Compania de stat Hidroelectrica a decis, după mai bine de 10 ani, să continue un proiect abandonat pentru care s-au cheltuit deja zeci de milioane de lei.

Este vorba despre un „lac redresor” cu hidrocentrală construit parțial pe Valea Sebeșului, la circa 2 kilometri de centrul orașului Sebeș. Şantierul este abandonat de mai bine de 10 ani. Ultima licitaţie organizată a fost în 2009, când s-a alocat suma de 52 de milioane de lei pentru etapa a II-a a proiectului, care, însă, nu a fost realizată niciodată.

Hidroelectrica a intrat în procedură de insolvenţă în 2012, lucru care a afectat şi barajul Sebeş (vezi foto). În 2016, compania de stat a ieşit din insolvenţă, dar „lacul redresor” de la Sebeş a rămas tot la stadiul de betoane şi fier vechi.

• Apă pentru utilitățile din Sebeș și energie electrică

Investiția, începută în 2006, are ca obiective regularizarea debitelor de apă provenite de la hidrocentrala şi lacul de acumulare Petreşti, situate în amonte și realizarea unei microhidrocentrale care să furnizeze energie electrică în Sistemul Energetic Național. Compania de stat a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice în vederea finalizării investiției. Valoarea totală estimată este de 972.500 de lei, fără TVA.

Nodul hidrotehnic Sebeş este amplasat pe cursul inferior al râului Sebeş, la o distanţă de aproximativ 3,5 km aval de centrala – baraj Petreşti, respectiv la o distanţă de aproximativ 1,5 km amonte de oraşul Sebeş.

Lacul redresor Sebeș va avea următoarele destinații și funcțiuni: compensarea și reducerea debitelor aval de CHE Petrești la 12 mc/s, reducând în viitor pericolul de evoluție al eroziunii albiei râului Sebeș; alimentarea cu apă a utilităților orașului Sebeș prin construirea unei noi prize de apă care să asigure 1 mc/s; valorificarea potențialului energetic utilizând debitul turbinat de către CHE Petrești, printr-o microhidrocentrală amplasată în aval.

• Probleme de mediu cauzate de devierea cursului râului

Pentru realizarea barajului hidroelectric a fost nevoie de devierea cursului râului Sebeş. În timp, acest lucru a dus la erodarea malurilor şi la prăbuşirea unor porţiuni de pământ. Tot din cauza devierii cursului râului Sebeş a scăzut şi nivelul pânzei freatice ceea ce determină, la rândul său, uscarea copacilor şi vegetaţiei din întreaga zonă, fapt ce afectează şi fauna din arealul respectiv.

O parte din terenul pe care s-a construit microhidrocentrala aparţine domeniului public al orașului Sebeş, fiind concesionat prin două hotărâri ale Consiliului Local Sebeş – în 2006.

Iniţial s-a concesionat în favoarea Hidroelectrica SA suprafaţa de 23,30 hectare pe perioada realizării investiţiei Lac redresor Sebeş etapa I – în zona Parc Arini.

Ulterior, suprafaţa de teren concesionată a crescut cu încă 18,50 hectare cu condiţia ca „la recepţionarea lucrării terenul ocupat de canalul de deviere a apelor şi de organizarea de şantier să fie trecut în administrarea Consiliului Local Sebeş pe bază de protocol”.

„Ideea materializării proiectului de o asemenea anvergură a fost impusă de faptul că, în decursul mai multor ani, apa râului Sebeş a provocat grave eroziuni ale malurilor, care au avut ca efect prăbuşirea deversorului şi a prizei vechi de apă ce alimenta ştrandul din Parcul Arini, lacul din Parcul Central al oraşului”, astfel era motivată investiţia în documentele Hidroelectrica din urmă cu peste 10 ani.

sursa: adevarul.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS