s-a născut Hristos”. Se aude mai departe colindând feciorii ţărani cari duc cu ei şi un ţigan cu vioara. Ei se duc din casă în casă şi au o colindă specială numai a lor:

Doamne, Isuse Hristoasă

Dă-ne nouă zi frumoasă

Şio rază prea luminoasă

Altă rază unde-i rază

Rază-n vârful muntelui

La poalele bradului

Altă rază, unde-i rază

Rază-n crucea de fereastră

Rază-n pragul de la casă

Dumnezeu cu noi la masă.

Apoi zic toţi „Sărbători fericite tete Lae” sau cum îl cheamă, pleacă toţi şi rămân numai doi inşi care scriu şi adună banii.

Împinşi de sărăcie pornesc ţiganii, tineri şi bătrâni, să colinde. O ţigancă bătrână a colindat aceasta:

De cînd Domnu s-a născutu Domnului Doamne

Şi pământu l-a făcutu Domnului Doamne

Şi ceru l-a ridicatu Domnului Doamne

Pe patru stâlpi de argintu Domnului Doamne

Mândru-i ceru npodobitu Domnului Doamne

Tot cu stele mărunţele Domnului Doamne

Şi cu luna printre ele Domnului Doamne

Cea direaptă şi-i găleată Domnului Doamne

Busuiocu feteloru Domnului Doamne

Trandafir nevesteloru Domnului Doamne

Şi crucea bătrâneloru Domnului Doamne.

Apoi zice: „Sara din iasară stăpân’o cu pace şi cu sănătate”. Oamenii le dă unii bani, alţii făină, carne, slănină.

Împinşi de dragostea de a păstra prin tradiţie acest obiceiu, familii întregi se duc şi colindă vecinii şi rudele, unde stau şi petrec până dimineaţa, la mirosul curechiului care fierbe pe foc.

După ora 12 (douăsprăzece) noaptea, se aude iarăşi colindând ziorile:

Ce voi vă grăbiţi – bis – Voi ziori de ziori

Că voi bine ştiţi – bis – Voi ziori de ziori

Bine ca şi mine– bis – Voi ziori de ziori

Şi voi aţi văzutu– bis – Voi ziori de ziori

Doi vulturi surii– bis – Voi ziori de ziori

Din aripi bătându– bis – Voi ziori de ziori

Din ciocuri muşcându– bis – Voi ziori de ziori

Pentru ce se batu– bis – Voi ziori de ziori

Pentru’n glob de aur– bis – Voi ziori de ziori

Care să-l apuce– bis – Voi ziori de ziori

Ăla să-l îmbuce– bis – Voi ziori de ziori.

„Sărbători fericite” şi apoi aşteaptă până le dă banii. Pe urmă e linişte, doar mai latră câte un câine. Dimineaţa la opt intră la biseriă şi iese la 10 ½. În biserică e o aglomaraţie foarte mare.

După masă se duc copiii cu „Naşterea”, cu „Steaua”, alţii cu „Viflaimul”, băieţii mai mari se duc cu „Craii”. Peste tot e o veselie mare. Copiii mai mici se întreabă câţi bani au făcut şi ce le-a adus Moş Crăciun. Acum toţi copiii se duc la cinematograf că au bani. Pe urmă se pregătesc de Anul Nou, cu pluguşorul.

Sfântul Crăciun aduce cea mai mare veselie atât între bătrâni cât şi între copii.


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Un bărbat de 48 de ani din Sebeș a decedat, după ce s-ar fi tăiat cu o drujbă

sebesinfo.ro

Publicat

în

Sâmbătă, 18 aprilie 2026, în jurul orei 16.15, Poliția Municipiului Sebeș a fost sesizată de către o femeie, în vârstă de 73 de ani, prin SNUAU 112, cu privire la faptul că fiul ei s-ar fi tăiat cu drujba.

Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au constatat faptul că un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din Municipiul Sebeș, în timp ce se afla într-o anexă a locuinței, s-ar fi tăiat cu o drujbă, provocându-și leziuni incompatibile cu viața.

Trupul neînsuflețit va fi transportat la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba în vederea efectuării examenului necroptic.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor

sebesinfo.ro

Publicat

în

Astăzi, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Celebrarea anuală, în data de 18 aprilie, a patrimoniului construit al umanității reprezintă una dintre inițiativele Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), demers care își propune să atragă atenția asupra unor valori unice și inestimabile, adesea puse în pericol și chiar amenințate cu distrugerea de diverși factori, între care cel antropic continuă să joace un rol semnificativ.

ICOMOS este o organizație profesională neguvernamentală, fondată în anul 1964, care reunește specialiști și experți din domeniul protejării și valorificării monumentelor și siturilor arheologice. Activitatea acesteia se bazează pe principiile consacrate în Carta de la Veneția și este foarte importantă pentru identificarea și prezervarea valorilor care trebuie transmise generațiilor viitoare, promovând ideea că patrimoniul este o resursă neregenerabilă și un pilon al dezvoltării durabile.

