Știri din zonă
Proiectele de modernizare a infrastructurii comunei Pianu continuă și în acest an
Anul 2020 a fost unul atipic pentru întreaga omenire. Totuși, la Pianu, ca și prin foarte multe alte părți, viața a mers înainte: pandemie, stare de urgență, stare de alertă, alegeri generale și locale, investiții demarate sau finalizate.
Chiar și la acest început de an, deoarece vremea nu a fost potrivnică, s-au putut derula lucrări contractate anul trecut, astfel încât acum multe dintre acestea sunt aproape de finalizare. Iar după aflarea bugetului de la Guvern, vor mai fi scoase la licitaţie o serie de lucrări sau studii.
Primarul comunei Pianu, Marin Petruse, a declarat că ”a fost finalizat zilele acestea podul de la Oancea. Am început lucrările la podul de la Cozma, cu aceeași echipă care a executat lucrările la podul de la Oancea. Acestea au fost reabilitate pe fonduri guvernamentale, din fondurile pentru calamități, deoarece cele două poduri, alături de multe altele, au fost distruse în urma inundațiilor din 2019. Zilele trecute a început betonarea rigolelor de pe Valea Recii. Au fost decolmatate în zonele de risc, la «Calea Lată» și în «Pitici». Prima din cele cinci punți peste râul Pianu a fost deja instalată în «Pitici»”, Pianu de Jos. Celelalte vor fi amplasate după ce administrația locală va intra în posesia autorizațiilor de construcție.
În ”vinerea verde”, 12 martie, angajații Primăriei Pianu, cu utilajele din dotare, au curățat Valea Pianului pentru prevenirea unor incidente viitoare, în caz de viitură. De asemenea, a fost toaletată vegetația la marginea drumurilor și șoselelor din localitate.
Pentru ca întreaga comună să arate ca la carte, administrația locală a finalizat deja faza DALI a proiectului de asfaltare a străzilor comunale rămase neasfaltate. Este aproape finalizat și studiul de fezabilitate pentru rețelele de apă și canalizare pe străzile unde nu există această infrastructură. Cel mai probabil, proiectele vor fi depuse spre finanțare pe Programul Național de Redresare și Reziliență, a explicat primarul comunei Pianu, Marin Petruse. ”Avem proiectul și vrem să-l depunem la Compania Națională de Investiții pentru obținerea de finanțare în vederea modernizării grădiniței din Pianu de Sus. Au început deja ridicările topografice pe străzile unde urmează modernizarea infrastructurii, cam pe vreo 3 km de străzi și 5 km de drumuri comunale.
În contextul actual, experiența în administrație are o importanță crucială. Sunt conștient că populația nu trebuie împovărată cu taxe și impozite, iar ca administrator al banilor publici trebuie să identific și alte surse de finanțare pentru dezvoltare. Am reușit să atragem diverse tipuri de proiecte cu finanțare nerambursabilă care au fost disponibile, guvernamentale sau europene, pentru modernizarea comunei”.
În anii trecuți, rețeaua de apă a fost făcută prin PNDR (aducțiune apă pe 6117 ml de conducte la Pianu de Jos; distribuție pe 4480 ml de conducte la Pianu de Jos; un rezervor de 200 mc în Pianu de Jos; două stații de pompare; 4324 ml de canalizare prin PNDR cu o staţie de epurare cu o capacitate de 150 mc/zi. În etapa a doua a finanțărilor prin PNDR, printr-o alocare de 761.575,71 lei a fost amenajată o rețea de distribuţie a apei pe 2460 ml și canalizare pe 2352 ml cu o staţie de pompare. Pe strada Principală, prin PNDR, s-au introdus peste 3100 ml de țeavă, distribuție și canalizare, prin OUG 28. Prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară au fost realizate reţele de aducţiune şi înmagazinare apă la Pianu de Sus, reţea apă pe strada După Grădini, reţea apă în Gruieţe. A fost construită o reţea de aducţiune şi înmagazinare a apei la Purcăreţi, din surse extrabugetare de 346.851,11 lei fără TVA, o reţea de distribuţie a apei în satul Purcăreţi în valoare de 663.026 de lei. Centrul de Zi din Strungari a fost amenajat prin PNDR, o investiție în valoare de 527.506,03 lei, fără TVA. Tot prin PNDR a fost realizat Centrul de Informare Turistică, o investiţie în valoare de 418.274,63 lei. Au fost modernizate străzi prin PNDR, în Pianu de Sus – 5.275 m, în Pianu de Jos – 2.917 m. Drumul de 8.192 m între Pianu și Purcăreți a fost modernizat prin LEADER, cu asfalt pe 4700 ml și piatră pe 1800 ml. Tot prin PNDR au fost modernizate o serie de drumuri forestiere, investiție de aproape 6 milioane de lei: drumul Leii, 4 km de asfalt; drumul Hotarului (pe aproape un km a fost pus balast), drumul Măcui (pe aproape 3 km s-a pus balast). Drumul comunal 170 Strungari – Tonea a fost asfaltat pe 970 ml printr-o finanțare LEADER de aproape 300.000 de lei.
”Am reușit să nu ratez în ultimii 20 de ani finanțările nerambursabile care s-au pliat pe interesul comunei. Comuna Pianu are venituri proprii extrem de reduse. Această situație nu cred că se va schimba. Am fost nevoit să mă axez pe acest gen de finanțare deoarece am văzut că investitorii se îndreaptă cu preponderență spre zonele urbane, nu în rural. Eu am avut încredere că putem atrage fonduri cu ajutorul cărora să dezvoltăm comuna. Pe piața românească sunt fonduri guvernamentale și neguvernamentale pe care le-am accesat. Trebuie să precizez că nu aș fi reușit să atrag fondurile europene și din țară fără ajutorul crucial al echipei mele din cadrul primăriei, oameni foarte competenți și care au lucrat din greu pentru a face proiecte bune, care au fost aprobate și care ne-au adus banii atât de necesari”, a transmis primarul Petruse.
La Agenția pentru Protecția Mediului a fost depusă și solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul privind înființarea sistemului de distribuție a gazelor prin racordarea la conducta de înaltă presiune Band – Gănești – Botorca – Băcia. Rețeaua de distribuție gaze naturale cu presiune redusă, de la ieșirea din stația de reglare și măsurare până în comuna Pianu și satele aparținătoare Pianu de Jos, Pianu de Sus și Strungari, este în lungime totală de 35.392 metri, cu diametre cuprinse între Dn 63 mm și Dn 200 mm. Au fost luate în calcul 1.039 de branșamente de gaze naturale, iar pentru fiecare branșament s-a luat în calcul montarea unui contor inteligent.
Iar zbaterea administrației locale pentru identificarea oportunităților de finanțare a proiectelor continuă…

Știri din zonă
O mămică din comuna Șpring creează jucării croșetate prin tehnica „amigurumi”
Cu siguranță nu există persoană căreia să nu-i fi plăcut jucăriile. De când am devenit mamă de băiat și fată, lumea jucăriilor m-a cucerit definitiv. De la puzzle-uri și jocuri de construit, până la mașini și faimoasele păpuși, toate au un farmec aparte. În categoria păpușilor am descoperit însă ceva cu totul special: păpușile personalizate, create pentru un copil anume.

Tot prin intermediul acestor povești am cunoscut-o pe Mihaela Matieș, o mamă dedicată din Șpring. La 43 de ani, reușește să îmbine armonios pasiunea cu viața de familie. Lucrul de mână o definește și îi oferă cadrul perfect pentru a-și exprima creativitatea, răbdarea și dragostea pentru frumos. Zilele trecute, într-o discuție ca între mămici, i-am descoperit povestea, pe care o împărtășesc și cu voi. Modul în care vorbește despre familie și pasiune m-a impresionat profund.
„Familia este centrul universului meu, iar fiecare zi este o oportunitate de a dărui iubire, grijă și inspirație. Sunt o persoană caldă, atentă la detalii, care pune suflet în tot ceea ce face. M-am născut și am copilărit într-un sat de pe partea stângă a râului Moldova. Acolo a început pasiunea mea pentru lucrul de mână, alături de mama și bunica. Tot acolo am urmat și școala de meserii, într-un domeniu fără legătură cu ceea ce fac astăzi. Rădăcinile materne sunt din județul Alba, mama fiind născută într-un sat de pe Valea Sebeșului”, povestește Mihaela.
– Cum a apărut pasiunea pentru croșetat?
– Am învățat să croșetez de mică și am realizat diverse obiecte de decor. A urmat o pauză lungă de la croșetat, iar acum șase ani căutam ceva nou. Nu știam atunci că urma să descopăr această artă minunată. Am găsit un tutorial cu un pui croșetat și mi-am spus: Ce poate fi așa de greu? Știu să croșetez, e floare la ureche. Atunci am realizat că nu știam aproape nimic despre această artă. Totuși, din niște resturi de fire și cu o croșetă nepotrivită, am reușit să realizez un puiuț pe care îl păstrez și astăzi. Nu este cel mai reușit, dar este începutul poveștii mele.
– Cum ai început să creezi păpuși?
– La început voiam să fac de toate, dar am realizat că nimic nu mă bucură mai mult decât jucăriile. Am început să caut tehnici, modele și materiale potrivite. În căutarea mea m-am lovit de nenumărate refuzuri, dar asta nu m-a făcut să mă opresc. În drumul meu am întâlnit doamne fermecate, cu aceeași pasiune, de la care am învățat și le mulțumesc.
– Povestește-mi despre tehnica pe care o folosești pentru a crea aceste minunății.
– Tehnica folosită în realizarea jucăriilor croșetate se numește amigurumi. Aceasta este o tehnică japoneză de croșetat sau tricotat prin care se realizează jucării mici, de obicei animale, păpuși sau creaturi fantastice umplute cu material sintetic. Termenul provine din limba japoneză prin combinarea termenilor ami – care înseamnă a croșeta/a tricota, și nuigurumi – care se traduce ca jucărie de pluș. Tehnica a devenit populară în Japonia și s-a răspândit rapid în întreaga lume datorită aspectului drăgălaș și personalizabil al jucăriilor. La amigurumi se lucrează, de obicei, în spirală. Se folosesc puncte simple (picioruș scurt), se umple cu vatelină sau alt material moale. Amigurumi nu este doar o tehnică de lucru manual, ci și o formă de artă decorativă și un hobby foarte apreciat.
– Cum a apărut „Ela’s Magic Yarn” și de ce acest nume?
– Ela’s Magic Yarn a apărut din dorința de a arăta lumii minunățiile realizate de mine, din pasiune și dragoste pentru manual. Numele vine de la prenumele meu, Mihaela, și de la magia care se întâmplă atunci când croșeta întâlnește firul, iar din împletirea lor iau naștere creații unice, pline de suflet.
– Cât de căutate sunt aceste păpuși?
– Nu atât cât mi-aș dori, poate pentru că nu știu încă să ajung la publicul potrivit.
– Ce alte pasiuni mai ai?
– Iubesc florile, grădinăritul și plimbările în aer liber.
– Din punctul tău de vedere, pasiunea pentru ceva se poate transforma în carieră?
– Eu văd croșetatul mai mult decât un hobby. Croșetatul nu este doar o activitate relaxantă, ci și o oportunitate reală de a crea produse unice: haine, accesorii, decorațiuni sau cadouri personalizate.
– Ce sfat ai pentru tinerele care doresc să realizeze aceste păpuși?
– Sfaturi pe care le-am primit si eu la început de drum, și anume să urmărească tutoriale pentru că acum se găsesc și în limba română. Acolo pot vedea tehnicile necesare pentru realizarea jucăriilor amigurumi. Foarte important, la început să aleagă un fir mai gros și o croșetă potrivită pentru a lucra mai ușor. Să nu cumpere toate firele pe care le văd, pentru că nu au nevoie de ele și o să ajungă să facă o colecție, ca mine. Să înceapă cu proiecte ușoare, sunt ideale pentru începători, și să nu se sperie de greșeli, pot desface și reface fără probleme.
Știri din zonă
Prezența unui urs, semnalată vineri seara în comuna Săsciori. A fost transmis mesaj de avertizare RO Alert
Prezența unui urs a fost semnalată vineri seara, în jurul orei 20.45, în comuna Săsciori, a transmis IJJ Alba. A fost transmis mesaj de avertizare RO-Alert locuitorilor din zonă.

„La fața locului se deplasează de urgență echipajul de intervenție al Jandarmeriei Alba, aflat în serviciu, echipat corespunzător pentru alungarea animalelor de talie mare. Pentru prevenirea apariției unor situații de risc la adresa sănătății, integrității sau chiar a vieții populației din zonă, ISU Alba a emis mesaj Ro-Alert. Intervenția este în desfășurare. Vom reveni cu informații actualizate”, au precizat reprezentanții Jandarmeriei Alba.
Din Județacum o lunăCând pică Paștele ortodox și cel catolic în 2027, dar și în următorii ani | sebesinfo.ro
Mondenacum 10 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | sebesinfo.ro
Din Județacum 2 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniMESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfinții Mihail și Gavrill 2025. Trimite-le un SMS celor care își sărbătoresc onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 7 luniSfinții Mihail și Gavril 2025: Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani” în această zi | sebesinfo.ro
Actualitateacum 11 luniMesaje de SFANTUL Ilie 2025. Urări, SMS-uri şi felicitări pe care le poţi transmite celor îşi serbează onomastica | sebesinfo.ro
Actualitateacum 2 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | sebesinfo.ro
Mondenacum 10 luniNume care se sărbătoresc de Sfânta Maria | sebesinfo.ro



