În anul 2026, tema propusă de ICOMOS este „Răspunsul de urgență pentru patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre” (Emergency Response for Living Heritage in contexts of Conflicts and Disasters). Această direcție subliniază necesitatea unei pregătiri riguroase pentru protejarea nu doar a monumentelor, ci și a spiritului locurilor – acel „patrimoniu viu” format din comunități și tradiții. Într-o lume marcată de schimbări climatice accelerate și de instabilitate geopolitică, accentul cade pe reziliență: capacitatea monumentelor noastre de a supraviețui crizelor și rapiditatea cu care specialiștii pot interveni pentru a limita distrugerile.

România participă la acest efort global prin Comitetul Național ICOMOS (constituit în 1970). Cu un inventar de peste 30.000 de monumente istorice, țara noastră se confruntă cu provocarea imensă de a conserva aceste mărturii ale identității naționale.

Municipiul Sebeș, cu centrul său istoric ce conservă încă fidel atmosfera medievală, rămâne un punct important pe harta patrimoniului românesc. Cele peste 50 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice (situri arheologice, ansambluri urbanistice și monumente individuale) reprezintă o moștenire ce acoperă milenii de istorie.

În acest an, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către „coloanele vertebrale” ale identității locale: Biserica Evanghelică „Sf. Maria” (sec. XIII-XV), cu altarul său poliptic monumental, Casa Zápolya, fosta mănăstire dominicană și zidurile și turnurile cetății medievale. Acestea, alături de Casa natală a lui Lucian Blaga din Lancrăm și biserica evanghelică fortificată din Petrești, nu sunt doar atracții turistice, ci și repere de stabilitate culturală.

Ziua de 18 aprilie reprezintă ocazia ideală pentru a ne reafirma angajamentul de a proteja aceste valori. Înțelegerea faptului că patrimoniul necesită o îngrijire constantă și planuri de urgență bine structurate este singura garanție că Sebeșul își va păstra neschimbat profilul istoric pentru secolele ce vor veni.


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș: „Îngroparea lui Iisus Hristos”, icoană pe sticlă realizată de iconarul Florin Poenariu

sebesinfo.ro

Publicat

în

Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș propune publicului, în luna aprilie, ca exponat special, icoana pe sticlă „Îngroparea lui Iisus Hristos”, realizată în anul 2013 de pictorul iconar Florin Poenariu. Lucrarea, executată în tehnica ulei pe glajă și având dimensiunile de 55 x 45 cm, ilustrează una dintre cele mai emoționante scene ale iconografiei creștine – momentul îngropării Mântuitorului.

Compoziția este centrată pe trupul lui Iisus Hristos, întins pe giulgiu, purtând urmele răstignirii. În prim-plan sunt reprezentate personaje esențiale ale momentului: Fecioara Maria, redată central, înveșmântată în roșu închis, exprimând prin gestul mâinilor durerea profundă îmbinată cu acceptarea; Ioan Evanghelistul, simbol al tinereții, reprezentat fără barbă; Maria Magdalena și Nicodim, participanți la pregătirea înmormântării; precum și Iosif din Arimateea, surprins ținând giulgiul. În plan secund apar alte personaje – mironosițe și ucenici – sugerând devotamentul și credința. Crucea, prezentă în fundal, amintește de răstignirea recentă.

Paleta cromatică, dominată de roșu, verde și auriu, este vibrantă și contrastantă, iar stilizarea figurilor, specifică picturii ortodoxe, exclude realismul anatomic și perspectiva clasică, accentuând dimensiunea spirituală a scenei. Întreaga reprezentare transmite durere, compasiune și sacralitate, dar și speranța în Înviere, icoana fiind, în sensul teologic formulat de Paul Evdokimov, „fața văzută a celor nevăzute”.

Lucrarea poartă semnătura artistului „Florin Poenariu 2013”, în partea dreaptă jos, și inscripția „Laz” în partea centrală inferioară. Rama din lemn, sculptată și ornamentată cu un „brânel” în relief, este caracteristică școlii iconografice de la Laz.

Florin Poenariu s-a născut în anul 1973, la Cugir, fiind descendent al unei familii de zugravi de la Laz, din ramura lui Toma Poenariu (1835-1874). A deprins meșteșugul iconografiei de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), și, deși a început această activitate la vârsta de 34 de ani, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi iconari contemporani.

Debutul expozițional a avut loc în 2008, la Aiud, fiind urmat de numeroase expoziții personale și de grup în locații importante, precum Alba Iulia, Lancrăm – Casa Memorială „Lucian Blaga”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul „ASTRA” Sibiu, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, precum și în Germania, la Potsdam.

Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase distincții, printre care Premiul I și Premiul II la Concursul Național „Icoana Credinței”, organizat de Patriarhia Română (2017, 2019), precum și Premiul I la concursul organizat de Institutul Național al Patrimoniului (2019). Din anul 2020, artistul este inclus în categoria „Tezaur uman viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii pentru contribuția la păstrarea patrimoniului cultural imaterial.

Publicul este invitat să descopere această lucrare deosebită la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, pe parcursul lunii aprilie.

În anul 2025, Florin Poenariu a fost inclus în documentarul „Transilvania icoanelor pe sticlă”, realizat de postul franco-german Arte TV, disponibil online pentru publicul larg.


 Urmărește sebesinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Sport

Economie

Din județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes